96,467 matches
-
lăsa pe angajați să participe la luarea deciziilor privind propriile lor activități, a-i ajuta să aibă relații bune, să schimbe idei și să lucreze într-o atmosferă plăcută, colegială și a le oferi sarcini adecvate, pe care să le accepte și să le realizeze cu plăcere este esențial. Referitor la natura sarcinilor, Kohn (1993, vol. 71, p. 51) îl citează din nou pe Herzberg, care spunea: „Dacă vrei să-i motivezi pe oameni să facă treabă bună, dă-le o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
față de serviciile primite era printre cele mai reduse dintre cele ale marilor universități din SUA. Programul de reformă început de Summers a fost susținut de studenți, dar nu și de profesori care vedeau că își pierd privilegiile și nu puteau accepta acest lucru. Neputând să-l înlăture altfel, după învinuiri publice și mici revolte, profesorii l-au acuzat pe Summers de atitudine discriminatorie față de femei pentru o banală replică rostită în public la o întrunire. După mai multe discuții, în februarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
administrare a instituției. Influența prea mare a personalului didactic cu vechime, care, în multe aspecte, este conservator, rezistent la schimbare și interesat în menținerea privilegiilor, ar trebui contrabalansată printr-un sistem de evaluare și control al calității echilibrat, discutat și acceptat de reprezentanții personalului didactic, dar și de studenți, angajatori și reprezentanții comunității. Introducerea lui trebuie gândită astfel încât să nu producă răsturnări de criterii și de ierarhii „peste noapte” și lupte pentru putere între generații, pentru că ar fi în detrimentul instituției. Planificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și în cercetare 1. Total: ia decizii și informează angajații 2. Ia decizia și Informează angajații explicând de ce este o bună soluție 3. Ia decizia, informează angajații, solcită întrebări referitoare la decizie 4. Liderul prezintă intenția sa de decizie și acceptă propuneri de soluții 5. Liderul prezintă problema, acceptă propuneri de soluții și ia decizia înalt scăzut Rolul liderului în procesul de decizie înalt 6. Liderul fixează limitele 7. Total: definește parametrii și ia decizia scăzut 2.Înțelege Rolul echipei (grupului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
informează angajații 2. Ia decizia și Informează angajații explicând de ce este o bună soluție 3. Ia decizia, informează angajații, solcită întrebări referitoare la decizie 4. Liderul prezintă intenția sa de decizie și acceptă propuneri de soluții 5. Liderul prezintă problema, acceptă propuneri de soluții și ia decizia înalt scăzut Rolul liderului în procesul de decizie înalt 6. Liderul fixează limitele 7. Total: definește parametrii și ia decizia scăzut 2.Înțelege Rolul echipei (grupului) în luarea deciziei 7. Nul 1. Nul 6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
decât casa lor, aspectul lor exterior, eventual încă vreo câteva mici amănunte. Mulți nu conștientizează asta și excelează în a prezenta o imagine cât mai bună. Până la un punct sunt de lăudat. Numai că ei nu fac decât să pară. Accept ca valori de interpretare a unui om casa sa și modul în care se prezintă atunci când acestea constituie în mod clar expresia internă a omului, îl reprezintă, atunci când armonia creată în exteriorul său este expresia armoniei interne. Pentru a avea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
făcut posibilă evitarea tuturor tentativelor de suicid ce mi-au bântuit existența, cel care m-a ajutat să suport povara existenței, îl constituie tocmai această relativă împăcare a mea cu mine însumi, cu străinul care îmi sunt, faptul că mă accept în cele din urmă așa cum mă văd, încercând chiar, la nevoie, să modific proiecția pe care lumea o are în conștiința mea, să-i rearanjez sistemul de valori astfel încât propria existență să-mi apară ca justificabilă. Se pare că în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cel care găsește explicații savante pentru acțiunile sale aleatorii. E asemenea magiei, modul în care sunt formulate explicațiile făcând pe ceilalți să vadă conexiunile cauzale pe care le indică (în orizontul posibilului, dar și dincolo de el); ușurința cu care ceilalți acceptă explicațiile date dă seama de lenea de a căuta explicații proprii, deseori plauzibilul fiind un criteriu suficient. Cum un număr considerabil de credincioși au privit de-a lungul anilor credința ca pe o asigurare pentru viața viitoare, nu este de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bazată pe cultura unei nații). Judecățile diferite în mod radical (contradictorii) pe care le emitem asupra aceluiași element în momente diferite ne arată gradul de dependență a judecăților noastre de starea de spirit din clipa în care le emitem. Dacă acceptăm teoria evoluționistă atunci este necesar să observăm că orientarea fundamentală a minții este una practică, vizând supraviețuirea individului și, dincolo de el, a speciei. Dominarea și-a schimbat întru câtva structura, suferind o alunecare a accentului de pe forța brută pe cunoașterea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
istoria mentalităților) a conceput esența omului în variate forme; poate că cele de creatură și făptură rațională (ori irațională) sunt cele mai importante. Întrebare e cum putem defini esența omului contemporan? Ca lipsă (de esență), așa cum au propus unii? Chiar acceptându-i caracterul procesualist, de devenire, tot trebuie s-o descoperim, cel puțin în proiectele avute în vedere. Creditul constituie în societatea contemporană un instrument de control social; el exercită o presiune constantă (deseori angoasantă) pentru a munci, pentru a inova
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
părem a mai cocheta (fără să ne-o asumăm în mod hotărât) cu o metapovestire: creștinismul. Să fim onești: asumarea creștinismului ca mod de viață ar însemna o formă de fundamentalism. Or, poate sub presiunea corectitudinii politice occidentale, nu putem accepta asta deoarece coincide cu noua imagine a Răului. Putem observa că în ultimul secol Răul pentru Occident a constat întotdeauna într-o metapovestire: mai întâi comunismul și apoi fundamentalismul. Poate asta este metapovestirea Occidentului: opoziția la alte metapovestiri. Cum modernitatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
politice, care a avut loc pe la mijlocul acestui secol, sportul iarăși și-a asumat funcția socio-umană, deoarece este un mijloc de reglare a conflictelor dintre state pe calea consensului. Chiar de la începuturile Jocurilor Olimpice moderne, profesionismul a ridicat semne de întrebare, nefiind acceptat. Faptul că unii sportivi (boxeri, fotbaliști, luptători, etc.) câștigau bani de pe urma acestor activități, nu era admis, ei neputând participa la Jocurile Olimpice. Sportul devenise comercial chiar de la începuturi, Pierre de Coubertin (întemeietorul olimpismului modern), neacceptând acest punct de vedere. Cum sportivii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a ridicat semne de întrebare, nefiind acceptat. Faptul că unii sportivi (boxeri, fotbaliști, luptători, etc.) câștigau bani de pe urma acestor activități, nu era admis, ei neputând participa la Jocurile Olimpice. Sportul devenise comercial chiar de la începuturi, Pierre de Coubertin (întemeietorul olimpismului modern), neacceptând acest punct de vedere. Cum sportivii nu puteau să se antreneze și, în același timp, să-și câștige existența din alte venituri, situația s-a schimbat. Au apărut grupuri pro și contra sport. Astfel, putem concluziona: sportul este mijlocul creat
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Brohm, reprezentant al curentului ideologic în Franța, “principala funcție a sportului o constituie integrarea individului în societate (capitalistă), al cărei reflex este activitatea sportivă. Este denunțată schema competiție - randament - cuantificare (măsurare) - record, imagine a sistemului de producție capitalist. Dacă am accepta principiul randamentului trebuie să acceptăm consecințele, cum ar fi corupția în sport, dopping-ul, anabolizantele, etc. care fac parte din esența sportului. Reformarea sportului este o iluzie. sportul este un instrument al hegemoniei burgheze. Ideologia sportivă maschează raporturile de clasă, creează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în Franța, “principala funcție a sportului o constituie integrarea individului în societate (capitalistă), al cărei reflex este activitatea sportivă. Este denunțată schema competiție - randament - cuantificare (măsurare) - record, imagine a sistemului de producție capitalist. Dacă am accepta principiul randamentului trebuie să acceptăm consecințele, cum ar fi corupția în sport, dopping-ul, anabolizantele, etc. care fac parte din esența sportului. Reformarea sportului este o iluzie. sportul este un instrument al hegemoniei burgheze. Ideologia sportivă maschează raporturile de clasă, creează iluzia unei egalități sociale, care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
membri pe viață. Sunt 110 membri curenți, 26 de membri onorifici și 2 membri de onoare. Juan Antonio Samaranch, fostul președinte al CIO, este ales Președinte de onoare pe viață. Vârsta de retragere și modul de alegere a membrilor sunt acceptate pentru schimbare după recomandările Comisiei de Reformă CIO 2000, înființată în 1999. Solidaritatea Olimpică a fost înființată pentru a ajuta CNO-urile care sunt recunoscute de CIO, în special a celor cu nevoi crescute mai ales în țările în curs
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și managementul distribuției televiziunii și marketingul drepturilor de televizare a Jocurilor Olimpice ce sunt alocate Comitetelor Naționale Olimpice. CIO este în totalitate finanțat din surse private și distribuite mai mult de 93% din fondurile produse în toată Mișcarea Olimpică. CIO nu acceptă surse publice de finanțare. Alte surse de finanțare provin din vânzarea drepturilor de televizare a Jocurilor Olimpice și din programe de marketing. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 38 Președinții CIO: Jaques Rogge, din 2001 până în prezent, naționalitate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
care 15 sunt sportivi activi, 26 membri onorifici și 2 membri de onoare (Kurt Furgler, Elveția și Henry Kissinger, USA). Marchizul Juan Antonio Samaranch, Spania este desemnat președinte de onoare al CIO. Pensionarea de vârstă și modul de alegere sunt acceptate pentru schimbare după recomandările Comisiei pentru Reformă a CIO 2000 după anul 1999. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 39 18,58% 46,02% 21,24% 10,62% 3,54% 17,61% 21,02% 25% 32,39
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
21 Iacob, I. - Interferențe ale sportului cu politica, Revista de educație Fizică, Mannheim, nr. 5/1997, p. 23. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 55 acesta nu respecta principiul egalității tuturor cetățenilor săi. După negocieri, CIO a acceptat mai întâi participarea Africii de Sud cu condiția ca echipa olimpică să fie alcătuită din sportivi negri și albi selecționați în funcție de performanțele lor prin intermediul unor probe eliminatorii la care să participe împreună concurenți albi și negri.”22 c) În 1968, cu puțin
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 58 dată mai recentă, legată de evoluția modernă a mijloacelor de comunicație, de extinderea schimburilor economice între state, fără a se ține seama de frontiere, puterile publice ale fiecărei entități statale acceptând că o parte a vieții economice, științifice, intelectuale iese de sub „controlul” lor, intrând sub incidența unei relative autonomii.”25 Conceptul clasic al puterii exprimă mai mult sau mai puțin „o evaluare a unui complex de factori care luați în totalitatea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o parte se adaugă la puterea unui stat, dar pe de altă parte îl face și potențial dependent față de alți actori. capacitățile militare - unii analiști consideră această componentă drept unicul determinant real al adevăratei puteri a unui actor, putând fi acceptat pe timp de război, dar nu și pe timp de pace. Capacitatea de a proiecta puterea militară departe de propria țară este una dintre posibilitățile de a afirma capacitățile militare, ca și abilitatea de a apăra propriul teritoriu. Capacitățile industriale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CNO-urile acestora, schițând obligațiile fiecărei părți, aplicarea codului de conduită și sancțiunile pentru încălcarea limitelor; publicarea raporturilor financiare care ilustrează clar circulația surselor și utilizările veniturilor CIO cu scopul de a intensifica transparența financiară; cerința ca fiecare entitate, care acceptă resursele din partea CIO, să furnizeze către acesta un bilanț al utilizării acestor fonduri (resurse), încă o dată pentru a crește transparența financiară; distribuția „pașaportului” sportivilor ce conține toate informațiile necesare de a se îngriji împotriva unor controale doping eficiente și să
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 94 adepților prin referire la valori și la tradiție.”47 Valorile care stau la baza legitimării puterii unei instituții într-o anumită perioadă nu pot fi decât cele incluse în sistemul de norme acceptat de opinia publică. „Autoritatea politică se diferențiază în raport cu puterea după natura elementelor care o întemeiază și îi conferă substanțialitate și după metodele folosite pentru a-și realiza obiectivele propuse [...] Puterea se întemeiază pe valorile progresiste ale societății respective, în măsura în care aceste
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să construiască punți de legătură între oamenii de pretutindeni, încurajând înființarea unei societăți pacifiste, preocupată de conservarea demnității umane, au constituit fundamentele Cartei Olimpice adoptate de CIO. b) autoritatea legal-rațională - are la bază instituții, un sistem de legi și reguli acceptate de societate care investesc o anumită poziție cu putere legitimă. Numită și autoritate birocratică, este legată cel mai adesea de o anumită poziție decât de o persoană. Acest tip de autoritate este specific regimurilor democratice moderne. O astfel de autoritate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
SUA, sub presiunea aliaților americani au decis să aprobe sancțiunile și au cerut Comitetului lor Olimpic Național să se alăture boicotului. Cele mai multe Comitete Olimpice Naționale au refuzat să realizeze o asemenea presiune și multe din ele, de exemplu Marea Britanie, au acceptat să ia parte la Jocuri și la parada sub steagul olimpic și nu sub culorile naționale. În Belgia, Comitetul Olimpic Belgian a convocat o întrunire generală extraordinară în timpul în care toate federațiile sportive belgiene, cu excepția federației ecvestre și au decis
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]