5,855 matches
-
dintr-o jumătate de adevăr este cu mult mai pernicioasă tocmai pentru că ea conține adevărul, repet, o parte a lui; minciuna poate fi dezisă ușor, dar nu calomnia, care, ca și calomniatorul „isteț”, se bazează și ea pe „adevăr”! Nu amicii mei de la G.D.S. - sau, mă rog, foștii mei amici, deoarece unii dintre ei, cum e dl. Liiceanu, mi-au devenit de-a dreptul dușmani din motive neclare; eu, sub dictatură l-am apărat și pe el, și cărțile sale, criticate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pernicioasă tocmai pentru că ea conține adevărul, repet, o parte a lui; minciuna poate fi dezisă ușor, dar nu calomnia, care, ca și calomniatorul „isteț”, se bazează și ea pe „adevăr”! Nu amicii mei de la G.D.S. - sau, mă rog, foștii mei amici, deoarece unii dintre ei, cum e dl. Liiceanu, mi-au devenit de-a dreptul dușmani din motive neclare; eu, sub dictatură l-am apărat și pe el, și cărțile sale, criticate În presa zilei! Iar atunci nu era ușor, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ar mai fi avut neapărată nevoie de un sprijin politic, avea două romane publicate, cu un succes național unanim, Premiul Academiei etc. Și-apoi, culmea, a acceptat să intre În nomenclatură, ca membru supleant c.c.! E adevărat, dar atunci, amicii noștri - mă rog, foștii noștri amici! - de ce uită că Mircea Eliade, la rându-i, În dorința de a mobiliza tineretul românesc și animat de mari idealuri umane și naționale, a sprijinit În scris, În tonuri deloc moderate, mișcarea de extremă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de un sprijin politic, avea două romane publicate, cu un succes național unanim, Premiul Academiei etc. Și-apoi, culmea, a acceptat să intre În nomenclatură, ca membru supleant c.c.! E adevărat, dar atunci, amicii noștri - mă rog, foștii noștri amici! - de ce uită că Mircea Eliade, la rându-i, În dorința de a mobiliza tineretul românesc și animat de mari idealuri umane și naționale, a sprijinit În scris, În tonuri deloc moderate, mișcarea de extremă dreaptă a lui Zelea Codreanu, asasin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de părerile mele, de protestul și de „ruptura” politică pe care voiam să le fac; ba, Într-un elan confesiv, ascultându-mi opiniile „de dreapta”, mi s-a plâns că universitarii francezi, cu criticul Bernard Dort În frunte, un fost amic de tinerețe, Îi boicotează numele și lucrările, Învinuindu-l de a profesa tocmai „idei de dreapta”. (Trebuie spus că, În acei ani, „crema literară pariziană”, ca și cea politică, erau Încă sub via impresie a lui ’68, ceea ce Însemna existența
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literară, artistică, existau Încă semne ale luptei, ale Împotrivirii sub diverse forme și chiar ale unei ciudate speranțe că „s-ar putea Întâmpla ceva!”. Nimeni nu știa prea bine ce - moartea dictatorului, o presiune mai clară din partea Rușilor, ba, unii amici, naivi și nu prea, mă asigurau că În unele convorbiri pe care le avuseseră cu Nicu Ceaușescu, prim-secretar la Sibiu, acesta Îi asigurase că, sub „domnia lui”, lucrurile vor lua o altă turnură! În nici un caz, atunci când „Încă se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru a-ți vedea o rudă, chiar și apropiată, trebuia să primești o Învoire de la „șeful căminului”, coborai În sala de primire și aveai dreptul la o convorbire, cam În felul În care se procedează În pușcăriile americane. Hitler și amicul său ideologic Goebbels imaginaseră ceva asemănător, dar În forme mult mai firave, care s-au „aplicat” și În ultimul deceniu ceaușist: portarul de bloc era angajat al GESTAPO-ului și raporta intrările și ieșirile tuturor persoanelor, plus „informații” despre locatarii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau civice cu cele estetice, În dauna acestora din urmă. O tendință care, după revoluție, am văzut-o, s-a răspândit iute și pe plaiurile natale!...Ă Cum prezența mea ca inițiator al acestui proiect „deranja”, se pare, anumite personalități, amicul Țepeneag m-a sfătuit să mă retrag și să las locul de organizator lui Bujor Nedelcovici. M-am supus imediat și, pentru a arăta un maximum de bunăvoință, am părăsit Parisul și am petrecut o lună Întreagă la München (asistându
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În numai câțiva ani, foarte puțini!, a devenit o tribună „anti-comunistă”! Uitând că, de fapt, În România, ca și În țările vecine, comunismul sau ceea ce s-a numit astfel dispăruse cu desăvârșire la modul instituțional și la modul practic, confundând, amicii noștri de la G.D.S., resturile de mentalitate centralist-comunistă sau dorința de a profita și de Înavuțire a unor foste elemente din eșalonul doi sau trei ale fostului regim, cu perpetuarea unui sistem care, și Înainte de ’89, Își pierduse de mult caracterul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de alienați, după ce și-a venit în fire /.../ mi-e frică chiar de-a-mi plânge soarta, căci și aceasta ar fi interpretată ca un semn de nebunie. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic". După aceste rânduri, ce om normal ar putea vorbi de anormalitatea lui Eminescu decât de rea credință sau cu scopul, cum s-a întâmplat, de a-l ține cât mai departe de viața spirituală în care s-ar fi implicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bibliografie eminescologică nu-l va putea ocoli de acum înainte. S-a ținut departe de coteriile vremilor, de bisericuțele literare, promovând valoarea cu obiectivitatea omenește asumată și cu o modestie ce-l prinde întotdeauna; drept urmare are dușmani puțini și statornici; amicii îl prețuiesc fără ipocrizie și nu-l cultivă zgomotos ori în mod partizan. În spațiul culturii naționale și mai cu seamă zonale, Theodor Codreanu este un reper intelectual și moral. Discreția sa orgolioasă, fecunditatea fără ostentație, comprehensiunea afectuoasă, camaraderia lipsită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zicea Petre Th. Missir). Iar Maiorescu, un "om criptic" (lucr. cit., p. 326), greu de descifrat își va face jocul duplicitar. Fără a ignora ori minimaliza condiția sa de binefăcător, Maiorescu vădește lașitate, traversând "infernul sacrificial"; îl vom găsi alături de "amicii sacrificatori" și, pe altă parte, are grijă protectoare, împinsă de unii comentatori chiar în ireproșabilitate. "Cald și frig scria lorga, la moartea marelui critic nu i-a fost nimănui lângă dânsul". Nu e vorba de un atac antimaiorescian, ci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
editorial, denunțând intenția guvernului "de a-și subjuga presa". Și cerând sprijinul caracterelor tari, ieșind la luptă. Or, neîndoielnic, Eminescu a fost un caracter tare, frânt până la urmă, "depus" la acea casă de sănătate fără a fi fost vizitat de amici în perioada internării, cu un certificat medical întocmit abia la 5 iulie 1883, transferat apoi la Viena "tot pe ascuns" etc., tratat de un sifilis inventat, îndopat totalmente contraindicat cu mercur (mai apoi), invocându-se drept factori cauzali zestrea ereditară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autorul volumului, a fost intoxicată cu imaginea unui Eminescu devenit caz periculos din punct de vedere social. Nu trebuie să mire deloc constatarea lui Theodor Codreanu potrivit căreia "încă de prin 1880" Eminescu observă, deci simte, că are în preajmă "amici reci" și dușmănoși, ceea ce explică în esență refuzul său de a-i accepta. Așa se poate deduce de ce îmbolnăvirea poetului a determinat chiar ieșirea sa "din viața publică". Oricum, Titu Maiorescu trebuie considerat principalul diriguitor al internării lui Eminescu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Alexandru lucrurile stau cam așa: am fost atunci, așadar, la Cluj. Pentru că am avut o sumedenie de probleme de rezolvat cu Gabi (eu însămi am stat la o coadă de trei ore pentru cartelă, toate pentru cămin, iar ceilalți, plus amicii din Făgăraș cu colega lui Gabi la alte cozi) n-am reușit să fiu la unu fix la Matei Corvin, la statuia unde neam dat întâlnirea, ci am fost la 13,10, acolo. Dar am găsit o mulțime obosită pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
2010, p.64. *Documente istorice tecucene, nr.4 (14), octombrie 2010, p.89-90. *Răul din om în triumf... nr.4 (14), octombrie 2010, p.102103. *Doi vasluieni, scrieri de la 1840, nr.5 (15), decembrie 2010, p.65-67. *Cuza Vodă Domnitor - amicii și adversarii, nr.1 (16), martie 2011, p.32-39. *Memoria ca zestre, nr.3 (18), iunie 2011, p.65-70. Profesorul Grigore Crețu - un generos ?, nr. 19, septembrie 2011, p.101-106; *Tezaurul românesc în documentele timpului, nr. 5(20), decembrie 2011
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Acesta a fost acuzat că a promovat subalternilor ideea că, în Poliție, „nu trebuie caractere”, fapt datorat lipsei sale de cultură generală și de studii, care nu depășeau patru clase de liceu. O altă acuză a fost aceea că este „amic intim” cu Iuliu Maniu, cu care corespondează prin curieri speciali și pe care îl informează despre activitățile regelui, amantei sale și familiei acesteia. În pofida acestor delațiuni, Vintilă Ionescu a rămas în funcție până în 1938, când a fost transferat la Serviciul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
neratificarea Tratatului de la Trianon de către Congresul S.U.A., fapt considerat și exploatat a fi în favoarea Ungariei. Un Secretariat Extern ungar a utilizat la maxim mijloacele de propagandă în Marea Britanie, unde a obținut și cele mai bune rezultate: crearea unui bloc de amici ai Ungariei în Parlamentul de la Londra, susținere în cercuri intelectuale, în presă, în mediile studențești. Alături de lordul Rothermere, au mai activat în favoarea revizuirii tratatelor de pace deputatul filomaghiar Robert Gawer, împreună cu parlamentarii Sanderson, Somerville, Agnev, Proctor, Clarke, Rawson, Lavat-Fraser, Wells
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Paris și Budapesta, cu condiția modificării „complete” a actului semnat în 1920. Propaganda revizionistă oficială a Italiei a reprezentat un teren „foarte prielnic” pentru Ungaria care, cu ajutorul Institutului pentru Chestiuni Externe, a înființat în toate centrele urbane importante societăți denumite „Amicii Ungariei”. Prin manifestări publice - serbări, conferințe, proiecții de filme, lansări și difuzări de cărți etc. - punctele de vedere ungare au fost mediatizate pe larg de presa italiană și susținute public de guvernul de la Roma. Împotriva acestor acțiuni subversive, Secția a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al comunei Bradu "ZOO-LACTO" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Priboieni "SERVIFOR" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Rucar "SAMPRES" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Stilpeni "UNIC" - Ș.A. JUDEȚUL BACĂU - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Bacău "AMICI" - Ș.A. "ATRAS" - Ș.A. "BACON" - Ș.A. "CASBETON" - Ș.A "CONEXTRUST" - Ș.A. "CONIMPULS" - Ș.A. "CONSART" - Ș.A. "DEȘTEPTAREA" - Ș.A. "GENERAL PROIECT" - Ș.A. "ILBA" - Ș.A. "META-TEX-COMBAC" - Ș.A. "ROMCONSTRUCTOR" - Ș.A. "S.C.U.T." - Ș.A. "SESTCOM" - Ș.A. "TRANSPORT AUTO ȘI SERVICII" - Ș.A. Localitatea Moinesti "ALCOR" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
prin mine către Eminențele Voastre Reverendisime scrisori pentru a-i obține recomandarea Domnului nostru Papa (chiar prin Pr. Gasparo da Noto, Viceprefect în aceste vremuri de dezbinare, i s-au înfățișat cu alte scrisori), imediat Herodes et Pilatus facti sunt amici, pentru a distruge Misiunea și să-i schimbe pe aceia care au fost trimiși mai întâi pentru a cultiva via aceasta... Iar Prelatul le-a dat preoților iezuiți casa și biserica noastră alungându-l pe Pr. Noto, care va putea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
respectat chiar în Agronomie, că era un nume. Adică nu țin minte că ar fi luat niște măsuri draconice nici față de ASC, nici față de cadrele didactice. Era un om cu care, chiar în câteva situații private, am fost foarte bun amic. S. B.: În 1983, membri supleanți erau: Dăian Neguța, Diaconu Cornelia, Druță Ion, Jofa Constantin, Leocov Mandachi, Mandachi Cristina, Naum Nicolae, Nour Doina, Stanciu Anghel, Tibu Margareta, Ursu Nicolae, Ursache Radu, Vulpe Adrian și Sabău Dorina 9. D. T.: Dăian
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Securitatea. S.B.: Și aceste note de relație intrau la dosarul omului ce urma să devină membru. D.T.: Și se întrepătrundeau. Și cine a avut norocul și inspirația sau lipsa de inspirație să-și vadă notele de relații, își vedea acolo amicii, inamicii, CV-ul așa cum era el perceput. S.B.: Bun, dar notele de relații i se dădeau omului, sau pleca cineva din organizație să ia note de relație? D.T.: Se cereau recomandările. S.B.: Sunt două chestiuni diferite aici. Adică, eu i-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fac să le retrăiesc cu plăcere și cu mare intensitate de cîte ori am prilejul. Trista pățanie din "Moartea capodoperei" (p. 186) a confratelui meu Ponor, este adevărată și mi-a provocat unele dintre cele mai plăcute momente trăite cu amicii mei. Cu excepția numelui Ponor, relatarea este reală și de neegalat în viitoarea sută de ani. Ce zic eu sută, cred că o mie de ani... Nimic n-a fost inventat și, culmea, chiar am fost prins în horă, trezindu-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ponor, relatarea este reală și de neegalat în viitoarea sută de ani. Ce zic eu sută, cred că o mie de ani... Nimic n-a fost inventat și, culmea, chiar am fost prins în horă, trezindu-mă în anturajul unor amici la "Bolta Rece" lăudînd gălăgios acea operă fantastică, mîncată de un țap și două capre, lua-le-ar dracu să le ia. Să nu mori de ciudă? Nu-ți vine să bei bățos pînă îți îneci amarul? Mai ales că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]