89,637 matches
-
să ne vedem peste două săptămâni și, la termen, mi-a înmânat cecul, cu o sumă considerabilă în valută; și-a luat comorile și nu l-am mai văzut! Banii i-am depus la o bancă, pentru "zile negre"! Stranie apariție, mi-am zis, stranie negociere, straniu cumpărător! La deschidere, printre cei prezenți, deși nu-l invitasem, l-am zărit pe domnul Argatu Ștefan. Părea mulțumit de munca mea. Mi-a făcut, de la distanță, un semn de aprobare. Eu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
unul în fața celuilalt și deodată mi-a spus: Te iubesc! Și în clipa următoare tramvaiul pornise din stație, ea s-a repezit să urce și din urmă o mașină a lovit-o... Nuuuuuu, am strigat! Acum, când scriu, înțeleg că apariția ei din nou în viața mea a fost ca un rămas bun. A vrut să fiu martor la dispariția ei. Să nu fie singură în momentul acela. Să știu că m-a iubit până la sfârșitul vieții. Fără iubire putem trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
treaptă mai înaltă (4-7 m), inundată rar și parțial fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții sociale și culturale locale. Din cauza persecuțiilor politice și religioase, în 1939 au fost adunate în Oborul din Lespezi (pe locul actualei școli), familii de evrei precum Zumzer, Iancu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
3) m;Canalul colector, paralel cu digul longitudinal;Centrala hidroelectrică Pașcani (E= 20 GWh/an, Pi= 11,9 MW); - Drum de acces și exploatare. LACUL, care va avea 18 km lungime, va contribui la schimbarea mediului înconjurător, prin modificarea reliefului, apariția unui microclimat în zonă, fitoplancton și zooplancton modificat, apariția unor amenajări turistice și noi ocupații. Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
hidroelectrică Pașcani (E= 20 GWh/an, Pi= 11,9 MW); - Drum de acces și exploatare. LACUL, care va avea 18 km lungime, va contribui la schimbarea mediului înconjurător, prin modificarea reliefului, apariția unui microclimat în zonă, fitoplancton și zooplancton modificat, apariția unor amenajări turistice și noi ocupații. Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de vedere economic a târgului Lespezi, ca centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de existența iarmarocului săptămânal și de bâlciul anual de Sfântul Ilie, a impus înființarea primei școli, înainte de apariția „Legii organice pentru instrucție publică în Principatele Unite” din 25 noiembrie 1864. Prin grija cetățenilor fruntași, a conducerii comunei, cursurile școlii Lespezi s-au deschis la 15 noiembrie 1864, cu zece zile înaintea promulgării legii. Învățământul primar devenea obligatoriu și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Grosu - învățător; - Marinela Matcovici - învățător; - Anica Casape - învățător;Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote - profesor; - Virgil Grigoraș - profesor; - Ovidiu Rotaru - profesor; - Alina Pope - profesor. Școala Bursul Deal Localitatea Bursuc Deal, fiind o localitate nouă în comparație cu localitățile Heci, Lespezi și Buda, apariția școlii este de dată recentă - la începutul sec. al XX-lea. Mai întâi, școala a funcționat într-un local închiriat de la cetățeanul Ion Barbu. În anii '30, s-a construit un local modest prin grija învățătorului Neculai Vatamanu, după care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
paroh în Parohia Albești, comuna Brăiești, unde slujește din 1998 până în 2001. Din 2001 se transferă în Parohia Bursuc Deal, unde slujește și în prezent. O dată cu renovările din perioada 1965 -1969, când i s-a fixat cupolei o consolă din cauza apariției unor fisuri, preotul Ioan Hreamătă (1945 -1983), s-a preocupat și de refacerea picturii, cu contribuția profesorului Mircea Eugen, actualmente un cunoscut pictor originar din Iași, dar care a funcționat timp de doi ani ca profesor de desen la școala
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avut-o asistentă tot pe Melania Irimescu. Dr. Ioan Lazăr (1999 - 2004), este și primarul comunei Lespezi, iar după ieșirea la pensie a lui Mihai Pintileasa (2009), o are ca asistentă pe Mihaela Mocănița. Activitatea unităților veterinare se dezvoltă odată cu apariția unor unități zootehnice, precum cele de la C.A.P. Lespezi și mai ales prin formarea Asociației Intercooperatiste (1973), între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne, ajungând la 1200 capete pe an. Asociația
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se mai lucrează doar pentru copiii care participă la serbările școlare. Un rol important în răspândirea culturii l-au avut preoții slujitori ai bisericii, indiferent de religie. În mod organizat, cultura și arta s-au răspândit în rândul maselor odată cu apariția școlilor, slujite de învățători care le-au iubit cu adevărat. Învățătorii i-au învățat pe țărani cum să-și muncească pământul, cum săși chivernisească economiile, cum să-și crească copiii, fiind în fruntea lor în timpul luptelor de apărare a pământurilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scrie poezii și epigrame cu prezențe publicistice la: „Adevărul”, „Pentru Patrie”, „Cronica”, „Jurnalul vasluian”, „Flacăra Iașului”, „Vremea Nouă”, „Oferta”. Este membru fondator și activ al cenaclului umoriștilor al Casei de cultură „Constantin Tănase” (în prezent „Constantin Silvestri”) din Vaslui. Are apariții editoriale epigramatice: - „Plecat-am nouă din Vaslui”; - „Numai înțelepții râd”; - „Satana în minijup”; - „Cupidon în avion”; - „Treptele devenirii”; - „Sechestrați în umor”;„Corecții cu zâmbete”; - „Tichia de mărgăritar”; - „Când pleca odată, la război, un om ...”. Pentru talentul său literar a primit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la întoarcere am aruncat o privire spre locul unde văzusem șarpele. Dispăruse. Spre seară, în timp ce-mi beam ceaiul împreună cu mama, în salonul chinezesc, mi-am îndreptat privirile spre grădină chiar în momentul în care șarpele și-a făcut apariția pe a treia treaptă de piatră. Era același șarpe ca și dimineață. Și mama l-a zărit. — Șarpele acela... zise ea, ghemuindu-se repede lângă mine și strângându-mă de mână. Imediat mi-am dat seama la ce se gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
chef să mergi la Izu? — Nu-i vorba de asta, răspunse ea, privind în gol. Pregătirile pentru mutare ne-au luat vreo zece zile. Într-o seară, pe când ardeam niște hârtii și uscături în grădină, mama și-a făcut brusc apariția pe verandă. Privea, tăcută, focul. Sufla un vânt rece dinspre vest și fumul cenușiu plutea destul de jos. M-a izbit paloarea chipului ei, mai alarmantă ca oricând. — Mamă, nu te simți bine? N-am nimic, răspunse ea cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
incapabilă de vreo mișcare, am auzit-o pe fata domnului Nishiyama, care locuia vizavi, strigând: — Cineva n-a fost atent la cazan. Văd că e curățat. Primarul satului - domnul Fujita, polițistul Ninomiya și pompierul Ōuchi și-au făcut și ei apariția. Domnul Fujita, amabil, veșnic cu zâmbetul pe buze, zise: — Te-ai speriat îngrozitor, nu? Cum s-a întâmplat? — Numai din vina mea. Am crezut că lemnele s-au stins de tot... Au fost singurele cuvinte pe care le-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
zare. La un moment dat, mi-am dat seama că respiram în același ritm cu mama. După ce-am terminat micul dejun, m-am apucat de treabă. Voiam să scap de grămada de lemne arse. Osaki, Hangița, și-a făcut apariția la poarta din grădină. — Ce s-a întâmplat? Mi-au ajuns niște vorbe la urechi. Îi sclipeau ochii în lacrimi. Îmi pare rău, am murmurat eu în chip de scuză. — Nu aveți de ce să vă cereți scuze. Ce-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
orez. I-am spus că vreau să chem doctorul, însă mama a dat din cap, zâmbind forțat. — O să râdă de mine. I-am pus lugol pe limbă, dar fără nici un efect. Boala mamei m-a speriat. Naoji și-a făcut apariția într-un asemenea moment critic. A stat câteva clipe lângă perna mamei și a înclinat capul în chip de salut. Asta a fost tot. A sărit imediat în picioare și a pornit să inspecteze casa. L-am urmat. — Cum ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-l refuz? am întrebat-o pe mama. — Și eu m-am gândit că n-ar fi o partidă tocmai potrivită. I-am trimis artistului scrisoarea mea de refuz la vila sa din Karuizawa. După două zile și-a făcut, brusc, apariția. Nu-mi cunoștea încă intențiile, deoarece plecase înainte ca scrisoarea mea să-i parvină. Ne-a trimis vorbă că e în drum spre un izvor termal din Izu și ne-a rugat să-i acordăm câteva minute. Artiștii, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
agitată a domeniului s-a desfășurat sub presiuni care au devenit astăzi factori exogeni de influență, de interes maxim pentru orice companie. Ne referim în principal la efectele globalizării. Infuzia de valori supranaționale, înlocuirea sistemelor internaționale cu cele multinaționale/ transnaționale, apariția unor produse și servicii compatibile cu norme și gusturi universale care se pot disemina la nivel mondial, dispariția sistemelor totalitare est-europene, tendințele de democratizare a lu-mii a treia, extinderea explozivă a rețelelor de comunicații sunt doar câteva atribute ale configurației
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
incertitudini provocate de globalizare și sunt alimentate de iminența unei noi ordini mondiale și a unei culturi globale. Analiștii fenomenului împărtășesc, în principiu, două atitudini: de o parte se află paradigma optimiștilor, cei care acceptă o nouă ordine mondială, susțin apariția, printr-o mutație ontologică, a omului tehnologic 29, stabilizarea economică globală, prosperitatea generalizată, concomitent cu ștergerea diferențelor socioculturale și instaurarea celui mai dezirabil rău dintre toate relele posibile democrația liberal-concurențială (a se vedea David A. Baldwin, John Baylis și Steve
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
toți membrii organizației, indiferent de statusul lor. Prin ancheta apreciativă îi implicăm pe toți în investigarea semnificației brandului, în luarea deciziilor relative la strategia de brand din punct de vedere al beneficiilor organizaționale și individuale. De fapt, ancheta apreciativă favorizează apariția unei atitudini proactive față de schimbare, prin care modelăm angajamentul actual față de brand în direcția proiectată și facem din mers schimbări ale identității brandului de angajator. Bazată pe ideea că percepțiile și cunoștințele noastre sunt determinate de interacțiunea socială și, ca
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
la târguri de joburi, campanii sociale, conferințe, seminarii, portaluri de cariere, programe de studiu și de carieră; companiile comunică intern prin programe de popularizare a culturii organizaționale. Prin grila de analiză utilizată am urmărit să obținem date despre numărul de apariții pentru fiecare dimensiune și teme-cheie în parte, astfel încât să putem realiza un profil al problemei brandingului de angajator în presa economică. Au fost monitorizate edițiile a opt publicații cu profil economic. Pasul următor a constat în centralizarea tuturor articolelor care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
monitorizate edițiile a opt publicații cu profil economic. Pasul următor a constat în centralizarea tuturor articolelor care au prezentat subiecte legate de grila de teme-cheie stabilită pentru fiecare dimensiune. În alcătuirea grilei am urmărit să obținem date despre numărul de apariții pentru fiecare temă-cheie în parte, atitudinea autorului materialului (negativă, neutră sau pozitivă), dimensiunile și temele-cheie privilegiate, gradul de notorietate a employer branding-ului, percepția despre autonomia domeniului, acuratețea înțelegerii employer branding-ului. De asemenea, grila ne-a facilitat și obținerea unor date
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]