4,558 matches
-
monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută (și temută) în varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune generală, să întrunească unanimitatea. Prin definiție, omul democrațiilor europene trăiește în orizontul pluralității neunificabile. își profesează convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate avea revendicări și propune proiecte pentru care să se lupte, dar dacă respectă legea democrației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai adînc decît etajele individuale ale persoanei, deschide cunoașterea umană spre absolut. Nu adevărul ultim, inaccesibil facultăților omenești și totodată participabil, este vizat în religie. Nu actualizarea în omul particular, concret, a dimensiunii lui transcendente este astăzi principalul scop al adeziunii religioase. Cînd accentul nu cade pe literalism, ca la fundamentaliști, angajarea în religie se leagă de confortul spiritual, de sentimente frumoase, precum și de lucruri mai nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asupra domeniului lui mai mult sau mai puțin, completat însă cu polul lui absolut. Ea devine instrumentul necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
caracteriza trăsăturile acestei libertăți : a) faptul că ea reprezintă o individ în totalitatea lui, identificînd interesele diferitelor lui aspecte, numai ele sînt cu adevărat autonome, suverane, neavînd de dat seamă nici unei instanțe străine, exterioare. depășire de sine a umanului prin adeziunea la Principiul lui infinit ; b) faptul că Principiul este cel care își manifestă în om libertatea și îl face capabil de ea ; c) faptul că libertatea constă într-o creștere infinită, care se amplifică potrivit expresiei lui Grigore de Nyssa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un destin total care cuprindea viața de aici, viața de după moarte și viața veșnică, se raporta în mai toate actele sale la un principiu divin, la instituțiile lui și la acei oameni care făcuseră din viața lor un program de adeziune la acest principiu. Așa încît subiectul universal al modernilor nu respectă pe deplin nici chiar criteriul statistic al universalului cantitativ. După acest criteriu, el e mai degrabă o excepție în marea secolelor și a spațiilor de tradiție spirituală. Departe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
celelalte religii sînt revelate sau purtătoare de adevăr trans-omenesc, se pun o seamă de probleme care, pînă în epoca noastră, rămîneau latente, care nu fuseseră niciodată atacate în plin : raportul dintre Adevărul transcendent și discursurile multiple ale religiilor ; raportul dintre adeziunea fără rest la propria credință și asumarea Adevărului așa cum apare el în alte tradiții ; tema luminării sau îmbogățirii reciproce a tradițiilor care sînt totuși, fiecare, complete în depozitul lor de adevăr etc. Cu un optimism specific, poate, mijlocului de secol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă privirii spirituale într-un joc de retragere-apariție, de discreție și invincibil, de libertate și chemare. Prezentă în spectacolul public datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a atotputerii Lui. Apare aici sub chipul neofensiv și neînarmat al unui absolut propus libertății umane, al unui adevăr care se refuză forței. între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
raport mai fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski a putut reuni un foarte masiv volum privitor la creștini fără Biserică, dovadă că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod des întîlnit de a folosi datele creștine, împreună cu date din alte tradiții și cu elemente ale vulgatei științifice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în Europa sau integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu, "clasele de jos") contribuind la îmbunătățirea integrării lor politice. (3) Populismul poate reprezenta sectoarele excluse ale societății implementând acele politici care beneficiază de adeziunea acestora. (4) Populismul poate funcționa ca o punte ideologică care să susțină formarea unor importante coaliții politice și sociale (coaliții care urmează adesea liniile de demarcație dintre clase) și care furnizează astfel un element cheie care dinamizează evoluția sistemelor de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi discriminat pe criterii etnice sau în baza afilierii religioase. Numeroși politicieni utilizează aceste argumente pentru a întări necesitatea unui cordon sanitar care să izoleze VB-ul, afirmând că: "Prin programul și practicile sale, Blocul Flamand face dovada unei slabe adeziuni la principiile democratice fundamentale și la drepturile omului înscrise în constituție (Geys, 2008: 51). Reprezentanții VB resping cu vehemență aceste acuzații. În numeroase documente partidul afirmă că: Încă de la întemeiere VB-ul a ales în mod explicit democrația drept model
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bine de 30 de ani la nivel local, regional și național. Astfel, dacă ascensiunea partidelor populiste are vreun impact asupra democrației liberale, acest lucru ar putea fi observat cel mai bine în Belgia. În programele sale, VB-ul își mărturisește adeziunea față de cele mai importante principii ale democrației liberale. Cu toate acestea, formațiunea susține o serie de propuneri care ar transforma Belgia într-o democrație populistă. De altfel, criticii argumentează că VB are o lectură selectivă a multor drepturi constituționale cum
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Partidul Progresist Conservator a adâncit și mai mult această distanțare față de principiile și practicile populiste. După anul 2000, spre frustarea nucleului dur de susținători ai Partidului Reformei, pentru care regionalismul vestic, poziția anti-partide și populismul democrației directe reprezentau fundamentul acestei adeziuni, niciun partid cu vederi clare regionaliste sau populiste nu și-a mai făcut loc în politica regională. După aruncarea peste bord a democrației directe și a regionalismului populist, a rămas o versiune limitată de antielitism, dar care și-a păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a pus ștampila de trădător (vezi, de exemplu, Cruz Gonzáles, 2006). Pe scurt, dacă López Obrador nu a reușit să provoace o criză constituțională, acest lucru nu înseamnă că nu s-a străduit din toate puterile să o facă. Superficialitatea adeziunii sale la instituțiile democrației liberale, atitudine manifestată și de majoritatea suporterilor săi, a fost cât se poate de clară. Pentru toți aceștia mai important decât respectarea regulilor și procedurilor existente, pe care, de altfel, le vedeau ca macinate de corupție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi eronate; - credințele subiectului reprezintă un ansamblu de ipoteze care sunt modificabile; - pentru a obține o schimbare în aceste sisteme de ipoteze și, în consecință, în ceea ce privește comportamentul, individul trebuie să se supună mai degrabă unor experiențe privind învățarea decât unei adeziuni la un sistem didactic pur verbal. Axele terapiei lui Beck Modelul terapeutic se poate deduce cu ușurință din cele ce s-au spus mai înainte. Relația terapeutică este aceea a unei coterapii în cadrul căreia pacientul trebuie să fie convins de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de simpatie, bazate pe relații de partenariat și adaptate stilului relațional al subiectului. Procesul explicativ este discursiv și nu vizează decât anumite aspecte ale subiectului, fără a pretinde că le înțelege în totalitatea și în unicitatea lui. El nu implică adeziunea la un corpus teoretic particular, ci se sprijină pe diferite modele ce evoluează în funcție de cunoștințele științifice provenite din cercetările clinice și fundamentale în domeniul psihologiei și în disciplinele strâns legate de aceasta. După ce au insistat asupra sociogenezei tulburărilor apoi asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentelor problemă” Descrierea unor conduite trebuie, în mod ideal, să respecte criterii precise: topografie, frecvență, intensitate și durată. Fezabilitatea acestei descrieri se poate lovi de numeroase obstacole legate de natura și de numărul comportamentelor, de condițiile existențiale ale subiectului, de adeziunea sa și de reacțiile provocate. Este adesea preferabil să selectăm unele dintre ele în funcție de impactul acestora asupra subiectului și de nivelul acestuia de acceptare a modalităților evaluative. Topografia este descrisă, în general, de către subiect. Această descriere se realizează mai ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schizofreniei, a tulburării bipolare și în depresiile majore de intensitate severă, farmacoterapia este indispensabilă și constituie, din oficiu, tratamentul inițial. In aceste cazuri, TCC este un tratament complementar, care nu este orientat spre patologia acută ci spre managementul cronicității (reabilitare, adeziune, simptome reziduale, calitatea vieții, prevenirea recăderilor). In cazul unor alte tulburări, în special în anorexia mentală, dependența de alcool și personalitatea bordeline, tratamentul prin TCC, în aceeași măsură ca și farmacoterapia, au o eficiență moderată sau limitată la unele simptome
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tehnica pe care acesta o va utiliza, și îl convinge să adere la această tehnică. Este necesar ca pacientul să fie cel care solicită, să nu se simtă „împins” de către terapeut ci, din contra, ca acesta să dorească să amplifice adeziunea la tratament. Organizarea unui grup Iată modul în care se desfășoară terapia unui grup care se inițiază în domeniul afirmării de sine. Tratamentul constă în șaisprezece ședințe săptămânale de două ore fiecare. Grupul este format din opt persoane și este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei stări depresive, particularitatea constând în faptul că se lucrează pentru modificarea gândurilor automate și nu a gândurilor obsedante, și uneori a gândurilor neutralizante (pentru diminuarea recurgerii la ritualuri). Tehnica cognitivă permite dezvoltarea modelului comportamental clasic și amplificarea motivației și adeziunii pacientului la tratament prin propunerea unei abordări mai progresive decât în cazul unei expuneri clasice. Ea permite să se lucreze pentru modificarea nevoilor de reasigurare ale pacienților (avantaje și inconveniente ale ritualurilor). Tehnica facilitează expunerea, accelerând procesele de reducere a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]