6,446 matches
-
primul rînd, avem În vedere organizarea unor spectacole folclorice la restaurante, iar pe de alta, a unor excursii În localitatea Vaideeni, unde pe lîngă spectacole folclorice oferite În cinstea turiștilor la căminul cultural să poată fi vizitate și 1-3 gospodării țărănești cu ferme de ovine, precum și 3-4 pensiuni agroturistice. Facem precizarea că la Vaideeni, pornind În primul rînd de la etimologia numelui localității și de la vechimea ei, poate fi prezentată În cele mai optime condiții istoria locurilor și a poporului nostru, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
așezare permanentă din perioada de trecere de la neolitic la bronz, - așezare getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc cu posibilități de pescuit; RÎȘNOV. - cetate dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m. m. al eroilor neamului din primul război mondial; - m. arh. biserica medievală nefortificată; - m. arh. biserica ortodoxă (1384); - colecție muzeală În cetatea țărănească, care prezintă printre altele principalele cetăți dacice și castre romane din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m. m. al eroilor neamului din primul război mondial; - m. arh. biserica medievală nefortificată; - m. arh. biserica ortodoxă (1384); - colecție muzeală În cetatea țărănească, care prezintă printre altele principalele cetăți dacice și castre romane din zonă; - așezare daco-romană; - Pensiuni turistice: Cristina, Cheile Cetății, Casa Leah, Casa Roșnoveana, Colț de Rai, Belvedere, Verde-Crud, Rising Sun, Râșnov, Leo, Pomicel. - Vile: Mia, Lucian ȘÎNCA. - așezare dacică; SÎMBĂTA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
BÎLVĂNEȘTI. - elemente de port popular; - elemente de artizanat. BREZNIȚA OCOL. - ruinele mănăstirii Vodița-cea mai veche mănăstire din Țara Românească, ridicată de Vladislav Vlaicu (1371-1373). CIREȘU. - m. m.: monument al eroilor neamului de la 1877 și 1916-1919; - m. arh. populare: case țărănești; - rezervație complexă „Peștera Topolniței” - 10330 m. lungime (a doua din țară, a 17 din lume); - rezervație speologică „Peștera Iepuran”; - tufișuri de tip mediteranean; - vatră folclorică și etnografică; - elemente de port popular (zonă de interferență); - festival folcloric: sărbătorirea peșterii de la Topolnița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m. arh. pop. -case țărănești tradiționale; - vatră folcorică; - elemente de port popular. PONOARELE. - m.arh. - biserica din lemn „Sf. Nicolae” (aprox. 1763); - m. arh. - biserica veche ridicată de călugărul Nicodim (sec. XIV); - m.m. monument Închinat eroilor din 1913 și 1916-1919 din satul Gărdăneasa; - m. arh. pop
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popular. PONOARELE. - m.arh. - biserica din lemn „Sf. Nicolae” (aprox. 1763); - m. arh. - biserica veche ridicată de călugărul Nicodim (sec. XIV); - m.m. monument Închinat eroilor din 1913 și 1916-1919 din satul Gărdăneasa; - m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12 m lățime); - m. n. - rezervația „Pădurea de Liliac” (20 ha); - m. n. - carstul de la Ponoarele - peșteră; - complexul carstic de la Ponoarele, unic În țară și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ioan Voiculescu, Casa Iancu Ceaușescu, Casa Alex. Negulescu, Casa Costică Peticilă, Casa Machedon, Casa În care a pictat pictorul Sava Honția; - m. arh.: Biserica fostului schit Vespezi cu turnul clopotniță; - m. m.: cruce de piatră - 1741; - etnografie și folclor: - cor țărănesc cu peste 100 coriști de Înaltă ținută artistică; - echipă de fluierași; - constructori de țitere. - popas turistic de la Cernica; - pensiuni turistice. SINAIA. - m. arh.: mănăstirea Sinaia - biserica veche, biserica Sf, Treime, chiliile, incinta veche, - m. arh.: Ansamblul Peleș (castelul Peleș, Pelișor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot inventarul; - expoziție muzeală permanentă ,,Personalități Săliștene”, - muzeu sătesc din Sibiel (pictură pe sticlă); - aici s-au născut: - Oprea Miclăuș - luptător pentru drepturile naționale ale românilor, - Moise Macarie și Moise Mucenic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ar trebui să ne întrebăm și care sunt cauzele profunde ale acestei stări de fapt. Nu cumva subdezvoltarea mentală și economică a lumpenilor ceaușiști (și a progeniturilor lor asemenea), care, lipsiți de echilibrul natural și de agenda încărcată a lumii țărănești, au acuma prea mult timp de pierdut în fața televizorului ar putea fi o explicație? Domnul Tănase respingea, de plano, ideea responsabilității formative a mass-media spunând că toată această mare de abrutizați care-și trăiesc viața prin delegație, uitându-se zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Avea 39 de ani și de aproape șase ani, o cumplită afecțiune psihică îi întuneca judecata. Creștinește, trecea în veșnicie, iar sociologic intra în legendă. Fiul căminarului Eminovici din Ipotești, tânărul îndrăgostit de limba românească și de valorile culturii tradiționale, țărănești, dar și de rafinamentele citadine europene pe care le gustase la Cernăuți, Viena sau Berlin, marca memoria culturală și politică națională drept catalizatorul modern al limbii literare, iar în spațiul european apărea drept ultimul mare exponent al Romantismului. Comemorarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fiind botezată sub numele mai potrivit de Eudochia. Nici Teodora, faimoasa împărăteasă, soția împăratului Justinian (527-565), nu era creștină și nici nu provenea dintr-o familie creștină Analizând creștinismul românesc, Mircea Eliade ajunge la concluzia că: „Una din caracteristicile creștinismului țărănesc a românilor și al Europei Orientale este prezența a numeroase elemente religioase păgâne, arhaice, câteodată abia creștinizate. Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numit-o „creștinism cosmic”, pentru că, pe de o parte
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fals, confirmat de urmașii lui Alexandru cel Bun, vămenii au fost datori mănăstirii, timp de 350 de ani cu zeciuiala din toate și clacă, 9-12 zile pe an. În legătură cu modul de obținere a suprafețelor de teren agricol necesare întreținerii familiilor țărănești, dependente sau libere, sunt deosebiri între țăranii din zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă în faptul că primii, țăranii de la șes, primesc de regulă de la boier sau mănăstire, de la domn-stat, dacă e vorba de târguri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că sunt oameni liberi, fiind de fapt și de drept oameni liberi din braniștea domnească, cu statut special, bazat pe tradiția obștii țărănești libere din ocolul („republica” lui Dimitrie Cantemir) Câmpulung Moldovenesc . A fost nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și-au păstrat pământurile rusticale au devenit proprietari deplini. Împroprietărirea țăranilor din România Mică, din Bucovina, Ardeal sau Basarabia, a pornit de la suprafețele de teren aflate în folosința țăranului, considerându-se că aceste terenuri sunt suficiente pentru întreținerea unei familii țărănești, în condițiile date, de atunci, fără să se aibă în vedere fărâmițarea loturilor țărănești, în funcție de moștenitorii legali, deși unii oameni politici au fost împotriva împărțirii marii proprietăți boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din Bucovina, Ardeal sau Basarabia, a pornit de la suprafețele de teren aflate în folosința țăranului, considerându-se că aceste terenuri sunt suficiente pentru întreținerea unei familii țărănești, în condițiile date, de atunci, fără să se aibă în vedere fărâmițarea loturilor țărănești, în funcție de moștenitorii legali, deși unii oameni politici au fost împotriva împărțirii marii proprietăți boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșia, și ță ranul ajunge la mâna arendașului pentru încheierea unor învoieli agricole oneroase, care au dus la răscoalele din 1888 și 1907, despre care cameleonii politici nu vor să mai vorbească. Ajunsă în ruină după primul război mondial, gospodăria țărănească a mai putut fi salvată prin reforma agrară radicală din 1921, a cărei aplicare a durat prea mult ca să nu aibă și efecte contrare. Cu toată radicalitatea reformei, multe familii țărănești au rămas fără pământ, constituind, pentru epoca contemporană, proletariatul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vorbească. Ajunsă în ruină după primul război mondial, gospodăria țărănească a mai putut fi salvată prin reforma agrară radicală din 1921, a cărei aplicare a durat prea mult ca să nu aibă și efecte contrare. Cu toată radicalitatea reformei, multe familii țărănești au rămas fără pământ, constituind, pentru epoca contemporană, proletariatul agricol, având în proprietate bordeiul, casa și eventual, o mică grădină, statut social ce corespunde cu cel al cultivatorului de pământ al lui I. C. Filitti din sistemul feudal boieresc. Termenul folosit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșie, dar, atunci când e vorba de raporturi socialeconomice se impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără a ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
întâmplat, foștii cooperatori intrând în posesia loturilor pe care le-au avut. Greșeala a constat în faptul că au primit pământ și cei care între timp și-au schimbat statutul social, aceștia devenind țărani de sâmbătă, divizându- se excesiv loturile țărănești și ajungându-se la o agricultură de subzistență. Țăranii români, în marea lor majoritate, au devenit proprietari pe loturi de 1,5-2 ha, insuficiente pentru a deveni liberi în accepțiunea formulei „proprietatea te face liber”, lansată în secolul al XIX-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
printre regii ghiauri prin șiretenia sa”, după cum se exprimă cronicarul Kadja Hussein . Structura oastei românești victorioasă la Vaslui trebuie să fi respectat structura social-economică a Ță rii RomâneștiMoldova și, sub nici un motiv sau condiție, nu poate fi considerată o oaste țărănească, deși trebuie să-i admitem caracterul „național”, în măsura în care acceptăm existența națiunilor medievale. Dacă admitem că națiunea medievală era formată aproape din totalitate din oameni care trăiau dintr-o activitate agricolă, lucrând pământul aflat în folosință sau în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug. Într-o descriere franceză din secolul al XVI-lea se arăta că acei dintre moldoveni care prestează serviciul militar cu cel puțin 20 de călăreți poartă denumirea de boieri . Structura socială și de proprietate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca desemnând categoria țăranilor liberi și care a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]