4,529 matches
-
în spatele a ceea ce se vede se găsește ceea ce nu se vede. Voi încerca să pun în lumină acest lucru. Demonstrația mea nu va putea fi decât o repetare a celei precedente căci este vorba de o problemă identică. Este o înclinație naturală a oamenilor să meargă, dacă nu sunt împiedicați de violență, către ceea ce este ieftin adică spre ceea ce, la o satisfacție egală, le economisește din muncă indiferent dacă acest lucru ieftin le vine de la un abil Producător străin sau de la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
împiedicați de violență, către ceea ce este ieftin adică spre ceea ce, la o satisfacție egală, le economisește din muncă indiferent dacă acest lucru ieftin le vine de la un abil Producător străin sau de la un abil Producător mecanizat. Obiecția teoretică adresată acestei înclinații a naturii umane este aceeași în ambele cazuri. Atât într-un caz cât și în celălalt acesteia i se reproșează munca pe care o transformă, în aparență, în inerție. Or, ceea ce o determină este tocmai munca scoasă din starea de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din starea de inerție, dar disponibilă. Și acesta este motivul pentru care i se opune, în ambele cazuri, același obstacol practic, violența. Legislatorul interzice concurența străină și interzice concurența mecanică. Căci ce alt mijloc poate exista pentru a opri o înclinație naturală tuturor oamenilor decât să le fie luată libertatea? În multe țări, este adevărat, legislatorul nu lovește decât una din cele două concurențe și se mărginește să suspine în privința celeilalte. Aceasta nu dovedește decât un lucru, și anume că, în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fiecare s-ar putea deda la tot felul de întreprinderi oneste fără teamă și fără incertitudine. Toate carierele ar fi deschise tuturor; fiecare ar putea să își exercite facultățile în mod liber, după cum ar fi determinat de interesul său, de înclinația sa, de aptitudinea sa sau de circumstanțe; nu ar exista nici privilegii, nici monopoluri, nici restricții de vreun fel. Apoi, toate forțele guvernului fiind aplicate la prevenirea și reprimarea înșelăciunilor, fraudelor, delictelor, crimelor, violențelor, este de crezut că ele vor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a livra, de asemenea, în proprietatea comună un bun propriu, atunci oh! Comunismul îi oripilează. Înainte distribuiau Monitorul industrial, acum propagă cartea Proprietății. Ca să ne mirăm de acest lucru, ar trebui să ignorăm inima omenească, resorturile sale secrete și ce înclinație are pentru a se transforma într-un abil cazuist. Nu, domnule, nu ardoarea luptei m-a făcut să văd sub acest unghi doctrina protecționistă, ci dimpotrivă, tocmai pentru că o vedeam sub acest unghi înainte m-am angajat în această luptă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și viața lor în comun. Atât timp cât ei nu caută nici să perturbe securitatea, nici să restrângă libertatea, nici să uzurpe proprietatea celuilalt, nici în mod direct, nici în mod indirect, dacă ei își fac rău își fac rău lor înșiși. Înclinația acestor oameni va fi întotdeauna să meargă în deșerturi îndepărtate pentru a urmări realizarea visului lor. Oricine a reflectat asupra acestor chestiuni știe că nefericiții vor pieri de pe urma ostenelii, victime ale propriilor iluzii. În zilele noastre, comunitățile de acest tip
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a unor cauze de natură familială (Anghel, 2006), între părinți și copii existând chiar și o conexiune intergenerațională (Farrington, 1993) și, astfel, e posibil ca părinții care au manifestat conduite ostile în copilărie, să aibă, la rândul lor, copii cu „înclinație” spre exercitarea unor comportamente abuzive. Pe ce s-ar fonda conexiunea identificată de cercetătoarea în cauză? Răspunsul aduce în discuție strategiile parentale caracterizate prin disciplina fizică extrem de riguroasă, monitorizarea limitată a copilului, prezența unor abilități ineficiente ale părinților de rezolvare
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
doar teoriile realiste în economia politică internațională. Același lucru se poate spune și despre alte concepte centrale ale realismului, cum ar fi puterea, care ocupă un loc central și în alte abordări, de pildă în teoriile dependenței. De asemenea, nici înclinația normativă către scepticism nu îl deosebește: din acest punct de vedere, el s-a văzut depășit, nu cu mult timp în urmă, de către poststructuralism. Ne apropiem cel mai mult de o presupoziție care să ducă la o demarcare a realismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și însăși modalitatea de a concepe relațiile externe. Disciplina relațiilor internaționale s-a născut cu această preocupare normativă pentru înțelegerea războiului și a păcii. Așa cum se va arăta ulterior mai în detaliu, idealiștii au găsit cauzele conflictelor armate nu în înclinația inerentă către război a mediului internațional, ci în prăbușirea irațională a potențialei comunități mondiale a națiunilor. Perioada idealistă interbelică a relațiilor internaționale a fost marcată de emergența criticii realiste și a disciplinei relațiilor internaționale, așa cum o cunoaștem de astăzi. Dezbaterea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
judecă politica pe baza unui proiect teoretic anterior, ci pe baza desfășurării și efectelor ei actuale. Analiza și acțiunea politică nu sînt orientate de ceea ce ar trebui să fie lumea, ci de ceea ce este ea. Realismul are astfel o puternică înclinație utilitaristă și empiristă.2 El nu dă atenție posibilelor schimbări ale intereselor actorilor, ci le ia drept constante. Politica trebuie să se adapteze intereselor date, nu să se bazeze pe presupunerea greșită că ele pot fi schimbate. Carr a preluat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le sînt impuse. Dacă nimeni nu se mai poate baza pe tradiția aristocratică, observatorul luminat trebuie să convingă aceste elite, să promoveze o politică externă care să reflecte și să reproducă cultura diplomatică tradițională. Se creează astfel o tensiune între înclinația analitică a lui Morgenthau și preocuparea sa pentru politică, tensiune care se regăsește la mulți realiști. Pe de o parte, Morgenthau înțelege cultura diplomatică drept un produs al unei tradiții socio-istorice specifice. Ca tradiție, ea este însușită practic. Pe de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sînt tratate în mod asemănător" (Kissinger 1969: 33). Nici tipul ideologic de conducere, reprezentat de politicienii sovietici, nici conducerea revoluționară a multor națiuni noi nu poate oferi o bază pentru un set de reguli general acceptate. Toate au în comun înclinația către concepții politice pe termen scurt. Asemănător cu o teză elaborată în detaliu de Bertrand de Jouvenel (1972 [1945]), Kissinger consideră că societățile moderne, cu accentul pe care îl pun pe suportul maselor, fie ele democratice, autoritare sau totalitare, consolidează
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism, sau disputa Bull Kaplan. Din moment ce behavioralismul critica înclinația normativă și metodologia tradiționalistă, mai istorică ce prevala în cadrul disciplinei, disputa nu era în primul rînd asupra conținutului, ci asupra metodelor. Poți fi realist și behavior-ralist în același timp, așa cum a arătat clar John Vasquez (1983). Cu toate acestea, behavioralismul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acel sistem (Strange 1987, 1988b). Strange se referă la o mare varietate de teorii care debusolează, cu mai multă sau mai puțină ușurință, cîmpul alegerilor și, prin urmare, al responsabilităților pentru consecințe. Teoriile din economia internațională, de exemplu, manifestă o înclinație pentru chestiuni de comerț (și pentru protecționism) atunci cînd descriu situația de după criza petrolului, ignorînd importanța banilor și a finanțelor. Unul dintre motive este ideologia neoclasică de la baza lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
științei empirice, a fost înlăturat, o dată cu stabilirea dilemei securității ca principal punct de plecare. În noua formulare, violența nu provenea din natura umană, ci din contextul acțiunii umane în domeniul internațional, adică din anarhie. Analiștii realiști nu derivau comportamentul din înclinația umană inerentă spre putere, ci mai degrabă din presiunea, cu efect de socializare, a sferei internaționale. Corelațiile empirice înlocuiau psihicul uman ca temelii ale teoriei realiste. Însă transformarea realismului într-o știință empirică a dus la pierderea viziunii sale specifice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este o formă particulară de scepticism. Acest scepticism provine fie de la natura umană, fie de la contextul specific în cadrul căruia se desfășoară politica la scară internațională. Pentru Morgenthau, susținător al primei variante, statul este acea instituție excepțională care ține în frîu înclinația altminteri general umană către putere. Pentru Herz și Waltz, violența internațională nu este un fenomen uman, ci unul social, ce trebuie explicat prin mediul anarhic specific. Dacă definim scepticismul ca opoziție față de toate valorile morale, așa cum face Giesen (1992), am
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
2) urmăresc pacea internațională și își bazează încercarea de a o obține pe o viziune specifică asupra omului ca ființă rațională. În replică, unii realiști din prima perioadă s-au referit de asemenea la fundamentele antropologice, religioase pentru Niebuhr (1941), înclinații psihologice pentru Morgenthau - pentru a contura o viziune opusă asupra a ceea ce e realizabil în politica mondială: anume o simplă ordine a conflictului limitat. De aceea, prima mare dezbatere a avut loc în acest cadru metateoretic. A doua orientare, cea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pot fi complet îndepărtate din explicații. Ele nu trebuie obligatoriu și în toate situațiile să vicieze argumentarea științifică. Disputa paradigmelor a marcat o trezire a conștiinței de sine în legătură cu aceste opțiuni valorice, conștiință ce ar putea ușura controlul asupra acestei înclinații inevitabile. Dezbaterea metateoretică din ultimul deceniu a îndepărtat în cele din urmă gîndirea normativă de criteriile ce caracterizează orientările teoretice. Aceasta nu vine în contradicție cu faptul că teoriile normative au cunoscut o revenire remarcabilă în ultima vreme. Însă ele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu cunosc limba rusă, pentru cele ce vor urma mă bazez în principal pe surse secundare din literatura occidentală legată de acest subiect. De aceea, mă aștept ca aceste analogii cu realismul să reflecte nu doar atitudini asemănătoare ci și înclinații conceptuale ale autorilor occidentali la care mă refer, precum și pe ale mele proprii. 1 Într-adevăr, în timpul celui de-al doilea război din Golf, intervenția americană a primit la limită aprobarea Senatului. 1 Este foarte discutabil dacă weberianul Aron ar
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
n. Lovin) și al lui Alexandru Rădulescu, profesor de muzică. Studiile medii le-a început la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Cernăuți, unde l-a avut profesor de limba română pe Augustin Z.N. Pop, care i-a descoperit înclinațiile literare, trimițându-l la concursurile Tinerimii Române, unde obține diverse premii. S-a transferat la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, pe care îl va absolvi în 1943. Dă examen la Institutul Medico-Militar din București. În 1947 este scos din armată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
risipitor și Turnul Babel pe Main (1995) prezintă trăsături ce vor deveni o constantă a poeziei sale. Retorica poemelor este colocvială, discursivitatea lor favorizând receptarea, fără a exclude tensiunea mesajului. Texte ample din Fiul risipitor dezvăluie gravitatea rostirii și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către alte meleaguri. Turnul Babel pe Main sintetizează poetic dificultățile de adaptare pe care le resimte exilatul. Tragismul trăirii este însă camuflat de o ironie amară, adesea mușcătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
când nu sunt ascultate legile nescrise, adică acele intuiții spirituale și morale care fac să izvorască înăuntrul nostru discriminările cele mai originale „ca drept/greșit, bun/rău, nobil/rușinos, care, departe de a fi făcute valide de dorințele noastre, de înclinațiile sau de alegerile noastre, sunt cu totul independente și chiar ne oferă criterii cu care să le judecăm”. Și azi este important să ne însușim această dimensiune care dă puterea de a reconstitui contactul nostru interior cu binele, contact ce
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
se clădește orice edificiu retoric, sunt încorporate, la Eminescu, materiale heteroclite, ținând fie de sfera narativă, fie de regimul poetic"231. În acest sens, lectura contrastivă a creației beletristice și a celei publicistice relevă o serie de mijloace comune și înclinația spre retorism, specifică întregului limbaj eminescian. Exegeza eminesciană consacră pagini numeroase recurenței unor teme, imagini, motive, expresii în poezia și publicistica eminesciană, apropierile dintre cele două domenii relevând încă o dată organicitatea scrisului eminescian. În fond, și creația literară și publicistica
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a suscitat explorarea antropologică, postmodernitatea a suscitat o veritabilă pasiune neoși paleolitică"28. Așa cum subliniază Eco în Apostille au Nom de la rose, postmodernismul revizitează trecutul, îl reinteroghează, dar nu într-o manieră "inocentă", ci "cu ironie" și cu o mare înclinație către paradox și alte jocuri metalingvistice. Trecutul nu poate fi pur și simplu pus între paranteze, nu poate fi distrus, deoarece acest lucru ar conduce la "tăcere" (deși Ihab Hassan, de exemplu, valorifică ceea ce el numește "literatura tăcerii", așa cum Blanchot
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interiorul lumii culturii aceea dintre formă și conținut, dintre frivolitate și seriozitate și (o distincție favorită a oamenilor de litere) dintre "cultura înaltă" și cea "inferioară""221. Postmodernismul pare astfel a depăși categoriile impuse până acum, la fel ca și înclinația spre clasificare și ordonare strictă ce au dominat domeniul cultural până astăzi, ridicând în schimb probleme legate de identitate, alteritate, diferență. 8. Carnavalizarea. Concept care provine din eforturile teoretice întreprinse de Mihail Bahtin, pentru care carnavalul reprezenta o modalitate de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]