11,096 matches
-
China și Vietnam, au fost de asemenea citate ca probe în sprijinul afirmației realiste că politica de putere tradițională avea să supraviețuiască tranziției de la capitalism la socialismul de stat (Kubalkova și Cruickshank 1980; Giddens 1981: 250). Eșecul marxiștilor de a anticipa acest rezultat a constituit, în viziunea realistă, urmarea inevitabilă a teoriei defectuoase a marxismului privind statul. Acesta este un aspect pe care numeroși marxiști l-au admis în anii 1970 și 1980. Se consideră adesea că esența poziției lui Marx
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politică să imagineze, poate de manieră contraintuitivă, că războiul servește ca principiu pentru analiza relațiilor de putere în cadrul ordinii politice. Această înțelegere conflictuală a societății este în opoziție atât cu liberalismul kantian, cât și cu realismul hobbesian. Ea pare să anticipeze accentul pe luptă pus de Nietzsche. Puterea politică, instituită și legitimată în statul suveran, nu pune capăt războiului; mai degrabă, "în cea mai mică din cochiliile sale, pacea duce un război secret" (2003: 50). Acest "discurs al războiului" afirmă o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întrucât necesită o activitate de elaborare a frazelor în raport cu un plan prealabil, nedispunând de o susținere prin dialog. Scrierea implică direct citirea: noi citim succesiv (în gând sau cu voce tare) tot ceea ce scriem; mai mult, pe planul limbajului intern anticipăm tot ceea ce urmează să scriem. Intonația, accentul și mimica, gesticulația - proprie limbajului oral sunt sărac reprezentate prin semne grafice. Cele mai însemnate omisiuni sau erori de ortografie pot schimba înțelesul unor fraze. Deci, scrierea dispune de mai puține mijloace expresive
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
chiar meliorativă, care conferă polemicii un statut privilegiat într-o democrație și cultură autentice. Dacă la jumătatea secolului al XIX-lea, un gazetar român de vocație afirma că "unde nu este polemică, acolo nu este libertate, nu este cultură"29, anticipând aproape un secol de vii și fertile dispute în cultura română, la o distanță considerabilă de el Octavian Paler nuanțează, într-un eseu literar, aceeași idee: "Polemicile (...) au împiedicat cultura să semene unui lac somnolent, pe care se așază netulburată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
două mari destine vor fi, într-un fel sau altul, reverberative, semnificând un capitol valoros și unic al presei și literaturii noastre polemice, și asta într-un interval în care suburbanitatatea și trivialul intervențiilor publice descalifică genul. Ceea ce vrem să anticipăm ține însă de o departajare substanțială: între negația agresivă (nihilism satiric), ca modalitate a pamfletarului de a sancționa lumea înconjurătoare (repetăm: un joc de asumare a violenței, cum ar spune N. Balotă, în raport cu un destinatar nedenominat direct, dar tarat din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artist predispus mental și structural către conflict și către redarea șocantă (prin ridicol, grotesc sau absurd) a acestuia. Luând în calcul publicistica sa politică, din preajma ambelor conflagrații mondiale, credem că gazetarul, chiar dacă nu a intuit întotdeauna corect mersul istoriei, a anticipat, cu siguranță, consecințele dezastruase ale extremismului ideologic de orice fel. În pasajul citat, prozopopeea duce tensiunea descrierii hiperbolice la un nivel de maximă eficacitate retorică. Din punct de vedere tactic, polemistul simulează retragerea din enunț, plasând exclamația incriminantă în gura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
găsit deja, cu un secol mai devreme, la descoperitorii perspectivei? De ce lejerul Fragonard anunță atât de profund, doar decalând unghiul de vedere asupra palatelor (privite în curmeziș sau de sus în jos), declinul Vechiului Regim? De ce ruinele lui Hubert Robert anticipează distrugerile revoluționare? De ce Turner prefigurează metaforele focului, înainte de termodinamică? De ce explozia punctului de vedere la cubiști presimte iminenta dispariție a subiectului fondator în științele umane? De ce futurismul este un fascism avant la lettre? Și de ce vedem profilându-se al Doilea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mulți oameni să-și petreacă ziua de muncă cu computerul, ceea ce înseamnă o schimbare profundă a muncii, noi forme de management, noi concepții privind productivitatea. Firmele productive pot "rămâne în cursă" dacă "țin pasul", dacă oferă calitate, dacă reacționează rapid, anticipează, pun prețuri competitive, își ameliorează permanent capacitatea de a inova, de a inventa etc. Acesta e obiectivul! Descurcați-vă! Și nu uitați de concurența deschisă...16. "În societățile disciplinei, nu te opreai din începuturi: începeai școala, armata, munca în uzină
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
martie 2009, Dominique Strauss-Kahn, președintele FMI, venea cu previziuni sumbre privind performanțele economiilor. G20149 anunța intenția de a asana sistemul financiar, de a restabili încrederea pe piețe, de a evita falimentul economiei mondiale 150. La sfârșitul lunii martie 2009, Statele Unite anticipau un deficit de 1 800 de miliarde de dolari pe 2009. Se cere punerea în joc a 5 trilioane (circa 10% din PIB-ul mondial), dar ... cine să finanțeze? Se poate rezolva criza datoriilor prin alte datorii? Se continuă ca
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
urbane. Au fost avute în vedere problemele cu care se confruntă cotidian locuitorii: curățenia orașului, securitatea individuală și colectivă, serviciile de proximitate etc. Oamenii au fost lămuriți că orice cartier "dificil", "sensibil" poate evolua, trebuie să evolueze, trebuie să-și anticipeze viitorul și să creadă în perspectivele de dezvoltare, că este necesară dezvoltarea economică și inserția socială (nu întreprinderi mari în cartiere, ci întreprinderi mici și mijlocii, unități comerciale, servicii etc.), că este necesară asigurarea securității urbane și prevenirea violenței (cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comunităților sătești, dar rămân multe probleme legate de egalitatea șanselor lor de dezvoltare, deoarece decalajele sunt mari și multe sunt necompetitive. Pentru a face față concurenței, competiției, satele sunt obligate să-și afirme identitatea locală, să aibă capacitatea de a anticipa și răspunde la probleme, să vină cu răspunsuri proprii pe măsură ce piața se transformă, să aibă capacitatea de integrare în spații mai largi, în rețele, să pună în valoare ce au specific, să dea dovadă de solidaritate, să instaureze dialogul între
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate opri investigația atunci când alte persoane abordate nu-i mai aduc informații noi. Ipoteza este puntea ce leagă elaborarea proiectului cercetării de verificarea rezultatelor lui, și se prezintă ca un răspuns anticipat, ca un enunț ce indică o relație plauzibilă anticipată între fenomenele explorate. Ipoteza trebuie să fie clară, precisă, să evite ambiguitatea, să fie plauzibilă, adică în raport cu fenomenul pe care îl implică, căutând să surprindă cu o anumită certitudine corelarea. Ipoteza trebuie să fie verificabilă (la capătul cercetării, o vom
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de a-și pune în valoare reușitele și de a-și analiza critic eșecurile, să fie capabil să identifice și să-și ierarhizeze interesele și aspirațiile profesionale, personale, să poată integra dimensiunea temporală în elaborarea unui proiect (să știe să anticipeze etc.), să fie capabil să evalueze situația în termeni de avantaje și inconveniente (să aprecieze dificultățile, obstacolele, să știe să facă compromisuri rezonabile, să prevadă soluții alternative etc.), -să-și construiască o imagine de sine realistă, pozitivă, să-și cunoască, actualizeze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
viteză mare și poate avea enorme repercursiuni economice, sociale, politice, culturale (ne gândim, prin comparație, la urmările "gripei aviare" sau ale "bolii vacii nebune"), mai ales acum când așezările umane au devenit atât de interdependente, dar capacitatea lor de a anticipa apariția unor asemenea boli și de a lua măsurile eficiente rămâne încă inegale și nesatisfăcătoare. 337 www.worldbank.org/depweb/english/modules/social/life/index.html 338 Canguilhem G., Le normal et le pathologique, PUF, Paris, 1984. 339 Contagiune înseamnă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fiindcă nu știu, nu vor (subiectul investigat este liber să răspundă sau nu!) adaugăm NS (nu știu), NR (non răspuns). 403 În SUA, în preajma alegerilor din 1824, se foloseau chestionare pentru a afla opțiunile oamenilor, problemele lor și pentru a anticipa rezultatele... 404 Extras dintr-un chestionar pe care l-am folosit în cercetările SQALES. 405 Cl. Dubar, La socialisation, Armand Colin, Paris, 1995; P. Berger, Th.Luckman, Construirea socială a realității, Editura Univers, București, 1999; R. Boudon, Tratat de sociologie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
concentrației de electrolit și surfactant (Figura 3.20) (Khattri și Singh, 2009). Desorbția colorantului adsorbit în soluție de KCl 1,5% este de 46%. Același efect este produs în cazul prezenței NaCl și a surfactantului. O asemenea comportare poate fi anticipată datorită atracției între suprafață și soluții adăugați care pot bloca unele dintre situsurile de adsorbție active pentru moleculele de colorant. În acest mod, adsorbentul regenerat poate fi utilizat ulterior pentru a îndepărta colorantul din efluent. Influența concentrației sărurilor (NaCl, CaCl2
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
totală a colorantului. Reținerea se reduce cu creșterea pH-ului până la pH 7, iar la valori mari crește ușor. De aceea, s-a impus ca în cazul acestui sistem să se opereze la un pH ≤ 3. În plus, s-a anticipat performanța bună a desorbției colorantului în jurul pH-ului 7, corespunzător celei mai scăzute valori a biosorbției (Won și al., 2006). Reținerea colorantului Reactive Red 4 (Figura 4.71), cu aceeași biomasă, s-a intensificat pe măsură ce pH-ul soluției s-a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
47 la variația nevoilor financiare ale statului. Wagner a formulat „legea extinderii activității publice sau a statului” consacrată sub numele „legea Wagner” care stabilește legătura Între creșterea cheltuielilor publice și creșterea venitului pe cap de locuitor. Astfel, el avea să anticipeze rolul major pe care statul urma să-l dețină În economia secolului al XX-lea, odată cu apariția concepției moderne. La rândul lor, principiile de economie publică sunt axate pe două elemente: sursa impozitului și categoriile de impozite practicate. Astfel, sursa
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de creștere sau limitare a investițiilor și producției), acționând, În același timp, de manieră convergentă prin modificări adecvate și În sfera cheltuielilor publice bugetare, respectiv a 173 asigurărilor sociale. Așa de pildă, În momentele de boom economic accentuat, când se anticipează perspectiva unei perioade de stagnare, recesiune sau criză economică, produce majorarea cotelor de impozitare a veniturilor și diminuarea cheltuielilor publice bugetare, inclusiv a celor cu asigurările sociale. Concomitent cu creșterea impozitelor, sunt majorate și contribuțiile pentru asigurări sociale, iar cheltuielile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
inițiale Îi corespunde o funcție a Încasărilor fiscale, cea pe care guvernul o va considera ca existentă În momentul când va modifica rata de impozitare. Dacă se pleacă de la situația 0, un guvern care stabilește un impozit cu rata T1 anticipează un venit fiscal V1 ținând cont de materia impozabilă respectivă (anticipată). Aici este vorba de ajustările imediate pe termen scurt și, cu timpul, suma Încasărilor fiscale se va diminua În V1', având În vedere că materia impozabilă se va situa
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
unice de impozitare a veniturilor și profiturilor În România au confirmat și unele opinii ale contestatarilor săi, care au considerat că este vorba de o măsură pripită, nefundamentată pe o analiză de impact, ceea ce ar pune În pericol echilibrul bugetar, anticipând că aceasta va trebui Însoțită de majorări ale altor impozite și taxe sau introducerea unor taxe noi; va genera creșteri ale prețurilor la utilități ori va impune reduceri ale cheltuielilor bugetare etc. În acest context, este semnificativ faptul că În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Pentru a putea cunoaște un elf, imaginația trebuie să for meze o reprezentare a unei ființe umanoide, înalte, suple, cu urechi ascuțite și puteri supraomenești. Anticipând, spun că, în această operație a ei, imaginația seamănă cu intelectul, care creează activ o imagine ce nu are un corespondent în realitate. Dar mai pot spune în aceste circumstanțe că imaginile sunt doar entități cauzale? Cunoscându-le, nu asimilez
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ține mult timp pe prințul moștenitor departe de treburile politice (pentru care îl socotea incapabil), cu excepția unor funcții de pură reprezentativitate, nepregătindu-l în consecință pentru succesiunea la tron†††††††††. Recunoaștem aici "blestemul" hanovrian al animozității dintre suveran și primul născut; anticipînd cele ce vor urma, această atitudine "perfecționistă" (poate scuzabilă la un tată superexigent, preocupat tocmai de asigurarea unei bune succesiuni, dar anormală la o mamă) se va perpetua și la generațiile următoare: regele George V va fi foarte aspru cu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ar putea ca unii să ne acuze că lucrăm cu conceptele "istoriei contrafactuale", care stabilește o relație de cauză și efect exprimabilă logic prin formula "dacă x, atunci y". Dar dacă trecutul istoric ne permite să înțelegem prezentul și să anticipăm viitorul, dacă putem învăța din lecțiile trecutului pentru a greși mai puțin în viitor, atunci acest risc merită asumat. Continuăm cu unele detalii privind "bătălia pentru Anglia". Luftwaffe a fost împărțit în trei flotile de aviație (Luftflotten): flotila nr. 2
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
intens prezența mântuirii eshatologice în Hristos<footnote Pr. Prof. D. Stăniloae, „Sf. Duh în noi și în Biserică”, în Ortodoxia, Nr. 2,1974, p. 247. footnote>.În rugăciunile și slujbele Sfintelor Taine ale Bisericii Ortodoxe se aratălămurit că Sfintele Taine anticipează proslăvirea în viitor<footnote J. Tyciak, Gegenwart des Heils in den Östlichen Liturgien, Freiburg, 1968, p. 38. footnote>. În concluzie, putem spune că Simbolul niceo-constantinopolitanrămâne Crezul cel mare al Bisericii. În el găsim simțirea autentică aBisericii apostolice, iar Biserica ecumenică
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]