7,836 matches
-
conștiinței umane, descriind relația dintre acestea prin apel la principiul identității și al negației. Eu/non-eu poate fi echivalent cu subiect-obiect, în sensul că subiectul determină obiectul, raportul de opoziție fiind cel care generează conținuturile. În opinia lui Fichte, o dată cu afirmarea conținutului identității se poate vorbi despre alteritate, întrucât aceasta este o formă negată a identității, prima fiind conturată de cea din urmă356. În acest sens, Fichte vorbește despre egoitate 357, care este opusă celuilalt (dem es)358. Prin egoitate, omul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin protejarea drepturilor minoritarilor, însă noile reguli stabilite prin norma legii nu reușesc să se impună în fața mentalului colectiv și să genereze acceptarea. Cazului de pe continentul african despre care vorbea Pedro F. Marcelino îi putem adăuga exemplul Statelor Unite ale Americii, unde, deși afirmarea minorităților este prevăzută de lege, rezistența americanilor față de ascensiunea diferitelor etnii și grupuri minoritare a rămas la fel de vie, deși este mai puțin sesizabilă 382. Așa cum spuneam în primul capitol, o societate este un grup de oameni care comunică 383, prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
parte dintr-o totalitate care i-ar îngloba pe amândoi, lucru imposibil din moment ce, pentru filosoful francez, Același tinde către o relație cu cel Absolut Altul. Fără a se pronunța definitiv împotriva ideii de totalitate 426, Lévinas susține depășirea acesteia și afirmarea primatului filosofic al infinitului, susținând că acesta se produce în relația Aceluiași cu Altul 427. În mod absolut, Altul devine Celălalt, care nu se adiționează Eului, aceștia fiind legați doar prin intermediul limbajului, care realizează un raport în care Altul rămâne
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a materialului; 5) Recapitularea schemelor realizate; 6) Utilizarea noilor cunoștințe În situații inedite. II.7. Motivația Motivele fundamentale pentru procesul educativ sunt atașamentul copilului față de mama sa, apoi, la un pol opus, tendințele agresive, și cel mai important, tendința de afirmare, motivația de realizare, care se manifestă În Încercarea de a-și realiza aptitudinile și În dorința de a obține un succes. Aspirațiile, ambiția, motivația de realizare contribuie la sporirea eficienței muncii, a Învățării și chiar la soluționarea unor probleme. Un
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
la o viață plină de eșecuri, iar subestimarea dduce la ratarea unor țeluri realizabile. Motivația școlară constituie ansamblul de motive care Îl determină pe elev să vină la școală și să Învețe. Ea se Împarte În: motivația extrinsecă (dorința de afirmare, tendințele normative, teama de consecințe, ambiția) motivația intrinsecă (curiozitatea, dorința de a afla cît mai mult). Motivația intrinsecă este fundamentul formării competențelor gîndirii logicomatematice și a utilizării strategiilor de raționament operațional-formal, dar pentru obținerea succesului nu este suficient acest lucru
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
după cum credea el de cuviință că trebuie să se desfășoare în mod plauzibil acțiunile protagoniștilor. Procedînd astfel, Defoe a fost la originea unei noi tendințe importante în opera de ficțiune: totala subordonare a subiectului modelului memoriilor autobiografice a fost o afirmare a întîietății experienței individuale tot atît de provocatoare precum a fost Cogito-ul lui Descartes pentru filosofie. După Defoe, Richardson și Fielding au continuat, în maniera lor foarte diferită, ceea ce trebuia să devină practica obișnuită a romanului, folosirea subiectelor non-tradiționale, fie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ulterioare (în special cea a suprarealismului și cea de după război), se pare1 că, sub presiunea conjugată a evenimentelor istorice și a evoluției informațiilor 2, funcțiile matezice și mime-zice au fost, în principal, cele contestate. Aceasta, în numele preocupărilor estetice și în funcție de afirmarea (cu succes sau deplorabilă) subiectivității oricărei activități perceptive, artistice sau nu. Astfel, Proust califică descrierea realistă drept o "mizerabilă reconstrucție de linii și suprafețe", iar în Timpul regăsit va scrie: "Este o percepție grosolană și falsă care își concentrează toată atenția
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că și în domeniul educației globalizarea este "o idee al cărei timp a sosit". Pe de altă parte, asocierea globalizării cu un fel de fatalism politic și economic, cu insecuritatea cronică, inegalitatea și criza identitară, crește miza educației în planul afirmării politice, culturale și educaționale a indivizilor și comunităților. Punerea accentului pe localizare (regionalizare, autonomii locale și instituționale, responsabilizarea comunității locale, promovarea diversității și specificității, participarea și spiritul comunitar, construirea rețelelor locale de învățare etc.), ca proces complementar care însoțește globalizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
real sau virtual (Giardina, M.D., 2009). Acestea nu au nici capacitatea și nici mijloacele să le formeze competențele apreciate pe piața mondială, însă pot să le furnizeze o comunitate și deci un sentiment de apartenență. Conflictele care însoțesc formarea și afirmarea identității ating obligatoriu educația și învățământul public. Este de asemenea evident că sistemul educativ, care se dorește cât mai obiectiv, este preocupat mai degrabă de cunoaștere și prea puțin de nevoile comunităților. În acest timp, pentru exclușii economiei mondiale, școala
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1999 31). În numele identității culturale zilnic sunt sacrificate vieți în conflicte greu de soluționat. Interpretarea lui Alain Touraine asupra acestor reacții de rezistență identitară este foarte relevantă "Această apărare a unei tradiții culturale este cât se poate de departe de afirmarea unei identități care altfel nu s-ar defini decât prin opoziția față de o amenințare străină și prin fidelitatea față de o ordine socială. O astfel de afirmare se regăsește mai adesea la dominați decât la dominanți, aceștia (dominanții, n.n.) tinzând mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
relevantă "Această apărare a unei tradiții culturale este cât se poate de departe de afirmarea unei identități care altfel nu s-ar defini decât prin opoziția față de o amenințare străină și prin fidelitatea față de o ordine socială. O astfel de afirmare se regăsește mai adesea la dominați decât la dominanți, aceștia (dominanții, n.n.) tinzând mai degrabă să se identifice cu universalul. Cei care se simt amenințați, care au eșuat în efortul lor de ascensiune individuală sau colectivă, care se simt invadați
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
evidentă această poziție. În același timp, studiul reprezintă un document de maximă importanță asupra educației la nivel internațional, dovedindu-se a fi o referință importantă pentru documentele ulterioare ale Băncii Mondiale. Cele șase reforme cheie propuse aici sunt inspirate de afirmarea nevoii de creștere a eficacității interne și externe în învățământul public destinat, după cum se afirmă aici, să joace rolul esențial în succesul fiecărei persoane și să poată contribui la dezvoltarea durabilă a societății, la creșterea economică și la reducerea sărăciei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
putea trece de la construirea de arme la promovarea educației pentru toți. Pentru UNESCO, educația pentru toți a devenit principalul țel, din trei considerente în primul rând pentru că educația este un drept al tuturor în al doilea rând educația sporește șansele afirmării libertății individuale în al treilea rând, pentru că educația aduce importante beneficii dezvoltării socio-economice. Reformarea sistemelor educaționale pentru a îndeplini cerințele secolului al-XXI-lea este al doilea țel major al UNESCO, urmărit în mod specific de Comisia Internațională pentru Educație în Secolul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a revigorării comunității, o reprezintă redefinirea rolului pe care aceasta îl îndeplinește, de la cel de a-i transforma pe cetățeni în consumatori și cumpărători la cel de a defini și apăra cetățenia democratică însăși. Nu este vorba aici doar despre afirmarea unui scop politic și social, ci și de asumarea urgentă a unei sarcini educative, înțeleasă astfel "Educația pentru cetățenie înseamnă mai presus de toate cultivarea capacității și a dorinței de a pune la îndoială, de a verifica, de a pune
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comune, cunoașterii și normelor comportamentale din contextul local. Această perspectivă poate avea două semnificații: integrarea tuturor valorilor compatibile externe, inițiativelor și normelor pentru a satisface nevoile locale ale societății, comunității, membrilor și instituțiilor; poate, de asemenea, să însemne dezvoltarea și afirmarea valorilor locale prin preocuparea, participarea și implicarea în inițiative și acțiuni similare. Caracteristicile localizării sunt existența unei rețele de comunicare locală, adaptarea inițiativelor tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și educaționale externe la specificul comunității locale, descentralizarea la nivel comunitar, dezvoltarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
O C A L L1. Sprijină nevoile economice sau instrumentale ale comunității locale prin profilul și calitatea ofertelor educative. L2. Întâmpină nevoile sociale ale comunității (integrarea socială a unor membri, facilitează depășirea condiției sociale, promovează egalitatea socială etc.) L3. Facilitează afirmarea și exercitarea drepturilor și responsabilităților de cetățean. L4. Sprijină dezvoltarea valorilor culturale locale. L5. Promovează normele explicite și credințele comunității locale. L6. Oferă servicii pentru diferite nevoi educaționale specifice ale comunității. L7. Folosește resursele umane ale comunității pentru promovarea unei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
activității elevilor, pentru că școlarul mic are nevoie de sprijin. Prin cooperare el se simte stimulat în participare, iar frecvența atitudinilor egoiste, de respingere și de teamă scade. Cooperarea stimulează dorința elevului pentru activitatea de bază, care este învățătura, în scopul afirmării utilității sale în cadrul unei eficiente activități a grupei. Alternarea tipurilor de activități presupune îmbinarea activităților de concentrare cu cele de relaxare. Este cunoscut rolul jocului în procesul de învățare, în realizarea cooperării. Sunt de preferat jocurile de mișcare, de rol
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ansamblul motivelor care susțin o activitate reprezintă motivația acelei acțiuni. De exemplu, scopul învățării fizicii este însușirea cunoștințelor de fizică, iar motive ale activității de învățare pot fi diferite: reușita la examenele ulterioare, dorința părinților, teama de pedeapsă, dorința de afirmare, curiozitatea, plăcerea produsă de studiul fizicii. O teorie des utilizată la studiul structurii motivației este „piramida trebuințelor (motivelor)” elaborată de A.H. Maslow. Ierarhia prezentată în continuare este valabilă pentru orice om; fiecare adult se află pe o anumită treaptă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mai grav ca războiul. Populația satului e puțină și îmbătrânește, îmbătrânește, și în parohie, adică în satele Răcușana, Hanța (Hanța Deal a dispărut), Strâmba, Bouroș, Plăcințeni e aceeași situație. Împinși și de viață, un mănunchi de tineri au străbătut căile afirmării, ale învățăturilor înalte, ale realizării personale și profesionale. Când grupul de studenți (Barbărasă, Basoc, Petroni, Dorin, Marin, Popa) s-au manifestat în comunitate, erau parfumul altei vieți, dar, în socialismul prigonitor. Aprigi au mai plecat în lume și alții despre
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de Excelență al Consiliului Județean pentru întreaga activitate în domeniul culturii, pentru modul exemplar în care și-a îndeplinit rolul de ambasador al vieții muzicale românești peste hotare. Universitatea „George Bacovia” i-a conferit, ca recunoaștere a întregii activități în afirmarea spiritualității băcăuane, titlul de Membru de onoare al comunității academice. În anul 2004 a primit titlul de Cetățean de onoare al orașului Ploiești pentru merite artistice și promovarea culturii muzicale ploieștene peste hotare. 3. Costică BARBĂRASĂ Sunt născut pe 6
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
gloria înțelepciunii, a predicării și a [practicării] spovezii. Acestea sunt trei domenii ce aveau o putere foarte mare în societatea creștină a secolului al XIII-lea. Toma identifică cu precizie liniile principale care au dus la o rapidă răspândire și afirmare a noului ordin în Anglia, și anume: cerșitul, adică absoluta sărăcie și dependență de bunăvoința credincioșilor; simplitatea și puritatea împreună cu bucuria explozivă a dragostei fraterne, adică faptul de a sta împreună împărțind mâncarea, îmbrăcămintea și adăposturile sărace într-un mod
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
jocurilor în aer liber, a celor de cunoaștere sau distractive au fost și sunt determinate de necesități de ordin recreativ, de destindere și emulație. Aceste activități fac parte integrantă din măsurile privind dezvoltarea fizică armonioasă și menținerea sănătății copiilor, a afirmării talentelor. Funcțiile educației fizice și sportului * Funcția de perfecționare a dezvoltării fizice armonioase; * Funcția dezvoltării capacității motrice ; * Funcția igienică (de păstrare a sănătății) sau sanogenetică; * Funcția educativă de dezvoltare a personalității * Funcția recreativă; * Funcția de emulație. Exercițiile fizice au constituit
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
în statutul socioeconomic al tinerilor. Pe de o parte, tinerii au tendința, din ce în ce mai accentuată, de a se dărui profesiunii și de a amâna asumarea unor obligații de familie, apreciind că asumarea misiunii de a fi soț/soție, tată/mamă frânează afirmarea plenară în domeniul profesiunii. Pe de altă parte, tinerii aflați la începutul carierei au resurse financiare modeste și posibilități reduse de a avea propria locuință, ceea ce reprezintă un obstacol în fața deciziei de a se căsători și de a deveni părinți
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
memoriile, amintirile specifice fiecărei generații. În pofida acestei poveri a trecutului, a unor trecuturi profund dezarticulate, se impune o dorință urgentă de a trăi, de a trăi altfel și mai bine, iar această dorință generează gesturi grăbite și haotice, lupta pentru afirmare, bunăstarea, o altă formă de recunoaștere față de Occident. Da, afirmarea prin efortul individual, semn de normalizare -, dar în ce sistem de repere? De unde să vină recunoașterea care ar putea procura satisfacția? "Îmbogățiți-vă" să fi devenit deviza acestei societăți perturbate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]