6,939 matches
-
membre ale Ligii care nu doresc să-și asume alte obligații decât cele stipulate în Pact, să aibă facultatea de a limita obligațiunile lor suplimentare de asistență la ceea ce vor considera, în deplina lor suveranitate, just și posibil în momentul agresiunii”. În anul 1926 și-a început activitatea Comisia pregătitoare a conferinței dezarmării care era deschisă participării tuturor statelor membre și nemembre ale Societății Națiunilor. Ca urmare, la lucrările acestui organism au luat parte de la început Statele Unite ale Americii, iar din
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
amânată și apoi respinsă. Tot în anu1 1928, la 27 august, la Paris a fost semnat Pactul Briand-Kellogg. “Acest document a avut o importanță deosebită, întrucât a suprimat cele patru situații prevăzute în Pactul Societății Națiunilor în care războiul de agresiune avea un caracter legal, a extins obligația de a nu recurge la război și la statele care nu erau membre ale Societății Națiunilor și a impus îndatorirea statelor semnatare să nu se mai opună sancțiunilor pe care Societatea Națiunilor le-
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
că Tratatul de Renunțare la Război nu conținea clauze privind mijloacele necesare pentru aplanarea pașnică a diferendelor internaționale, totuși suntem încredințați că doctrina Hoover-Stimson, pusă efectiv în aplicare ar fi putut constitui un mijloc politic de primă importanță pentru stavilirea agresiunii”. România le-a susținut permanent cu deosebită vigoare, incluzând ideile și principiile lor în toate documentele internaționale ce a semnat sau negociat. “Încheindu-și lucrările, eșalonate pe parcursul a mai mulți ani, Comisia pregătitoare a Conferinței dezarmării, a adoptat la 8
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
state mici și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului și a agresiunii. “Problema dezarmării și, legat de aceasta, a definirii juridice a agresiunii rămâneau totuși să se mențină la suprafață, ele fiind susținute de țările iubitoare de pace, între care și România a jucat un rol de seamă”. Stabilirea unor convenții având
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului și a agresiunii. “Problema dezarmării și, legat de aceasta, a definirii juridice a agresiunii rămâneau totuși să se mențină la suprafață, ele fiind susținute de țările iubitoare de pace, între care și România a jucat un rol de seamă”. Stabilirea unor convenții având la bază definirea agresiunii se impunea cu acuitate în ciuda dificultăților legate
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
legat de aceasta, a definirii juridice a agresiunii rămâneau totuși să se mențină la suprafață, ele fiind susținute de țările iubitoare de pace, între care și România a jucat un rol de seamă”. Stabilirea unor convenții având la bază definirea agresiunii se impunea cu acuitate în ciuda dificultăților legate de inexistența relațiilor diplomatice între Uniunea Sovietică și unele state doritoare să încheie asemenea convenții. Atenția lumii întregi era concentrată în această perioadă spre Conferința dezarmării de la Geneva, unde problema universalității fusese oarecum
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
61 de state membre și nemembre ale Societății Națiunilor, s-au întrunit în prima ședință a Conferinței dezarmării la Geneva, sub președenția lui Henderson, fost ministru de externe al Marii Britanii. Lucrările conferinței au fost marcate de efectele crizei economice, de agresiune a Japoniei în China și retragerea primei din Societății Națiunilor, de poziția S.U.A. față de evenimentele din Extremul Orient, de întărirea partidului nazist din Germania după alegerile din iulie 1932, precum și de eșuarea conferințelor internaționale și proiectelor ce își propuneau rezolvarea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
legate prin Pactul Briand-Kellogg; cercul mai restrâns al statelor legate prin Pactul Societății Națiunilor și înăuntrul acestora, cercul și mai restrâns al statelor legate prin Pactul colectiv de asistență mutuală. 2. Întărirea forțelor de apărare pe măsura reducerii forțelor de agresiune și de aici propunerile referitoare la efectivele militare, armament și tipuri de armate. Totodată, se remarcă tendința de a nu distruge materialul special ofensiv, ci de a înarma cu el contingentele restrânse chemate a activa pe baza Pactului de asistență
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
încercări de definire a agresorului au fost făcute în anul 1923, în cadrul Proiectului tratatului de asistență mutuală, unde se arată ca agresorul urma a fi stabilit de către Consiliul Societății Națiunilor, printr-un vot unanim. O nouă încercare de a defini agresiunea s-a făcut cu prilejul semnării Protocolului de la Geneva, la 2 octombrie 1924, care a desemnat tendința către arbitrajul obligatoriu, ca mijloc de reglementare pașnică a litigiilor. Protocolul interzicea complet războiul și considera agresor statul care recurgea la război, încălcând
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a hotărârilor de la Geneva din 1924. Și de aceasta dată, guvernul englez, găsind diferite pretexte, i-a diminuat importanța și l-a anihilat. În octombrie 1925, Conferința de la Locarno, reușea doar să facă diferența, din punct de vedere juridic, între “agresiunea simplă” și “agresiunea flagrantă”. De asemenea, Pactul Briand-Kellogg, Protocolul de la Moscova și Convenția de la 2 octombrie 1930, nu realizau o definiție clară a agresiunii. În 1926, juristul V.V. Pella, a formulat o definiție a agresiunii care merită să rețină atenția
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Geneva din 1924. Și de aceasta dată, guvernul englez, găsind diferite pretexte, i-a diminuat importanța și l-a anihilat. În octombrie 1925, Conferința de la Locarno, reușea doar să facă diferența, din punct de vedere juridic, între “agresiunea simplă” și “agresiunea flagrantă”. De asemenea, Pactul Briand-Kellogg, Protocolul de la Moscova și Convenția de la 2 octombrie 1930, nu realizau o definiție clară a agresiunii. În 1926, juristul V.V. Pella, a formulat o definiție a agresiunii care merită să rețină atenția noastră. El considera
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
octombrie 1925, Conferința de la Locarno, reușea doar să facă diferența, din punct de vedere juridic, între “agresiunea simplă” și “agresiunea flagrantă”. De asemenea, Pactul Briand-Kellogg, Protocolul de la Moscova și Convenția de la 2 octombrie 1930, nu realizau o definiție clară a agresiunii. În 1926, juristul V.V. Pella, a formulat o definiție a agresiunii care merită să rețină atenția noastră. El considera agresiunea “orice acțiune sau inacțiune contrară idealului comunității statelor și care violează condițiile fundamentale ale menținerii ordinii internaționale”. V. V. Pella făcea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
punct de vedere juridic, între “agresiunea simplă” și “agresiunea flagrantă”. De asemenea, Pactul Briand-Kellogg, Protocolul de la Moscova și Convenția de la 2 octombrie 1930, nu realizau o definiție clară a agresiunii. În 1926, juristul V.V. Pella, a formulat o definiție a agresiunii care merită să rețină atenția noastră. El considera agresiunea “orice acțiune sau inacțiune contrară idealului comunității statelor și care violează condițiile fundamentale ale menținerii ordinii internaționale”. V. V. Pella făcea distincție între două categorii de infracțiuni, încadrate în noțiunea de agresiune
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
flagrantă”. De asemenea, Pactul Briand-Kellogg, Protocolul de la Moscova și Convenția de la 2 octombrie 1930, nu realizau o definiție clară a agresiunii. În 1926, juristul V.V. Pella, a formulat o definiție a agresiunii care merită să rețină atenția noastră. El considera agresiunea “orice acțiune sau inacțiune contrară idealului comunității statelor și care violează condițiile fundamentale ale menținerii ordinii internaționale”. V. V. Pella făcea distincție între două categorii de infracțiuni, încadrate în noțiunea de agresiune. În prima categorie intrau actele comise de un stat
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
agresiunii care merită să rețină atenția noastră. El considera agresiunea “orice acțiune sau inacțiune contrară idealului comunității statelor și care violează condițiile fundamentale ale menținerii ordinii internaționale”. V. V. Pella făcea distincție între două categorii de infracțiuni, încadrate în noțiunea de agresiune. În prima categorie intrau actele comise de un stat, cum ar fi războiul de agresiune considerat drept crima cea mai gravă. În a doua categorie erau incluse acțiunile comise de persoane particulare, între care crimele contra securității altor state, etc.
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
idealului comunității statelor și care violează condițiile fundamentale ale menținerii ordinii internaționale”. V. V. Pella făcea distincție între două categorii de infracțiuni, încadrate în noțiunea de agresiune. În prima categorie intrau actele comise de un stat, cum ar fi războiul de agresiune considerat drept crima cea mai gravă. În a doua categorie erau incluse acțiunile comise de persoane particulare, între care crimele contra securității altor state, etc. Definiția, ca și precizările lui V. V. Pella, privind cazurile de agresiune sunt relativ apropiate de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ar fi războiul de agresiune considerat drept crima cea mai gravă. În a doua categorie erau incluse acțiunile comise de persoane particulare, între care crimele contra securității altor state, etc. Definiția, ca și precizările lui V. V. Pella, privind cazurile de agresiune sunt relativ apropiate de cele formulate de delegația sovietică în cadrul Conferinței pentru dezarmare. Inițiativa definirii agresorului a aparținut delegației sovietice, care prin reprezentantul său Maxim Litvinov, ministrul de externe, a propus la 6 februarie 1933, un proiect de definire a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
astăzi. Nu știu să joc tenis, dar am simțit că o minge atingea racheta mea de om politic. Am aruncat-o imediat înapoi, spunând spre uimirea generală căci Litvinov și cu mine eram până atunci adversari ireductibili : România acceptă definiția agresiunii așa cum o propune d-l Litvinov”. Poziția adoptată de Nicolae Titulescu a fost sprijinită cu promptitudine de celelalte membre ale Micii Înțelegeri, de alte țări mici și mijlocii și de Franța. Proiectul sovietic a fost prezentat spre dezbateri Comitetului special
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
noțiunii de “teritoriu” și de “frontieră”. Această problemă a fost introdusă în dezbateri, la insistența lui Nicolae Titulescu. “Prin intermediul delegației franceze, întrucât România nu făcea parte din Comitetul special, Nicolae Titulescu a propus intercalarea definiției precise a teritoriului în cadrul definiției agresiunii, ceea ce avut drept rezultat introducerea în raportul Comitetului a formulei, "prin teritoriu trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exerciții de fapt autoritatea”. Raportul referitor la definiția agresiunii a fost prezentat la 24 mai 1933, în cadrul comisiei
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a propus intercalarea definiției precise a teritoriului în cadrul definiției agresiunii, ceea ce avut drept rezultat introducerea în raportul Comitetului a formulei, "prin teritoriu trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exerciții de fapt autoritatea”. Raportul referitor la definiția agresiunii a fost prezentat la 24 mai 1933, în cadrul comisiei generale a Conferinței dezarmării, de către reprezentantul Greciei, N. Politis, care la acea dată avea calitatea de președinte al Comitetului pentru securitate. Raportul a suscitat multe discuții. În prima zi a discuțiilor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
statelor, care sunt ferm decise să nu iasă cu armatele din teritoriul național, prețiosul element de securitate pe care-l reprezintă pentru noi propunerea sovietică ”. Partea principală a raportului lui N. Politis a servit ca bază la elaborarea convenției asupra agresiunii care în articolul 2 arată “ În consencință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care, cel dintâi, va fi comis una dintre acțiunile următoare: 1) declarațiune de război
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
lui, pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor, ori protecțiune”. De asemenea, în articolul 3 al acestei convenții se precizează: "Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea servi drept scuză sau de justificare a agresiunii prevăzută la articolul 2”. Dezbaterile asupra definirii agresiunii au avut loc între 24-29 mai 1933, dezbateri care nu s-au soldat cu adoptarea textului referitor la definiția agresiunii, aceasta fiind doar inclusă, ca titlu informativ, în textul provizoriu al proiectului
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ajutor, ori protecțiune”. De asemenea, în articolul 3 al acestei convenții se precizează: "Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea servi drept scuză sau de justificare a agresiunii prevăzută la articolul 2”. Dezbaterile asupra definirii agresiunii au avut loc între 24-29 mai 1933, dezbateri care nu s-au soldat cu adoptarea textului referitor la definiția agresiunii, aceasta fiind doar inclusă, ca titlu informativ, în textul provizoriu al proiectului de convenție pe care îl pregătea Conferința pentru
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
sau alta, nu va putea servi drept scuză sau de justificare a agresiunii prevăzută la articolul 2”. Dezbaterile asupra definirii agresiunii au avut loc între 24-29 mai 1933, dezbateri care nu s-au soldat cu adoptarea textului referitor la definiția agresiunii, aceasta fiind doar inclusă, ca titlu informativ, în textul provizoriu al proiectului de convenție pe care îl pregătea Conferința pentru dezarmare. Un fapt petrecut în luna iunie 1933, a grăbit evoluția pozitivă a raporturilor U.R.S.S. cu Mica Înțelegere și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
tuturor statelor. A treia convenție a fost semnată la 5 iulie 1933, între U.R.S.S. și Lituania. Convenția conținea cinci articole și o anexă. În articolul 1 al convenției, părțile contractante se angajau să accepte în raporturile dintre ele definiția agresiunii “astfel cum a fost explicată în raportul Comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor, raport făcut în urma propunerii delegației sovietice”. Articolul 2 enumeră situațiile în care un
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]