KorAP: Find »[drukola/base=adversar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...171 172 173 ...502 >

12,537 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

situația politică, militară sau economică. În consecință, formându-și o imagine greșită asupra situației, adversarul va acționa în dezavantajul său. Aceasta este considerată o formă de acțiune contrainformativă deoarece urmărește să facă inutile operațiunile de culegere a informațiilor desfășurate de adversar; în plus, de cele mai multe ori sunt implicate metode contrainformative, cum ar fi operațiunile agenților dubli. Dezinformarea este un concept asemănător cu eșecul unei acțiuni de culegere a datelor. O acțiune de dezinformare reușită înseamnă eșecul operațiunii de culegere a datelor

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de cele mai multe ori sunt implicate metode contrainformative, cum ar fi operațiunile agenților dubli. Dezinformarea este un concept asemănător cu eșecul unei acțiuni de culegere a datelor. O acțiune de dezinformare reușită înseamnă eșecul operațiunii de culegere a datelor desfășurate de adversar. Există și reversul, desigur; una dintre părți poate face greșeli importante în analiza datelor chiar și fără dezinformarea din partea adversă. Cu toate acestea, în cazul nereușitei acțiunii de culegere a datelor, se poate identifica efortul părții adverse de a dezinforma

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
convingă Occidentul să facă anumite concesii politice (de exemplu, în ceea ce privește statutul Berlinului) pe care, în mod normal, nu ar fi fost suficient de motivat să le facă52. Conținutul dezinformării - imaginea falsă pe care cineva dorește să o creeze în ochii adversarului - depinde, desigur, de situație și de reacțiile așteptate din partea adversarului. Pe timp de război, de exemplu, una dintre părți ar putea dori să lanseze un atac-surpriză asupra inamicului și, în acest caz, dezinformarea ar fi menită să îl convingă pe

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
statutul Berlinului) pe care, în mod normal, nu ar fi fost suficient de motivat să le facă52. Conținutul dezinformării - imaginea falsă pe care cineva dorește să o creeze în ochii adversarului - depinde, desigur, de situație și de reacțiile așteptate din partea adversarului. Pe timp de război, de exemplu, una dintre părți ar putea dori să lanseze un atac-surpriză asupra inamicului și, în acest caz, dezinformarea ar fi menită să îl convingă pe acesta că nu există iminența unui atac. În alte cazuri

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
caz, dezinformarea are scopul de a convinge inamicul că atacul va avea loc în alt moment, loc sau mod decât cel plănuit. Pe timp de pace, scopul dezinformării este mai puțin evident. Un stat ar putea dori să își convingă adversarul că este mai puternic decât în realitate sau să îl convingă să facă anumite concesii politice pe care altfel nu ar fi dispus să le facă. Sau, dimpotrivă, este posibil ca una dintre părți să încerce să își disimuleze adevărata

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
realitate sau să îl convingă să facă anumite concesii politice pe care altfel nu ar fi dispus să le facă. Sau, dimpotrivă, este posibil ca una dintre părți să încerce să își disimuleze adevărata capacitate militară pentru a-și liniști adversarul și a-l determina să nu încerce, la rândul său, să își suplimenteze efectivele militare. Dacă forțele militare ale unui stat sunt limitate de un tratat privind controlul armelor, acesta ar putea urmări să ascundă încălcarea tratatului, obligând cealaltă parte

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
iar cele false, concepute special pentru operațiunea de dezinformare, le vor fi livrate de agenții dubli ofițerilor lor de legătură. Prima parte a misiunii o reprezintă problemele legate de securitate. Dacă se transmit prea multe semnale reale, este posibil ca adversarul să nu mai fie indus în eroare, cu toate că amestecul de semnale false și reale l-ar putea înșela, împiedicându-l astfel să își formeze o imagine exactă a situației. De aceea, una dintre cele mai importante condiții pentru o acțiune

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
putea înșela, împiedicându-l astfel să își formeze o imagine exactă a situației. De aceea, una dintre cele mai importante condiții pentru o acțiune de dezinformare reușită este abilitatea de a bloca majoritatea, dacă nu chiar toate canalele prin care adversarul ar putea culege date. În general, acest lucru este mai ușor de realizat pe timp de război decât pe timp de pace, fiind unul dintre motivele pentru care acțiunile de dezinformare au mai multe șanse de reușită în primul caz

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
timp de pace, fiind unul dintre motivele pentru care acțiunile de dezinformare au mai multe șanse de reușită în primul caz. Pentru blocarea canalelor de culegere a informațiilor este nevoie, printre altele, de cunoașterea în detaliu a canalelor prin care adversarul primește semnale. Este nevoie de resurse redutabile de contraspionaj, deoarece o sursă umană bine plasată ar putea dezvălui situația reală sau chiar planul de dezinformare. În plus, este nevoie de o bună cunoaștere a resurselor de culegere a informațiilor prin

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
redutabile de contraspionaj, deoarece o sursă umană bine plasată ar putea dezvălui situația reală sau chiar planul de dezinformare. În plus, este nevoie de o bună cunoaștere a resurselor de culegere a informațiilor prin mijloace tehnice pe care le deține adversarul. Astfel, navele și aparatele de zbor pot întrerupe orice tip de comunicații (de fapt, pot adopta „controlul emisiilor” sau „emcon”, deoarece undele radar sau alte emisii electronice ar putea dezvălui poziția vehiculului la fel de rapid ca și transmisiunile radio) pentru a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
dacă acestea s-ar folosi de linii terestre (comunicații prin telefon sau telegraf, cabluri optice etc.) în loc de unde radio, așa cum au procedat germanii înaintea ofensivei din Ardeni din decembrie 1944. De asemenea, dacă se cunosc orbitele sateliților de recunoaștere ai adversarilor, activitățile pot fi oprite și echipamentul camuflat sau mutat în locații acoperite în momentul în care satelitul se află deasupra acestora, având posibilitatea de a le fotografia. O a doua componentă a misiunii, fabricarea unor semnale false, se planifică tot

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
camuflat sau mutat în locații acoperite în momentul în care satelitul se află deasupra acestora, având posibilitatea de a le fotografia. O a doua componentă a misiunii, fabricarea unor semnale false, se planifică tot ținând cont de resursele deținute de adversar pentru culegerea informațiilor prin mijloace tehnice. Agenții dubli pot transmite orice documente sau rapoarte false, atâta timp cât pot să explice cum au avut acces la acestea. Dezinformarea sistemelor tehnice de culegere a informațiilor este mai complicată, dar posibilă. Pentru a surprinde

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în apele teritoriale 53. În același mod, recunoașterea fotografică poate fi păcălită, folosind replici ale armelor sau vehiculelor; pentru a afla cât de fidele trebuie să fie aceste copii ca să fie confundate cu cele reale, trebuie cunoscute capacitățile fotografice ale adversarului 54. Importanța cunoașterii resurselor pe care le deține inamicul pentru a culege informații (canalele prin care îi parvine informația) este ilustrată de eșuarea planului britanic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În primele luni ale războiului, marina britanică a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
fi reperat. Nevoia de a sincroniza mai multe canale de dezinformare nu era încă suficient luată în considerare 55. Feedbackul. În desfășurarea unei operațiuni de dezinformare apar numeroase incertitudini: • Au fost blocate toate semnalele reale? • Semnalele fabricate au ajuns la adversar? • Acesta a tras concluziile dorite? În scopul de a obține răspunsuri la aceste întrebări, se pot folosi mai multe metode pentru a afla modul în care adversarul evaluează situația. Dacă nu este suficient de alert ca să observe semnalele false sau

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
numeroase incertitudini: • Au fost blocate toate semnalele reale? • Semnalele fabricate au ajuns la adversar? • Acesta a tras concluziile dorite? În scopul de a obține răspunsuri la aceste întrebări, se pot folosi mai multe metode pentru a afla modul în care adversarul evaluează situația. Dacă nu este suficient de alert ca să observe semnalele false sau dacă nu le-a interpretat așa cum ar fi dorit dezinformatorul, se pot fabrica alte semnale pentru a-i atrage atenția și a-l conduce spre interpretarea dorită

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a-l conduce spre interpretarea dorită. Dacă începe să simtă că este ceva în neregulă cu imaginea (falsă) a situației pe care dezinformatorul i-a sugerat-o, se pot crea noi semnale pentru a alunga orice urmă de îndoială. Dacă adversarul a primit suficiente semnale reale pentru a-l ajuta să își facă o idee corectă asupra situației, este recomandabil să se abandoneze operațiunea de dezinformare și să se treacă la alt plan. Feedbackul se poate obține în mai multe feluri

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să se abandoneze operațiunea de dezinformare și să se treacă la alt plan. Feedbackul se poate obține în mai multe feluri. În unele cazuri (cum ar fi dezinformarea pe timp de război sau cea menită să susțină un atac-surpriză), acțiunile adversarului (sau lipsa acestora) ar putea fi suficiente pentru a indica dacă operațiunea de dezinformare a reușit. Astfel, absența oricăror semne de intensificare a activităților militare (care s-ar fi putut observa foarte ușor) în cadrul flotei americane aflate la baza din

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
găsească altă cale de a afla dacă momeala a fost mușcată. În general, operațiunile de dezinformare pe timp de pace necesită un feedback mai bun decât cele desfășurate pe timp de război. În al doilea caz, este de așteptat ca adversarul să acționeze mai rapid, în funcție de capacitatea sa de evaluarea a situației reale, demonstrând astfel dacă a fost păcălit. Pe timp de pace, adversarul este mai puțin presat să întreprindă acțiuni ce ar putea dezvălui modul în care a procesat întreaga

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
mai bun decât cele desfășurate pe timp de război. În al doilea caz, este de așteptat ca adversarul să acționeze mai rapid, în funcție de capacitatea sa de evaluarea a situației reale, demonstrând astfel dacă a fost păcălit. Pe timp de pace, adversarul este mai puțin presat să întreprindă acțiuni ce ar putea dezvălui modul în care a procesat întreaga situație. Acesta este unul dintre cele mai importante motive pentru care operațiunile de dezinformare sunt mai rar întâlnite pe timp de pace decât

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
are mai puțin timp pentru a analiza situația și a compara semnalele primite pe diverse canale; de aceea, este de așteptat ca aceasta să fie mai ușor indus în eroare. Dezinformarea și autodezinformarea. O falsă percepție asupra atitudinii dorite din partea adversarului trebuie determinată de acțiunile pe care le așteptăm din partea acestuia. Cu toate acestea, viziunea respectivă trebuie să pară plauzibilă; de fapt, este de așteptat ca scenariul de dezinformare să aibă succes dacă se bazează pe ceea ce adversarul presupune deja. De

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
atitudinii dorite din partea adversarului trebuie determinată de acțiunile pe care le așteptăm din partea acestuia. Cu toate acestea, viziunea respectivă trebuie să pară plauzibilă; de fapt, este de așteptat ca scenariul de dezinformare să aibă succes dacă se bazează pe ceea ce adversarul presupune deja. De exemplu, dezinformarea din Ziua Z a funcționat atât de bine și datorită faptului că Hitler era deja convins că debarcarea Aliaților va avea loc la Calais, pe cea mai îngustă porțiune a Canalului Mânecii. Astfel, semnalele fabricate au

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de a-i întări această convingere și de a alunga orice urmă de îndoială ce ar fi putut surveni în urma eventualelor semnale reale ce s-ar fi putut scurge; aceasta este o misiune mai ușoară decât cea care presupune determinarea adversarului să adopte un întreg scenariu de dezinformare. De aceea nu este de mirare că succesele cele mai impresionante ale operațiunilor de dezinformare implică elemente majore de autodezinformare. Contradezinformarea Din experiență, putem afirma că este extrem de dificil să prevenim orice încercare

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
întreg scenariu de dezinformare. De aceea nu este de mirare că succesele cele mai impresionante ale operațiunilor de dezinformare implică elemente majore de autodezinformare. Contradezinformarea Din experiență, putem afirma că este extrem de dificil să prevenim orice încercare de dezinformare din partea adversarilor. Chiar și în perioada în care foloseau Sistemul Încrucișat, britanicii erau înșelați în același mod de către germani cu privire la operațiunile de tip gherilă și cele de culegere a informațiilor desfășurate în Olanda. De la sfârșitul verii anului 1941, odată cu arestarea unui agent

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
cel puțin se poate prevedea posibilitatea de a fi victima unei dezinformări și recunoaște câteva semnale de avertizare. O persoană este cu atât mai vulnerabilă în fața dezinformării dacă se bazează pe un număr mic de canale de informare și dacă adversarul e la curent cu natura acestor canale și modalitatea lor de operare. De exemplu, folosirea excesivă a sateliților de recunoaștere fotografică, ale căror identitate și orbite vor fi cunoscute mai devreme sau mai târziu de către cei fotografiați, crește vulnerabilitatea în fața

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
De exemplu, folosirea excesivă a sateliților de recunoaștere fotografică, ale căror identitate și orbite vor fi cunoscute mai devreme sau mai târziu de către cei fotografiați, crește vulnerabilitatea în fața operațiunilor de dezinformare. Cunoscând momentele în care locațiile sale pot fi fotografiate, adversarul se poate asigura că anumite lucruri nu sunt observate: obiectele respective ar putea fi mutate în garaje sau hambare ori acoperite cu echipament de camuflaj de fiecare dată când un satelit de recunoaștere trece pe deasupra zonei respective. De asemenea, adversarul

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]