6,796 matches
-
dezvăluie prietenilor adevărata profunzime a disperării care Îl Învăluia? Era dispus să recunoască În fața lumii că jocul era prea greu de jucat? Probabil că nu. Oricum, era o binecuvântare faptul că Alice nu trăise să vadă nedemna prăbușire a tuturor ambițiilor sale teatrale, căci ar fi resimțit dezamăgirea aproape la fel de greu ca și el. Dădu filele jurnalului, căutând referiri la Încercările lui dramatice. Prima mențiune a Americanului data din 25 martie 1890. „H. pare vesel din pricina piesei și incapabil să Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să scrie o piesă Într-un act, pentru ea. Urma să efectueze un turneu În America, Împreună cu Henry Irving, spre sfârșitul anului, și era În căutarea unui prolog adecvat. Era o Încercare grea pentru hotărârea lui de a renunța la ambițiile dramatice. Chiar dacă admirația lui pentru Ellen Terry nu era lipsită de critici, aceasta era cea mai lăudată actriță a scenei engleze. Probabil piese noi Îi erau trimise cu insistență, zilnic, de către dramaturgi dispuși să scrie pentru ea și ceea ce aproba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Întrevadă ce au pierdut.“ În timp ce lipea plicul, medită că avea prea puține speranțe de a vedea vreodată piesa jucându-se, mulțumit Însă să constate că gândul nu Îl apăsa câtuși de puțin. Poate reușise, În fine, să se detașeze de ambițiile dramatice. În weekendul care urmă Își ținu promisiunea și merse la Folkestone, pentru a-i vedea pe cei din familia Du Maurier. De ce aleseseră această stațiune pentru vacanță, când și-ar fi putut permite să se ducă oriunde altundeva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să beneficieze de pe urma norocului său, În viitor, dar ar fi preferat să Împărtășească Într-o mai mare măsură acest viitor. Din toate aceste reflecții trebuiau trase mai multe concluzii, dintre care unele aproape jenant de evidente, căci se aplicau propriilor ambiții literare, dar cea care Îi merse cel mai direct la inimă era și cea mai banală: Însemnătatea darului Însuși al vieții. Kiki murise. În lumea lui apăruse un gol de forma lui Kiki, un gol care nu se va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu dorea să Încurajeze obiceiul. Recitind pentru ultima oară articolul terminat, Înainte de a-l trimite către Harper’s, constată că se referea nu numai la Du Maurier, ci, În egală măsură, la el Însuși, la Înfruntarea, definirea și rafinarea propriilor ambiții literare și, În fine, la exorcizarea definitivă a demonului invidiei, care amenințase În ultimii doi ani să Întunece plăcerea prieteniei Îndelungate dintre ei. În acest domeniu, cel puțin, ieșise Învingător și nu putea decât să spere că restul lumii va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
peroră elocvent Împotriva locuinței moderne britanice tipice, meschine și inconfortabile, cu camere strâmte și scări interminabile, cu Încălzire insuficientă și instalații sanitare nesatisfăcătoare. Intenționa să construiască prima casă din Anglia care să aibă o baie en suite pentru fiecare dormitor, ambiție excentrică din care se putea ghici că nu va găsi condițiile de la Lamb House sympathique. Cu toate acestea, Henry Îl invită să Îl viziteze când se va simți În stare. În ciuda faptului că nu aveau În comun decât cărțile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
s-a Îmbunătățit În nici un fel, a căpătat convingerea că Întregul proiect fusese doar o nebunie gigantică, una care avea să Îl ruineze financiar și să Îi distrugă reputația. Printr-o crudă Întorsătură a destinului, experiența a coincis cu Învierea ambițiilor și speranțelor lui teatrale, ceea ce, la Început, l-a ajutat să lupte cu depresia, dar apoi nu a făcut decât să o adâncească, atunci când ele au murit iar. În 1908, distinsul actor și director de trupă Johnston Forbes-Robertson s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Și fiecare dintre straturile care urmează transpiră cuvinte prea îndelung evitate și semne pline de înflorituri, ca și când un samsar de secrete ar fi vrut să le încifreze în felul acesta, încă din tinerețe, pe când ceapa abia încolțea. Deja se trezește ambiția: mâzgăleala aceasta se cere descifrată, codul acela trebuie spart. Și deja este contrazisă acea entitate care vrea de fiecare dată să insiste asupra adevărului, căci, adeseori, minciuna ori sora ei mai mică, amăgirea, oferă partea cea mai consistentă a adevărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
utilizarea zilnică, în spiritul vechii tradiții biblice; pe de alta, nici mâna nu-i mai ajunge. Capul său își dorește neabătut o nouă distracție și o izbăvire neîntârziată. Cu toată prostia-i dovedită, nevoia îl face inventiv. Deloc lipsit de ambiție și de ambiții sportive. Un făptaș în serie, pe care nici o pedeapsă nu îl poate speria. Câtă vreme am fost un catolic credincios - trecerea la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
spiritul vechii tradiții biblice; pe de alta, nici mâna nu-i mai ajunge. Capul său își dorește neabătut o nouă distracție și o izbăvire neîntârziată. Cu toată prostia-i dovedită, nevoia îl face inventiv. Deloc lipsit de ambiție și de ambiții sportive. Un făptaș în serie, pe care nici o pedeapsă nu îl poate speria. Câtă vreme am fost un catolic credincios - trecerea la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El îmi inspira cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să nimicesc și să-mi întorc demonul de la scopul său ca cei din povești ce îmblînzesc diavolul și-l pun să le lucreze ogorul. Căci puritatea e ușor de corupt. E același risc, poate chiar mai mic, mai mic decît ambiția idioată de a fi pur. Și strîmbătatea lumii nu poate fi îndreptată decît din interior, cu instrumente strîmbe. Mă uit la viitorul meu eu cît de nemulțumit e de mine. Mi-ar spune că originalitatea mea e un semn că
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
șoptește: „-Bolește,V., bolește. Poate că asta-i ușurare. Acolo unde ești, probabil că cerul este evident. Și-i degradare pentru noi, ăștia, cei convinși că existăm că ni se cere atît de puțin. Tot ce ne face particulari, visuri, ambiții, putere, acolo nu contează. Ne rușinăm. E atît de ușor încît ne prefacem că renunțăm. Și pornim într-o lungă călătorie de-a lungul zidului, însetînd în propriul nostru deșert; căutînd, ca hoții, o intrare din dos.” Tace. Reglează cîteva
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
încep să se miște, să ceară și să semene cu tine amintindu-ți speranțele și entuziasmul propriei copilării, devin tandrețe, încredere și speranță. De nepermis, visăm că ei vor depăși toate înfrîngerile noastre. Îi visăm stăpînind lumea și ostoindu-ne ambițiile înăbușite, înăbușindu-i astfel chiar pe ei. Dragoste și disperare, speranță și regret resemnat. Am renăscut în ei și așa am acceptat moartea gîndind, cumva, ca smerenia noastră să-i apere. Smerenia... Am găzduit-o cu un zîmbet fals în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de mult prin pădure, fiindcă nu mai face distincție Între fluturii veninoși, beți cuc, și păsările cu trompă atîrnate de crăci. Iată că vine și Anatol Codru, cu o poezie de excepție, fiind scrisă În Moldova. „Pe munți / Țepoase-n ambiția lor suverană / Cresc ierbile, bărbile, daco-romane.” Deși corect ar fi trebuit scris bărburile, ierburile daco-romane, ele cresc Într-adevăr la munte, unde e frig iar frizerii fac spleen. Și dacă tot veni vorba de sex, să spun că mai nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au fost Împușcați de eroul despre care vorbeam mai sus: sergentul Edmund Exley de la LAPD. Absolvent de colegiu, erou În al Doilea Război Mondial și fiu al ilustrului Preston Exley, Ed Exley a folosit cazul Nite Owl drept trambulină pentru ambiția lui nemăsurată. A fost promovat la gradul de căpitan la 31 de ani, devenind cel mai tînăr căpitan din istoria LAPD-ului. Chiar la ora la care scriem textul de față e pe cale să devină inspector - la 36 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dar mi-a fost groază să spun asta administratorului... Berbec sadea! Știai că sunt născută în zodia berbecului? M-am uitat într-o carte și am văzut: viață frământată, situații sociale pierdute brusc prin incidente violente, nimic durabil, voință puternică, ambiție, fire zănatecă, pasionat și autoritar, energic și reducând totul în funcție de sine însuși. Exact asta sunt... Te sperii? Nu, cum o să te sperii tu, care ești atât de calm, de indiferent, ai văzut atâtea, ai trecut prin atâtea! Câte femei vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ziua pentru serviciul național de sănătate. Păcat că Lawrence n-a apucat să vadă ce se întâmplă. Dar în amintirea lui voi face astfel încât să fie mândru de mine. Nu trebuie să uităm niciodată că datorăm totul lui Margaret. Dacă ambițiile devin realitate, asta se va întâmpla datorită ei și numai ei. Este magniifică, neclintită. N-am cunoscut o altă femeie cu o asemenea voință, cu o asemenea tenacitate. Își culcă la pământ adversarii ca pe niște buruieni care-i stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
el. Și încălzită de acest sentiment, își îngădui o fantezie: aceeași fantezie la care toți artiștii, oricât de bune le-ar fi intențiile, oricât de ferme principiile, apelează din când în când. Era fantezia succesului, a recunoașterii și a elogiilor. Ambițiile lui Phoebe erau prea modeste pentru a cuprinde o celebritate internațională sau o mare avere, dar visa - așa cum visase de multe ori - ca lucrările ei să fie văzute și apreciate de alți pictori; să impresioneze unele persoane din public și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
până la urmă îi lipsește acea...“ Și aici se poticnea de mult timp imaginația mea. Ce-i lipsea de fapt? Cuvântul pe care-l căutam era legat de stil, de tonul lui. Nu-i lipsea înțelegerea față de oameni, inteligența, tehnica sau ambiția: ceea ce-i lipsea era... poate instinctul de a îmbina toate astea într-o formă agilă, sprințară. Avea un fel de îndrăzneală, dar trebuia să existe și puțină sfială, pentru că această calitate - care o fi ea - nu poate să pară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
induși în eroare, fizicianul era prea prețios ca să fie lichidat și nu s-a mai făcut nimic în privința asta. Mark însă avea alte idei. El știa că israelienii ar fi încântați să li se prezinte o ocazie de a stăvili ambițiile militare ale lui Saddam și câteva vorbe strecurate în urechea unui contact al Mossadului au fost suficiente pentru a pecetlui soarta nefericitului egiptean. Întâmplător, se afla la Paris, în drum spre centrul experimental de cercetări de la Saclay, unde tehnicienii irakieini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
li s-a cerut niciodată să spună cum le cheamă. Ședea între Louis și Mark, care părea mai puțin rezervat și reținut decât în ocaziile anterioare. Sporovăia liber despre munca lui și Târgul din Bagdad și ce dezvăluia el despre ambițiile lui Saddam cui avea ochi să vadă. Graham înregistra conversația pe un casetofon cu bandă subțire din buzunarul interior al sacoului: asta însemna că trebuia să fie atent la trecerea timpului, pentru că trebuia să se ducă la toaletă ori de câte ori banda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
modei londoneze și În care a studiat franceza la seral, a obținut un post de redactor Începător la revista franțuzească Chic din Paris. La acel moment, păstra prea puține legături cu familia: ei nu-i Înțelegeau modul de viață sau ambițiile, iar ea era jenată de religiozitatea lor demodată și de cumplita lor lipsă de rafinament. Totala Înstrăinare de familie a intervenit la scurt timp după ce a Început să lucreze pentru Chic, când, la vârsta de douăzeci și patru de ani, Miriam Princhek
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
după mirosul fetid al vieții de dincolo. Mâine nu vei mai dori nimic resemnat în spații, pierdut într-un Chronos rătăcit lângă insolvabila sămânță, tocești penelul scursorilor ambițios nu mai ai păr sau oase, doar spuză. De-a lungul covârșitoarelor ambiții de a învinge într-o maniacală înfrângere n-auzi cum șuieră gândul cunoașterii, mereu mai obosit ; miști doar împins de inerția reflexiilor aparținând nimănui culpabil.
Lini?te by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83911_a_85236]
-
cu RDG in aprilie 1980. Deși s-a calificat la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic, din 1970, unde nu a jucat deloc, că i s-o pus pata antrenorului Angelo Niculescu. Pentru asta n-o să-l iert niciodată. Pentru ambiția lui a suferit toată țara. Știți ce i-o zis Dobrin lui Niculescu? - Bă, ce ai tu în cap, eu am în picior! I-o închis gura, iote așa. Când oamenii dădeau năvală s-o descoase, curioși, că de unde știe
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
School, era un tocilar de la Oxford Îmbrăcat Într-un costum din patru piese și cu o deficiență de igienă personală. S-a Întors de-acolo Îmbrăcat cu un costum Armani negru și cu atitudinea cuiva care are un master În ambiție oarbă. Sincer, pot să spun că Guy este singurul bărbat de la Edwin Morgan Forster căruia Îi place faptul că am copii. Pojar, vacanțe de vară, serbări de Crăciun - toate astea sunt tot atâtea ocazii pentru Guy de a străluci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]