5,682 matches
-
au trebuit să deshame caii de la că ruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla din vagon, iar la două ceasuri din noapte au ajuns cu ea la casa parohială. Nici unul dintre cărăuși nu era supărat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-au derulat într-un cu totul alt climat. Poate anxietatea care a atins de câțiva ani democrațiile europene nu ține doar de criza economică și financiară, ci de o pierdere substanțială a vieții civice ceea ce reclamă toată atenția noastră. Îngrijorarea lui Aron poate contribui la educația noastră. Anxietatea noastră politică ține, în bună măsură, de perplexitatea noastră intelectuală, iar aceasta rezultă în mare parte din confuzia în care se află noțiunea de "liberalism". Multă vreme, Raymond Aron a fost, alături de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
moarte, e mai puțin plauzibil că vor fi acceptate, decât dacă ar sugera, pur și simplu, o petrecere plăcută a timpului. Să ne gândim, pe care dintre următoarele două invitații am fi înclinați să o acceptăm. 1. O expresie de îngrijorare se instalează pe fața celuilalt, privește în pământ, își încrucișează mâinile pe piept și ne spune cu gravitate: "Știu cât sunteți de ocupat, dar... mi-ar face plăcere să petrecem câtva timp împreună. Poate, dacă am avea ocazia, am deveni
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
comuniștilor la putere? Eu m-am Întors În țară cam pe la sfârșitul lui ianuarie ’45. Atunci rușii deja erau intrați În țară și erau stabiliți efectiv În toate orașele, cu garnizoane mai mari sau mai mici. Domnea o stare de Îngrijorare, de panică. Știam multe despre ruși... și ne gândeam că ne poate aștepta și pe noi tot ce e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și nu aveam voie să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dat interpelării lui Ioan Codrescu, Kogălniceanu a mai spus că evreii veniți de peste graniță și aglomerați în județul Vaslui au dat naștere boalei biblice: elefantias. Și a cerut apoi votarea unei legi sanitare care să oprească aglomerarea oamenilor prin locuințe. Îngrijorarea mare era invazia neîncetată a evreilor din Rusia și mai ales din Polonia. Zilnic intrau în țară mase de evrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munți și cotropeau orașele și începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de teroare a Bucureștilor. Om de lume de altfel, însă un chefliu de întâia forță, avea banda lui cunoscută și temută. Când intra prin locurile de petrecere, mai ales prin localurile de noapte și prin grădinile din afară de oraș, era îngrijorare. La cea dintâi supărare, Ionel Isvoranu sărea la bătaie cu întreaga lui companie. Nimeni nu putea să i se împotrivească, fiindcă Ionel Isvoranu, pe lângă prestigiul invincibilității lui, adăuga numărul, forța organizată, o mare îndrăzneală și o grozavă agerime în luptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Marea Neagră, introdusese în 1874 serviciul militar obligatoriu, pregătindu-se să-și extindă prin forță sferele de influență în Balcani în dauna Imperiului Otoman aflat în plină descompunere, în încercarea de a ajunge - și a rămâne - la Constantinopol; Austro-Ungaria urmărea cu îngrijorare pregătirile Rusiei, sperând ea însăși să recupereze în sud-estul Europei echivalentul teritoriilor intrate în componența Imperiului german sau redobândite de Italia; Anglia se pronunța pentru un statu-quo în Balcani și în consecință pentru menținerea integrității Imperiului Otoman, de teamă că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bună îngrijire, pentru care înaltul guvern își dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește, în acord cu îngrijorările cabinetelor și opiniunii europeane, ne arată rezbelul ca iminent - și un rezbel care amenință neutralitatea noastră...“ etc.) datele alegerilor au fost devansate precum urmează: Colegiul I - 9/21 aprilie; II - 11/23 aprilie, colegiile univer sităților din București și Iași
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
MOF., nr. 83, 13/25 aprilie 1877, pp. 2466-2467. 33. Cu ocazia deschiderii corpurilor legiuitoare, joi 14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj al Tronului, alcătuit de astă dată de Mihail Kogălniceanu, în care erau sintetizate principalele îngrijorări ale națiunii române într-un moment de răscruce al istoriei sale. După ce mesajul preciza că „stăruințele noastre pe lângă marile puteri pentru recunoașterea și ca un drept a neutralității României au rămas fără succes“ se insista asupra izolării politice a țării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
început prin a fi mazziniani ș ați sfârșit prin a deveni cazaci“. În cercurile politice românești era, desigur, cunoscută, la data respectivă, telegrama pe care Ion Bălăceanu o trimisese de la Viena, la 23 iunie/5 iulie în care menționa cu îngrijorare că: „Austria sfătuiește pe români să nu treacă Dunărea: Rusia are de gând să Ziarul Pressa, organul lui Vasile Boerescu, scrie la începutul lui iulie: „În vederea preparativelor ce vedem că se fac pentru o neîntârziată trecere a Dunării de către armata
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al 8-lea de infanterie a pier dut pe căpitanul Pană Alexandrescu, pe sublocotenenții Horea, Ulescu, Iarca și Marcovici.122 Din Regimentul 5, căpitanul Roman Mihail și sublocotenent Botescu.123 Numărul răniților e mare. Bucureștiul este în fierbere și cu îngrijorare așteaptă știrile de pe câmpul de bătaie, pe care edițiile speciale ale ziarelor le aruncă în public. anul 1877 375 prin foc încrucișat. Pentru a ajunge la reduta Grivița II, ostașii Diviziei a IV a au trebuit să străbată și o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trebuia s-o părăsesc. Fără să mă lamentez, consideram că mi se făcuse o nedreptate. Chiar dacă pe atunci termeni ca „eșec” și „ratare” apăreau rar în vocabularul meu, sentimentul pe care ei îl denumesc mă domina. M-am gîndit cu îngrijorare și tristețe la mama și la tata, care, cînd erau întrebați ce le face băiatul, răspundeau cu mîndrie că se pregătește să ajungă „ofițer de carieră”, ceea ce însemna altceva decît „ofițer pe puncte”, prea puțin școlit, improvizat, de care erau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a Papei, a președintelui Regan, a lui Mohamed Anwar Sadat, a preotului Jerzy Popieluszko etc.). Sp. ofta și exclama din cînd în cînd: „Doamne, ce lume!” Ne-am întins cu vorba și asupra altor chestiuni. Dintr odată m-a cuprins îngrijorarea că „mi-am cam dat drumul”. C., care a stat în tot acest timp (cum singură zice uneori) „cu tîrtița înșurubată în scaun”, n-a scos o vorbă, și nu cred că nu ar fi avut ce să spună. Ciudată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rămîn în noi și nimeni (rude, prieteni) nu ne poate elibera de greutatea lor. Transferurile sînt înșelătoare. Ori de cîte ori mi-am expus necazul altcuiva, n-am avut senzația de comunicare (de împărtășire). În locul unei ușurări, m-a cuprins îngrijorarea (de ce-am făcut-o?) și m-am simțit vinovat față de mine. Ce eroare imensă e - mi-am dat seama - să te livrezi fără măsură „străinului”, ce inutilitate, ce flecăreală! A scrie însă despre propria ta suferință e cu totul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
N-am mai apucat să i le expun, căci a venit N.: palid, încovoiat, ținîndu-se cu o mînă de stomac. „Mă arde”, a zis așezîndu-se în fotoliu. *De la moartea părinților, martie e luna peste care pășesc în vîrful picioarelor, cu îngrijorări ce depășesc mult îndrăznelile. *Mi se reproșează lenea: pierd timpul cu diverse lecturi și nu fac nimic ce-ar putea să aducă bani. Nu sînt nici productiv literar, nici întreprinzător în alt domeniu, eficient pecuniar. Dau o atenție exagerată „fleacurilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau femeie ce-ți va ieși în față pe drum». Inutil să mai adaug - a reluat L., după o scurtă pauză -, aia a fost Melixina. Pe bunicul, despre care a rămas vorba că era cumpătat, l-a năpădit dintr-odată îngrijorarea: cum să ceară el în căsătorie o fată cu puțin mai mare decît ale lui? L-a întrebat pe Vasile al lui Andrei, iar acesta i-a răspuns: «Fă-o, bade, că încercarea moarte n are!» și a făcut-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prin aceasta de o importantă latură a spiritualității!”. și Într-o altă revistă la noi, un tânăr saluta ideea de a disprețui și a-și bate joc de operele literare, asta fiind cea mai nouă formulă estetico-literară... Aici Îmi este Îngrijorarea... O să vedem. Nu știu ce să zic și ce să fac cu materialul pentru interviul meu, În afară că este și foarte vast, se mișcă pe un fond de o oarecare cinste. Are nevoie lumea de el? Are! Dar cum poate fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să mă Încurajeze. După moartea lui, familia mi-a spus că domnul Popa era convins de trecerea mea În scurt timp la cele veșnice! 640 D-na Eva Popa, soția ilustrului profesor de română, era bolnavă de nervi, producând multă Îngrijorare În jurul ei. 992 Urăm matale și alor matale dragi sănătate și sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu 75 Carte de vizită (Buftea), 17 sept. 1976 Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros d-nei și d-lui Eug. Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a intervenit și oral pe lângă cei În drept. De la dl. Prof. Jitariu nam căpătat Încă răspuns, dar sunt Încredințat, că va interveni și dânsul 644. 641 O serie de scrisori primite de la diverși prieteni și donatori din țară, careși exprimau Îngrijorarea pentru soarta celor date „Galeriei”, după plecarea mea, miau răscolit amintiri și m-au făcut să mă gândesc o clipă la revenirea În Fălticeni. Cel care mă Înlocuise acolo, Încă nu-și dase arama pe față. 642 E vorba de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Schițelea Spiridon și Dragomirescu Ion, ambii în vârstă de peste 75 de ani, s-a suspendat executarea pedepsei, iar Grigoroiu Doru, Cimpoca Alexandru, Turturică Pavel, Mosor Ion și Mihail Romelia, cu obligația de a munci într-o organizație socialistă. Ne exprimăm îngrijorarea pentru cei care vor trebui să stea mai mult timp în închisoare: Stancu Ion, bătrân, pensionat medical, suferind cu inima și cu plămânii; Sima Alexandru, suferind de ulcer cronic și colon; Chiriță Marin, suferind de ulcer cronic și TBC; Alexandru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
gât la... apă, adică la Consiliul Național al Apelor. Maurer, decrepit. Bârlădeanu, sufocat în anonimat. Urmași ai lui Gheorghiu-Dej, inexistenți. Și totuși, ceva nu era în ordine. Aceste nume amintite, cu excepția celor care nu mai sunt, reprezintă, totuși, motive de îngrijorare pentru Ceaușescu. El căuta o carte tare, pe care voia să o joace. De necrezut, a apelat, indirect, firește, la Alexandru Drăghici, sugerându-i să ceară reprimirea în partid. Fostul ministru de Interne și membru al Biroului Politic, unul dintre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o poziție, o idee, slujindu-te de minciuni, mistificare, calomnie, denunț. Iată de ce cred că nu e, nici pe departe, domnul Eugen Barbu persoana potrivită spre a fi lăsată ori încurajată în a-și face publice așa-zise revolte ori îngrijorări privind închipuite prejudicii ce ar putea fi aduse intereselor noastre generale de unul ori altul dintre cei ce-i refuză domniei sale dreptul de a sfida adevărul. Cât privește includerea mea de către domnul Eugen Barbu în sfera a ceea ce domnia sa numește
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să dea citire acelei liste de acuzații impuse, cu siguranță, din afară. Mă întreb dacă nu ar fi putut să fie și altfel, dacă nu s-ar fi putut apăra niște idei culturale... Drept răspuns și dintr-un sentiment de îngrijorare în fața condiției derizorii a intelectualului în societatea noastră, în august 1982 am trimis un text la Europa Liberă, având ca temă misiunea intelectualilor, respectiv a profesorilor și responsabilitatea ce le revine față de tânăra generație. Ca urmare, am fost anchetată de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vostru, dar nu mai am putere să „fac” nimic, al vostru, În veci, Mugur Dureroasa zăpadătc "Dureroasa zăpadă" Îi prevedeam o longevitate invidiabilă. I-am spus-o adesea. În ultimii ani găsise, credeam, o soluție personală numeroaselor noastre neliniști și Îngrijorări. Îmi părea pregătit unei senectuți glorioase. Totuși, se grăbea mereu... Nimeni dintre cei care i-au fost aproape n-ar fi bănuit că destinul venea spre el cu aceeași grabă. Mi se mai Întâmplă, uneori, dimineața, să-i aștept telefonul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Soros din New York să retragă subvenția României literare, În urma publicării unor texte cu abia voalate inserții antisemite. I-am replicat că, deși nu am nici un fel de relații cu Fundația Soros, intervenisem, totuși, Într-adevăr. Aflând de la amici bucureșteni de Îngrijorările și zvonurile dâmbovițene privind suspendarea sponsorizării Soros, telefonasem, Într-adevăr, directorului, ca să intervin În favoarea, nu În defavoarea revistei! Da, În favoarea revistei care nu mă prea alintase, cum Zigu știa prea bine. Directorul Îmi răspunsese sec că decizii de acest fel nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]