13,876 matches
-
îndoieli în ceea ce privește eficiența unei a doua însămînțări ca armă mortală împotriva întregului Univers. Nu se putea ști cu siguranță, dar era foarte probabil ca tocmai acțiunile lui să fi dus la impunerea monopolului dinastiei Boszt asupra australului. Planul lui fusese abandonat, iar Abația se reîntorsese la credința că Dumnezeu le-a arătat calea cea dreaptă încă din vechime și Ouăle se vor dovedi eficiente în Armaghedon. Abatele stătea în fața celei de-a șase sute șaizeci și șaptea sonde, întrebîndu-se ce menire i-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nu avea însă de ales. Nu putea lăsa pe planetă cea mai mare bogăție a Universului. Nu conta cât austral pusese deja deoparte. Ceea ce mai rămăsese acolo era o cantitate pur și simplu mult prea mare pentru ca el să o abandoneze. 40. Ochii Abatelui se opriră asupra ferestrei deschise. Aerul răcoros al nopții de toamnă târzie se amesteca într-o prospețime minunată cu fumul aromat al candelelor din capela micuță care îi servea drept lăcaș personal de rugăciune. Cerul era surprinzător
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la limita superioară a atmosferei. Se părea că erau singuri și clonele stăteau în continuare închise în Templu. După câteva minute, silueta imensă a navei-cargo acoperi soarele și apoi ateriza cu zgomot și praf la poalele unui deal, unde erau abandonate lopeți și roabe primitive și de unde clonele extrăgeau nisipul ce purta în el prețiosul austral. Din cala imensei mașinării, coborâră două utilaje imense, complet robotizate, dar conduse de operatori umani aflați în cabina transportorului. Coloșii scârțâiră pe șenilele lor vechi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aveau cum să sesizeze prezența unor oameni care nu emanau nici un pic de căldură. Dar cum de-și dăduseră seama? Crey decise că avea să se gândească la asta mai târziu și urlă în dispozitivul de comunicații. ― Retrageți-vă imediat! Abandonați șenilele. Ca și cum ordinul lui fusese auzit de clone, dintr-o extremă a malului nisipos începură să curgă râuri de clone. Soldații realizară imediat că, încă de dimineață, stătuseră îngropate în încăperi decupate în mal cu mult înainte de a ateriza ei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Augustine, dă-mi puteri! Nici sosirea intempestivă pe Vechea Terra a doi quinți imperiali, Attan Vilerte și Leka Hinnedi, care aveau misiunea expresă de a evacua garnizoana pământeană, inclusiv pe Abate, nu îl convinsese pe deplin pe Radoslav să-și abandoneze planeta. Argumentul decisiv fusese însă existența ascunzătorii de pe Kyrall. Kasser o menționase abia când epuizase toate celelalte argumente. Odată ajunși pe Kyrall, constrângerile deveniseră însă imense și oamenii începuseră să piară. Își aducea perfect de bine aminte de ziua în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
delăsarea călugărilor? Răspunsul meu îl știți deja." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 4. BELLA AVEA O SENZAȚIE de bine absolut inexplicabilă. Dacă punea cap la cap toate cele ce i se întîmplaseră în ultimii cincisprezece ani, de când abandonase Klemplantul, capitala planetei Tengys și a întregului Imperiu, într-un chip pe care quinții nu ezitau să îl numească drept rușinos, ușurarea și încrederea în viitor pe care le resimțea nu aveau nici un temei. Și totuși, în dimineața aceea absolut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ușor disprețuitor. Femeia îi povesti cum, într-una din explorările ei mai lungi, ajunsese într-o peșteră bizară fiindcă detectorul ei de metale semnalase prezența unei structuri masive. Nu se pricepea la nave, dar era evident o fregată spațiala veche, abandonată într-o cavernă săpată în chip artificial sub podiș. Tocmai dădea să o exploreze când în peșteră pătrunseseră doi băștinași. Ea abia dacă avusese timp să se ascundă. Cei doi fuseseră prea preocupați de discuția dintre ei ca să o bage
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sat înainte să se lase noaptea. Fata își trecu degetul peste literele adâncite în metalul strălucitor și simți o senzație stranie. O uită însă imediat, grăbindu-se să îi ajute pe cei doi care se apucaseră deja să dezgroape rădăcinile. Abandonată pentru moment, inscripția sticlea enigmatic în bătaia astrului care lumina Kyrallul: Sfinte Augustine, ajută-ne să împlinim menirea noastră cea pe de urmă. Ajută-ne să ne apărăm Domnul de propria nemărginire. "Călugării augustinieni pretindeau că, indiferent de ceea ce facem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
știi? - Ce anume? - De unde știi că e ziuă? Și, mai ales, ce te face să zici că e bună? Ariam sesiză dispoziția proastă a bătrânului și zâmbetul i se lăți. - Aaa, păi e simplu. De vreme ce Dumnezeu pare să ne fi abandonat aici, deodată cu Sfântul Augustin, cea mai importantă persoană din univers am rămas eu. Deci, dacă mie mi se pare că e ziuă, înseamnă că acolo sus pe planetă strălucește soarele. Mă rog... Cum s-o fi chemând steaua asta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să-și ia privirile de la monitor. O salvă bine țintită îi nimici și pe ultimii doi zeți care îl apărau pe Zuul și reuși să-i sperie pe cei câțiva oameni care încercau să țină piept atacului disperat. Aceștia își abandonară armele și începură să fugă în dezordine. Abia când Zuul rămase singur în imagine, N'Gai Loon îl privi cu atenție. Neîndemînarea extraterestrului se topise, în timp ce înfățișarea lui suferea modificări bizare. Două clone traseră de la mai puțin de zece metri
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Noua viziune a tribului lui Xtyn, aceea a Preotului lor, nu putea fi învinsă. Cele câteva animale, care scăpaseră furiei de foc a cercului pe care Xtyn îl arunca spre ele, se dematerializară, semn că războinicii Ulanni se hotărâseră să abandoneze lupta. Xtyn scutură și el din cap și se desprinse de vocea ly privind în zare. Alergând din răsputeri, un pâlc de inamici încerca să iasă din raza lor vizuală. - Fugi după ei și omoară-i! strigă Arrus către Xtyn
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Alaana cât de mult vă interesează tânărul acela. - Da, dar să nesocotiți ordinele unui Boszt... Chiar nu știu ce s-a întîmplat cu voi în anii ăștia. - Era și o chestiune de supraviețuire a Ordinului, Maestre, rosti cu glas aspru Leka Hinnedi. Abandonați aici, fără posibilitatea de a lua legătura direct cu dumneavoastră, trebuia să ne luăm toate măsurile de apărare... - Bine, bine, cedă N'Gai Loon. Rămăseserăm la vechimea navei. - Mai este o inscripție ciudată pe unul din pereți. Literele sunt tare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sigur, spre războinicii Bratti. Alimentat de forța mentală a tuturor membrilor tribului, vârtejul era acum asemenea unui vulcan pe dos, o cădere spiralată într-un abis negru. Cu un efort titanic, după ce se asigură că viziunea era destul de puternică, Xtyn abandonă vocea ly a celor din rand și deschise ochii, scuturând din cap. Priveliștea era acum chiar mai înspăimîntătoare decât fusese la început. De satul Bratti se apropiau încet sute de lentile și flori, incapabile să perceapă realitatea. Xtyn îl văzu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vei putea readuce la viață pe Augustin Bloose, care să devină un fel de divinitate și conducător absolut! - Și chiar dacă ar fi așa! Ai vreo idee mai bună? se răsti Oksana. Șestov își aținti privirile în podea: - Nu dar... Îi abandonăm pe ai noștri. Poate că se așteptau la altceva. - Dar cine sunt ai noștri? Ce ai în comun cu sutele de mii de Șestovi de pe celelalte planete, în afară de amintirea unui om care s-a jertfit odată pe Vechea Terra pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se preface, ori, într-adevăr, animalele astea au în ele un fel de comunicare pe care noi nu-l înțelegem. Cei doi quinți intrară grăbiți în sala de comandă a crucișătorului imperial, acolo unde se retrăsese Bella după ce-și abandonase adăpostul subteran. - Sire, nu mai avem de ce să rămânem aici. Cel puțin deocamdată. Au supraviețuit cu puțin peste o mie de oameni. Sentința, dată cu detașarea specifică quinților, cufundă întreaga punte într-o liniște cu nuanțe tragice. Știau cu toții că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Omenori. Bătrânul împărat privi încă o dată spre oamenii săi. Erau doar câțiva, înarmați cu arme demodate, din care abia dacă s-ar fi putut trage câteva salve. Ca de obicei, se baza pe quinții săi. Aceștia fugiseră până la vechea navă abandonată în grotă și reușiseră să demonteze o baliză radio, pe care o aduseseră apoi pe plajă și o porniseră. Clonele nu puteau ignora prea mult semnalul acela și aveau să vină să-l cerceteze. Kasser era conștient că existau destul de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
citat anterior din romanul Alesul. Este surprinzător să-l vedem pe Kayser, care a fost unul dintre primii care au făcut distincția dintre figura naratorului personalizat (auctorial) și autor și care l-au făcut pe narator accesibil interpretării 40, cum abandonează acum această figură, reducînd-o la o metaforă ambiguă. Exact acesta este punctul în care viziunea sa o întîlnește pe aceea a lui Hamburger. Aceasta din urmă neagă existența naratorului ca personaj al romanului cu narațiune la persoana a treia într-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
boabă de înțelepciune universal valabilă exprimată de un observator dezinteresat. O metodă similară a fost aplicată în ecranizarea romanului la persoana întîi al lui Ken Kesey Zbor deasupra unui cuib de cuci. Și aici perspectiva la persoana întîi a fost abandonată, ceea ce a dus la o gravă distorsionare a mesajului romanului. Pe de altă parte, majoritatea filmelor sau a narațiunilor auctoriale la persoana a treia rămîn mult mai fidele operelor literare originale, cum se întîmplă, de pildă, în filmul lui Ken
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este inclusă în interpretarea poveștii. Dacă această poveste ar fi scrisă la persoana a treia, distanța narativă ar rămîne nemarcată și nesemnificativă, după cum arată un scurt experiment de transpunere. Timpul trecut "era" nu ar însemna că aceste viziuni au fost abandonate. Doar opiniile diferite ale personajului principal, și anume pictorul, precum și cele ale unui narator auctorial ar putea fi puse în contrast, iar un astfel de contrast ar fi în mod semnificativ diferit în implicațiile sale de confruntarea feluritelor opinii în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un narator se poate simți amenințat de o astfel de soartă. Tăcerea nu este o problemă pentru un personaj-reflector. Dimpotrivă, tăcerea unui personaj-reflector poate fi văzută ca o intensificare existențială a experienței lui. Personajele-reflector comunică frecvent, mai ales cînd se abandonează în tăcere percepțiilor lumii exterioare sau reflecțiilor pe care aceste percepții le evocă. 6.1.1. Credibilitatea personajelor-narator Să nu ai niciodată încredere în artist, ci în poveste! (D.H. Lawrence, "The Spirit of Place", în Studies in Classic American Literature
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vor fi enumerate și discutate în ordinea cea mai apropiată de sistemul ilustrat de cercul tipologic: 1. eul narator se retrage din ce în ce mai mult; echilibrul dintre eul narator și eul care trăiește, care e caracteristic narațiunii la persoana întîi cvasiautobiografică, este abandonat, permițîndu-i eului care trăiește să domine. Drept rezultat, importanța corporalizării "eului" narator pentru procesului narativ scade, dar nu ca o bază fizică pentru starea mentală a eului care trăiește. Actul narativ însuși nu mai este deschis, adresarea către cititor sau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este că au existat zece state și o sută de partide care i-au ținut în cîrcă cincizeci de ani. Într-adevăr? Dar cîte budinci delicioase nu mucegăiesc în așteptarea clienților! Templul Umanității de pe strada Payenne, din Paris, este astăzi abandonat, și Biserica pozitivistă e mai degrabă pustie. Înseamnă oare că pozitivismul este o colecție de fleacuri? Nimic mai util demersului mediologic decît descoperirea unei formidabile "nedreptăți" în aventurile paralele ale celor două doctrine de vîrstă și profil comparabile. O NEDREPTATE
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
socială, economică și politică. Provocarea noastră, pe care e posibil să n-o putem duce la capăt, ar fi să ne sustragem, în raport cu procedeele de inovare tehnică, tuturor judecăților de valoare, tuturor reacțiilor afective, de repulsie sau de seducție. Să abandonăm postura religioasă și morală în favoarea detașării agnostice și senine, a unei contabilități minuțioase și sobre a costurilor și cîștigurilor fiecărui utilaj al gîndirii, fără stridențe sau extaz. Or, un sistem de transmisie simbolic, începînd cu scrierea alfabetică, constituie prin mizele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
purta Evanghelia cu ei (așa cum chinezul maoist își poartă micul talisman), de a ajunge la Dumnezeu prin intermediul unui suport (evreii nu au voie să atingă Tora cu mîinile și ignoră revoluția profană și profanatoare a codexului). Promotorii Noului Testament au abandonat sulul în favoarea formei populare a scrisului, și primele scrieri creștine din jurul Alexandriei și de-a lungul Mediteranei sînt redactate nu în greaca clasică sau literară, ci în greaca populară, argotică. Într-un cuvînt, creștinismul a avut asupra scrisului lumii antice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
despre Iisus. Ca și cum Dumnezeu ar fi devenit om, cu o biografie ca a mea sau ca a dumneavoastră. El se naște și moare sub ochii mei. Trupul său este slab, există tentații sexuale, politice, colerice. Se îndoiește, disperă, poate chiar abandona la un moment dat, spre sfîrșit. "Tată, tată, pentru ce m-ai părăsit?" Fiindcă a fost Dumnezeu, trebuia să fie și om în aceeași măsură. Mesager al mîntuirii eterne și al mîntuirii mele, în particular? Încerc să cred, dar nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]