93,376 matches
-
Miercuri, Andrei Pleșu a semnat ultimul editorial din Adevărul. Pe altă dată este titlul de rămas bun al filozoful, unde scrie despre motivele pentru care nu mai vrea să publice în ziarul lui Patriciu. Îmi trebuie o pauză. Și vreau să ofer o pauză și altora, își începe Andrei
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
este titlul de rămas bun al filozoful, unde scrie despre motivele pentru care nu mai vrea să publice în ziarul lui Patriciu. Îmi trebuie o pauză. Și vreau să ofer o pauză și altora, își începe Andrei Pleșu editorialul din Adevărul. Pleșu explică și motivele pentru care nu mai vrea să semneze în Adevărul. Finalul editorialului face totuși o descriere a unui personaj din Adevărul Holding, care pare să fie și unul dintre motivele despărțirii de trustul lui Dinu Patriciu. În
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
nu mai vrea să publice în ziarul lui Patriciu. Îmi trebuie o pauză. Și vreau să ofer o pauză și altora, își începe Andrei Pleșu editorialul din Adevărul. Pleșu explică și motivele pentru care nu mai vrea să semneze în Adevărul. Finalul editorialului face totuși o descriere a unui personaj din Adevărul Holding, care pare să fie și unul dintre motivele despărțirii de trustul lui Dinu Patriciu. În primul rând lumea în care am ajuns să trăim. „De la o vreme, scrisul
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
o pauză. Și vreau să ofer o pauză și altora, își începe Andrei Pleșu editorialul din Adevărul. Pleșu explică și motivele pentru care nu mai vrea să semneze în Adevărul. Finalul editorialului face totuși o descriere a unui personaj din Adevărul Holding, care pare să fie și unul dintre motivele despărțirii de trustul lui Dinu Patriciu. În primul rând lumea în care am ajuns să trăim. „De la o vreme, scrisul a devenit, din ce în ce mai apăsat, o specie a războiului. A scrie e
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
clovn, agent al unui monopol ideologic, mâncător de tinere valori și câte și mai câte alte lucruri, care de care mai respingătoare, mai scandaloase și mai periculoase pentru neam și patrie.” În al treilea rând un misterios personaj din trustul Adevărul care seamănă ca două picături de apă cu redactorul șef al cotidianului. “Nu mai suport să am de-a face, vrând-nevrând, cu un anumit personaj din „Holdingul Adevărul", când sentimental ca o telenovelă, când țâfnos ca un fost șef de
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
neam și patrie.” În al treilea rând un misterios personaj din trustul Adevărul care seamănă ca două picături de apă cu redactorul șef al cotidianului. “Nu mai suport să am de-a face, vrând-nevrând, cu un anumit personaj din „Holdingul Adevărul", când sentimental ca o telenovelă, când țâfnos ca un fost șef de sală, bucuros să se tragă în poză cu felurite VIP-uri pentru o țâră de notorietate, haotic administrativ și cu veleități culturale pendulând între Paulo Coelho și Dan
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
care mi-a relatat mie prin 1958, ca, de fapt, poetul luase bani de la Kristofi și n-am aici spațiu pentru a demonstra pe larg, cu argumente din chiar o scrisoare a lui Goga către Chendi, ca Stere îi relatase adevărul lui Ralea). Dar o tensiune surda s-a păstrat de atunci încolo între Maniu și Vaida pe de o parte și Octavian Goga, pe de altă parte, ce va răbufni de-abia prin 1920-1921 și mai tîrziu. În perioada neutralității
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
șovin xenofob. Cînd, în decembrie 1937, ca urmare a inconcludentelor alegeri, regele cheamă la guvernare Partidul Național Creștin (care nu recoltase, totuși, decît 9,15% din voturi), Goga devine premier. Prima măsură adoptată a fost suspendarea ziarelor democratice, socotite semite, Adevărul, Dimineața, Lupta iar în ianuarie 1934, instituind decretul lege privind revizuirea cetățeniei evreilor, cu care ocazie își pierd cetățenia o treime din evreii trăitori în România (adică de vreo patru ori mai mulți decît acei imaginari 50.000 pomeniți în
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
sîntem întotdeauna de acord cu ea". Autorul găsește de cuviință a observa: "Foarte frumoasă formulare. Dar de ce vă prefaceți că uitați prin ce fel de mașinații a ajuns documentul acesta fundamental <în vigoare>?". Însă "politichia" perfida, insolenta și deformatoare de adevăr a Spinului e cercetată în speță pe terenul specific lui Sergiu Pavel Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-sale), care este literatura. Feluritele tendențiozități au azvîrlit asupra multora
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
am putea aminti că, așa cum nu o ținem sus și tare cu eventuala formulă Clasicismul francez. Cronicarii moldoveni - expresie a clasicismului francez! (de dragul devizei sincroniste a lui Lovinescu), nici insistența exclusivă și străveziu interesată asupra , că una binișor certata cu adevărul, nu conduce la urma urmelor spre satisfacțiile cele mai durabile". Spre deosebire de mulți cercetători actuali care bat cu diligenta locurile comune, silindu-se a induce cititorului starea tranchilizanta a nonoriginalitătii, Sergiu Pavel Dan e un circumspect, un inconformist, un "cîrtitor". D-
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Ploiești din 1892, s-apoi de la 65 încoa am auzit-o de mai multe ori: în parlament de cinci ori și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
sfîrșit... d. Maiorescu își dă în petec" etc. Intitulat Literatura și politică, apărut în Constituționalul din 5 iunie 1892, textul (o coloană pe prima pagină, care nu conține mai mult de echivalentul a două pagini dactilo) ar putea fi într-adevăr al lui Maiorescu, daca asemănările stilistice probează într-adevăr ceva: Cînd în loc de a te ocupă de literatură, care e specialitatea ta, te ocupi de politică, în care nu ești special, căutînd a face și politică și literatura în același timp
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
Literatura și politică, apărut în Constituționalul din 5 iunie 1892, textul (o coloană pe prima pagină, care nu conține mai mult de echivalentul a două pagini dactilo) ar putea fi într-adevăr al lui Maiorescu, daca asemănările stilistice probează într-adevăr ceva: Cînd în loc de a te ocupă de literatură, care e specialitatea ta, te ocupi de politică, în care nu ești special, căutînd a face și politică și literatura în același timp, atuncea nu poți face decît o politică detestabila și
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
și obscure afaceri, dar și cei mai fericiți. Chicotelile lor, profesioniste, sînt, poate, sincere. Nu am spus nimic despre Masenka. Dan Grigorescu vede în ea, desi personaj absent, făptura cel mai puternic conturată a întregului român. Și Masenka este, într-adevăr, o eroina emoționant construită: fetișcana ciudată, isteața și prostuța în același timp, pasionată și ciudat detașata, alintata și severă, o sumă de paradoxuri și contradicții care fac din ea o făptura fermecătoare, așa cum o reconstituie filmul amintirilor lui Ganin. Cu
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
atît de mari, dramă acestei ieșiri în lume a sinelui atît de tulburătoare, încît absolvirea era dată că recompensă pentru acest travaliu interior, prin esență să expiator. Întrebarea cu care se încheie studiul lui Delumeau este cea firească: ajuta într-adevăr confesiunea celui ce se confesa? Îi aducea acea mult promisă liniște și împăcare oferite prin iertare? Răspunsul: nu totdeauna. De fapt, de multe ori nu. De altfel, după revoluția franceză, de pildă, confesiunea a fost privită cu ostilitate violență, pentru că
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
congelați, i s-au reproșat - însă în cei mai învăluiți termeni - câteva sute de miliarde de lei, cu adaosul altor câteva zeci de milioane de dolari luați și neînapoiați, probabil din distracție. Acum, că s-a dovedit că este, într-adevăr, foarte bogat, pretinde cu energie să i se restituie conducerea băncii Dacia Felix, cea mai nefalimentată bancă din țară. Dorește să-i împărtășească mai departe din vastă d-sale experiență. Dinspre televizor vine un iz de flori de portocal. Este
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
mijloc: și unuia și altuia "îi plăcea femeia". Sau, cum spune Balotă însuși, "adoră, venera Femeia", nu stiu daca citez exact. Fapt e că, deseori, lăsăm la o parte duelul nostru teoretic și vorbeam "despre muieri", cum zice el ardelenește. Adevărul e că amîndoi frecventam un mediu de,... nu spun, dar se înțelege... înaintea căruia amîndoi fuseserăm taxați de "auxiliari". Țin minte că Gary Sarbu, cu ironia lui grea de mîner abia ieșit la suprafață, ne făcea "gagicari", într-o lume
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
arestat pe loc. Repet, numai întîmplarea a făcut să ies din lot. De altminteri, prietenul Balotă și-a dat seama de acest lucru mărturisindu-l în scrierea să recentă și alungind orice bănuieli, care, puțin după arestare puteau să apară. Adevărul e că nu am știut de eveniment. Și că neștiința asta a mea m-a ferit să fiu închis. Nimic, dar absolut nimic altceva. Mărturisesc ca daca as fi știut, cine știe, poate că, încolțit, aș fi cedat. Cine știe
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
și Ideea de națiune: românii din Transilvania. Faptul că lucrările acestui autor au apărut mai întîi în limba engleză, la edituri cu renume (cele două cărți despre istoria României moderne au apărut la Oxford University Press) face un serviciu într-adevăr de mare utilitate pentru cunoașterea fenomenului românesc în cercurile academice de specialitate din țările anglofone. Ceea ce impresionează din capul locului la lectură cărților d-lui Keith Hitchins este perfectă cunoaștere a bibliografiei românești pentru fiecare chestiune studiată. D-sa, ce
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
este autorul nostru și cît de avizat știe să discearnă lucrurile, distingînd mai totdeauna bine contribuția adevărată de, să spunem, encomiastica. Revenind la obiectul cărții pe care o comentez, să notez că anul de la care începe investigația - 1774 - marchează, într-adevăr, un moment de început. E anul păcii de la Kuciuk Kainargi (după un război ruso-turc) care aduce un început de liberalizare în comerțul românesc. E o întreagă controversă dacă acest moment de început trebuie considerat anul 1829 (pacea de la Adrianopole) sau
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
Cronicar Cenzură, pe limbă ei În primul număr din anul acesta al ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC sînt publicate cîteva "note" și "referate" întocmite între 1960-65 de funcționarii Cenzurii politice, instituție numită pe atunci Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri. Cenzorii angajați pe dosar și dresați să vîneze teme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
Ferenc și Meliusz Jozsef adoptau o atitudine foarte rezervată." "Tovărășii Barbu Gruia și Pop Simion ne-au informat că... etc.) v Un volum cuprinzînd documente selectate din Arhiva Cenzurii (nu "Opere complete" - cum sugerează C. Stănescu în preambulul paginilor din "Adevărul literar" - fiindcă ar fi păcat de pădurile tăiate pentru hîrtogăria ei de decenii) ar constitui încă o mărturie importantă în procesul comunismului. Obișnuințe și scandaluri Presa cotidiană a dat o uriașă amploare unui scandal provocat de Corneliu Vadim Tudor, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
culturi "marginale", "multiculturalismul" îi oferă o identitate "spectaculara", care promite să "o scoată în fața". Astfel "marginalul" este dus cu "zăhărelul" obținerii unei existente reale, în sensul unei maxime vizibilități în societatea globală. Prin "multiculturalism" poți deveni vizibil, poti există, într-adevăr, doar că, din furnică ce ai fost, devii reflexul unei imagini de grup. Cu alte cuvinte, devii "cineva" dar într-un mod impersonal, unicitatea ta, fie ea și de furnică, este înlocuită de identitatea de grup pe care trebuie să
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pe de rost catehismele democrației, sînt totdeauna crispați, robotici, vorbesc și acționează cu rigiditate inchizitoriala. Incapabili să "deschidă" în ei înșiși un spațiu debarasat de fostele imagini, spiritul democrației nu-i "pătrunde". Ca vreascurile ude trîntite peste cărbuni aprinși, prejudecățile, adevărurile abstracte, idealurile individualismului furnicii ne înăbușă cu fumul iluziilor și a micilor meschinării, ne împiedică să ne afundam în spiritul democrației că într-un destin. Un destin bazat pe relația ontologica dintre sacrificiu și libertate. Sacrificiul în favoarea obștii nu va
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
fost niciodată vorba despre așa ceva. În cazul d-lui Klaus Iohannis există tot mai multe date. Acestea le aveți fotografiate. Mai sunt și multe alte informații, care nu știu dacă vor apărea în presă la un moment dat, că, într-adevăr, dl Iohannis este alesul d-lui Băsescu", a declarat Bogdan Chirieac, la Antena 3. Acesta nu crede însă că Traian Băsescu va fi numit prim-ministru de către Klaus Iohannis. "Mă îndoiesc foarte tare că dl Băsescu mai poate fi prim-
Chirieac: Klaus Iohannis este alesul lui Traian Băsescu. S-a săvârșit o mare eroare by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21322_a_22647]