4,570 matches
-
ca deciziile în cadrul convorbirilor să fie adoptate prin consens. Acesta era, de fapt, un punct agreat deja de ambasadorii acreditați la Helsinki ai țărilor interesate in problema unei conferințe privind securitatea europeană, întruniți până atunci într-un forum informal. În ajunul plecării spre capitala Finlandei, delegația era primită de Nicolae Ceaușescu. Acesta a citit proiectul de mandat și a fost de acord cu prevederile sale, subliniind că nu trebuie acceptată nicio derogare de la consens în adoptarea oricărei decizii. El a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Centrala MAE, și anume: "Consensul se definește prin absența oricărei obiecțiuni exprimate de un reprezentant în legătură cu luarea hotărârii respective". Consultările Multilaterale aveau să înceapă miercurea din săptămâna următoare, în 22 noiembrie. Spre a putea ajunge în capitala Finlandei în ajunul deschiderii Consultărilor, s-a plecat din țară duminică, 20 noiembrie, pe o rută din cele mai întortocheate: București-Varșovia, Varșovia-Frankfurt, Frankfurt-Helsinki, cu o escală la Stockholm. Ca urmare, am aterizat la Helsinki duminică seara târziu, frânți de oboseală. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ni se părea greu de suportat, deși aveam să realizăm repede că, printr-o șansă nesperată, nu găsisem acolo iarna deja instalată de-a binelea. Depunerea din vreme a proiectului românesc de reguli de procedură ne-a permis ca, în ajunul deschiderii Consultărilor, să contactăm un număr de delegații spre a le prezenta în avans documentul nostru și a pleda pentru prevederile sale. Acordam cu toții o mare importanță primelor reacții al partenerilor noștri la documentul românesc. Ne așteptam ca aceste reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cunoștință de inițiativa românească, ca orice diplomat care își cunoaște meseria, nu s-a hazardat să exprime vreo apreciere. De altfel, întâlnirea noastră avea loc la ambasada Statelor Unite, într-un spațiu în care nimic nu arăta că ne aflam în ajunul deschiderii unei importante reuniuni multilaterale: era liniște, calm, la intrare pușcașii marini își făceau rondul, cum aveam să îi văd de atâtea ori după aceea, iar pe holul care ducea la salonul unde avea loc întrevederea nu am întâlnit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de Externe finlandez. Tscherning preciza că, după deschidere, reuniunea urma să adopte reguli proprii de procedură, inclusiv în ceea ce privește formula de conducere a lucrărilor; această precizare era făcută la cererea expresă a delegației române, care îl vizitase pe ambasadorul danez în ajunul deschiderii Consultărilor. Tötterman era un suedez înalt, suplu, cu siluetă și ținută de campion de sky, cu un păr bogat și ondulat, ușor grizonat către tâmple, cu obraji permanent îmbujorați pe un ten oarecum măsliniu. Era un om discret, cumsecade
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la Repedea, Aruștei s-a apropiat de aeroport, s-a uitat în dreapta, în stînga, și-a ales locul și a trecut imediat la... la ce? la săparea unui lăcaș pentru o rachetă balistică menită, după propria-i mărturisire făcută în ajun barmanului de la Trei Salcîmi, să arunce în aer pista. De ce? Nu știa nici el de ce. Dar avea Aruștei la el ceva unelte? Aș! Începuse să scormone pămîntul ierbos cu tocul pantofului. Dă-i și dă-i. Pînă cînd l-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numită. Pînă atunci însă paharul concordiei și al speranței. La mulți ani! 1999 Cu, pardon, creionul prin București 1 ianuarie O tempora! ... o Moritz! zicea minunatul pictor Craiu, bonomul, ut pictura... ut pictura... aveam să-l aud tot drumul. Era Ajunul și urma să trec pe la el, s-o rog pe distinsa doamnă mamă să-l învoiască, să coborîm pe la Observatorul lui Stere, pe la Pompieri, pe la Bojdeucă, în jos, hop-țop. hop-țop... Ningea ca-ntr-un tablou de Cămăruț. Craiu mă aștepta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Observatorul lui Stere, pe la Pompieri, pe la Bojdeucă, în jos, hop-țop. hop-țop... Ningea ca-ntr-un tablou de Cămăruț. Craiu mă aștepta în antret cu lumînarea aprinsă. I-am întins dreapta, cu stînga i-am stins blînd lumînarea: meștere, sîntem în ajun, pînă la Înviere mai sînt patru luni. Și-a pus lumînarea-n sîn și și-a aprins mărășeasca. Puteam coborî. Am luat-o pe la Observator, pe la Pompieri, în urma noastră veneau, dinspre Cîrlig, mascații, hău-hău, hău-hău, a trecut fîlfîind un înger dolofan
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Veneția, și de-acolo, pieptiș, la Cuciureanu, delenda Carthago, delenda Carthago, scandările lui aburite, la Casa Universitarilor... Cioc, cioc. Domnia sa, Cuciureanu, ne aștepta în odaia din față, cu undița rezemată de ușor: magistre, i-am spus cu respect, afară-i Ajunul, uită-te pe fereastră (tocmai exploda o petardă albastră), pînă-n pescuit mai sînt vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta ninsoare. Ne-am întors un pic în dealul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cald. Am dat bici cu gura și în jumătate de oră eram înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să-i țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu sînt artă o exagerare, nu înseamnă că trebuie s-o și trecem total cu vederea, să ne prefacem a nu distinge indispoziția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în select anturaj parizian. Fie, într-un caz, motivîndu-și gratitudinea, fie, în altul, referindu-se strict la monumentul său. Parizianul de lume: "... în prezent toate lucrurile începute de atîta vreme sînt spre sfîrșit și eu sînt ca un ucenic în ajunul de a deveni calfă". Artistul doct: "... așezarea Coloanei depinde de locul pe care îl alegi, de cum va răsări soarele deasupra, de materia înconjurătoare... Opera trebuie să se lege perfect cu natura care să-i fixeze monumentalitatea". Sigur, ar fi fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ei de secol străin. • ce rară satisfacție!; să mă aflu într-un înțesat vernisaj și spre mine să vină un palid Adonis și, întinzîndu-mi mîna, să se recomande: Sînt P. (Îi clamasem excepționalul talent de sculptor într-un text din ajun.) • uitîndu-mi portmoneul cu acte (și ceva bani) la toneta cu ziare din Tîrgu Cucului și întorcîndu-mă tîrziu, mai mult decît sceptic, la locul neglijenței, doamna vînzătoare (pentru că doamnă e) îmi înmînează băftosul obiect; rușinat de refuzul propriului meu gest de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai întâi textul: „Peste groapă” E foarte dureros să scormonești amintiri ca acele pe care vreau să le dau aici în câteva linii; dar cred că lucrul merită să fie cunoscut. Fusese dus meșterul în strada Plantelor; îl văzusem în ajunul „catastrofei” și vestea nenorocirei mă zdruncinase cu desăvârșire. M am dus să-l văd. Mi s-a deschis o ușă și m-am aflat într-o sală lungă, în care erau cel puțin douăzeci de oameni, toți bolnavi: fiecare cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
același timp, însă, aici, între aceste ziduri, îl găsește sănătos. Este o contradicție juvenilă sau o încercare neizbutită de a ascunde sub vorba „catastrofă” asasinarea lui Eminescu prin cărămida știută. El nu putea, apoi, să-l vadă pe Eminescu „în ajunul catastrofei” și imediat a doua zi să meargă iarăși să-l vadă „în strada Plantelor”. Eminescu a fost dus mai întâi la Mărcuța, lângă Mănăstirea cu același nume, în cartierul Pantelimon de azi, pe atunci în afara Bucureștilor și după un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și închipuiască cineva că acești oameni, când se vor apuca să scrie literatură, nu vor face să reiasă, chiar inconștient, ideile lor, în rândurile ce vor scrie. A doua zi a căutat să-mi explice tânărul Creangă atitudinea lui din ajun. El e junimist, mi-a spus, fiindcă are protector pe Petre Carp, care l-a trimes la Viena, ca spion, cu o sută de lei pe zi. E junimist în politică, nu însă și în literatură, din pricină că există o răceală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
general al departamentului, a fost transportat încă în aceeași zi de la Casa de sănătate la Biserica Sf. Gheorghe, unde i se ridică un catafalc. Fruntea - exclusiv fruntea - era acoperită cu un șervet alb, ascunzând trepanația ce i se făcuse în ajun, când i s-a scos creerul, spre a fi cântărit, studiat și păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la Babacaia, e pusă pe seama "împăratului nostru Traian", care a realizat o astfel de "slobozire" prin canalul de navigație terminat în anul 100 p. Cr., în ajunul primului război dacic. Ceea ce confirmă încă o dată aserțiunea lui B. P. Hasdeu despre locul important ce trebuie acordat tradiției populare, pentru înțelegerea trecutului. Despre ciudățenia acelui fluviu cu două nume cu sensuri diferite au vorbit foarte clar Strabon și Ovidiu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și barieră materială pentru comunicare, pentru navigație, care îi obliga să împartă flota militară de pe fluviu în două flote organizate distinct; pe cursul superior și mijlociu Classis Pannonica, iar pe cel inferior Classis Moesica. Numai după realizarea de către Traian, în ajunul războaielor dacice, a canalului legând cele două biefuri, concomitent cu șoseaua mergând de-a lungul fluviului, agățată pe podini de lemn în Cazane, această flotă a putut fi efectiv unificată. Astfel Danubiul a putut coborî liber, cu nume cu tot
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume conținînd portretele unor oameni, lideri, personalități și contemporani în viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice și amintiri. Chestiunea Rhinului (Vălenii de Munte, 1912), scrisă în ajunul Războiului cel Mare, analiza problemele din regiunile străbătute de acest fluviu. Pentru Iorga (ca și pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitică care domină Europa, coloana vertebrală a continentului ce separă două culturi, două concepții asupra omenirii și a națiunii. În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în casa lui nu intră în discuție". Apoi, cu majuscule și caractere aldine grase: "NOI, ROMÂNII, VREM ȘI NOI SĂ FIM STĂPÎNI ÎN CASA NOASTRĂ!" Apoi: "Războiul acesta v-a găsit pe voi, rușii, alături de noi (adică de români) în ajunul realizării reformelor la care am visat mereu în ultimii cincizeci de ani de viață constituțională. A sosit acum ceasul; peste cîteva zile, Camera Română va lua în discuție proiectele unei reforme agrare și electorale și, odată cu aceste reforme, toți cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a asigurat astfel poziția la putere și a obținut libertate de acțiune În reforma economiei sovietice și liberalizarea aparatului de teroare. Vechii staliniști erau acum marginalizați: Molotov a fost Înlăturat din postul de ministru de Externe În iunie, În ajunul vizitei lui Tito la Moscova. Cât despre contemporanii lui Hrușciov și mai tinerii aparatcici, precum Leonid Brejnev, ei erau la fel de vinovați ca și el de complicitate la crimele lui Stalin și, din această postură, nu Îi puteau contrazice afirmațiile sau
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Roma, viitoarele țări membre ale Comunității Economice Europene aveau schimburi comerciale În primul rând unele cu altele: În 1958, 29% din exporturile Germaniei (ca valoare) mergeau către Franța, Italia și țările Beneluxului, iar 30% către alte țări europene. În ajunul semnării Tratatului de la Roma, 44% din exporturile belgiene mergeau deja către viitorii ei parteneri din CEE. Chiar și țări ca Austria, Danemarca sau Spania, care nu vor adera oficial la Comunitatea Europeană decât mulți ani mai târziu, erau deja integrate
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
populație, În special tinerii, au emigrat În străinătate În căutarea unei vieți mai bune. și astfel, În secolul XX, războiul și emigrația au menținut creșterea demografică mult sub ce era de așteptat după saltul ratei natalității din primele decenii. În ajunul celui de-al doilea război mondial, efectele devastatoare ale dispariției unei generații de tineri În primul război mondial, pe lângă criza economică, războaiele civile și incertitudinea politică din anii ’30, au adus rata natalității, În unele regiuni occidentale, la minime istorice
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
majoritatea absolută În Assemblée Nationale. Socialiștii erau stăpânii Franței. Victoria socialiștilor a fost Întâmpinată cu manifestații spontane de bucurie fără precedent. Pentru zecile de mii de susținători ai lui Mitterrand (În general tineri) care dansau pe străzi, era „marea seară”, ajunul revoluției, momentul unei rupturi radicale cu trecutul. Rezultatele electorale nu justificau o asemenea impresie. Ca și În alte răsturnări de situație electorale - victoria Frontului Popular În aprilie 1936, cu care triumful lui Mitterrand a fost imediat comparat, sau alegerea lui
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
and the Sino-Soviet Conflict, Eastern Europe in Transition, ed. de Kurt London, The John Hopkins Press, Baltimore, 1966, p. 263 713Stephen Fischer-Galați, The New Rumania, pp. 40-41 714Wolff, The Balkans in Our Time, de la p. 468; depeșă, Condițiile economice din ajunul celui de-al doilea Congres al Partidului, așa cum reies ele în urma condamnării lui Vasile Luca, 31 august 1954, dosar 766.00/10-1354, Afaceri Interne-România, dosar zecimal 1950-1954, RG LM 103, bobina nr. 2, Arhivele Naționale. În iulie, Pauker avea să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]