11,066 matches
-
mai bine locurile pe unde venisem spre mănăstire. Treceam printr-un sat, o dungă cenușie a unui drum de șes, un alt sat cu case răzlețe ulițe pustii și multă liniște. Tăceri vaste înconjura drumul nostru. Parcă și văzduhul se apleca peste câmp în semn de rugăciune. Când ne apropiam de locurile știute de mine în preajma satului, frumusețea locurilor mi se părea alta. Pe drumul de-alungul Buzăului, priveliștea o vedeam de o grandoare neînchipuită. În zilele de sâmbătă când bunicul termina
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar poetic) și se transpun în limbajul aplecat asupra tainelor Omului și Universului (opera). Selectiv, ne vom opri la câteva simboluri, evidențiind exemple din cele trei regnuri: mineral, vegetal și animal, vom avea în vedere și cele patru elemente fundamentale: apă, aer, pământ, foc, dar și aspecte care
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
de cunoscută va fi! Și-am crezut în clipa aceea că o să leșin. Eu eram mai mare decât acest frumos regizor cu vreo patru ani. Pe vremea când am muncit cu el și cu cei doi actori, eram atât de aplecată spre alte probleme, încât nu numele lui trebuia să-l țin minte, ci doar el să mi-l rețină pe al meu și adresa, numai și numai pentru a veni și a-mi spune că l-am ajutat și a
NECUNOSCUTA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362174_a_363503]
-
la nevoi? Sunt bolnavi, flămânzi și goi, Care n-au decât durere, nu au bani, nu au avere, Dar în schimb au bucurie și nădejdea lor e vie, Cred în cer, au un Stăpân și fideli mereu rămân, Nu se-apleacă după vânt, au făcut un legământ Și orice s-ar întâmpla, Cartea Sfântă, Biblia, Îi alină, îi îndrumă, le e tată, frate, mumă, Știu că viața pe pământ, e doar fumegare-n vânt, Ce-s 80 de ani pe glie
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea, cumva să stea, Că-i doar pentru orcii ce râmă alăturea.. Apare și-o cornută din ea să se-nfrupte, În cornu-i se apleacă s-o străpungă, Dar un vânt ușor iar o ia ca s-o ducă, Până ce pe-un cap de orc o urcă.. Arătarea o scutură și ce-o mai strivește, O îndoaie cu-o copită de-o zapăcește, Noroioasă și
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PRIVEȘTE MAREA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului PRIVEȘTE MAREA Privește marea prin geamul deschis; mereu se-apleacă să-ți caute ochii. Ani de-a rândul, valuri repetate se-nalță ca-ntr-o operă de debut, se desface învolburată de dorul tău, apoi, blând, se-ntinde să se odihnească, obosită de truda dimineților, când te-aștepta la ceasul
PRIVEŞTE MAREA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378698_a_380027]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > IZVOARELE TĂCERII Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului Izvoarele tăcerii Corsetul vremii strânge a trupului pământ, Izvoarele tăcerii pătrund în chip și-n gând, Apleacă răsăritul prin razele-i tăcute Mi-e liniștea potecă spre primăveri trecute! Muguri din lemnul vieții renasc din când în când, Prin crengile de suflet pătrunde rând pe rând, A gândurilor picuri ce cad din roase plicuri, Prin apele uitării
IZVOARELE TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378760_a_380089]
-
patimei să-mi stingi Și cu bratele-ți curgânde Sufletul să îmi cuprinzi. Plânsul din tăcerea-ți mută Trist mă umple cu venin, Iar privirea-ți aplecată Mă apasă cu-al tău chin. Încărcată ești de doruri Și de gânduri aplecată, Iar cu florile-ți și frunza Îți plângi trista vieții soartă. De-ai fi fost o fetișcană Cu-ale tale plete verzi Ai fi-nnebunit cu chipu-ți Și miresmele-n livezi. Frumusețea ta cea tristă Ne îmbată din priviri
SALCIE PE MAL DE APĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378783_a_380112]
-
în tine De-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
zilnic tu în tineDe-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoarăCând stai de mă veghezi ca boala să dispară.Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane,Ești salcie aplecată spre mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. lungi nesemănate și urcau împletite haotic până la streașina orizontului șerpuiau pe bulevarde printre picioarele plimbătoare de iubiri și de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai puțin grăbit se apleca și mușca pofticios din vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențiale nici măcar nu știa că o ea umbla goală sfântă în cumințenia ei injectând intracerebral răspunsuri antidot
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
dar s-au întâlnit într-un vis iar din întrebările lui și răspunsurile ei ... Citește mai mult lunginesemănateși urcau împletite haoticpână la streașina orizontului șerpuiau pe bulevardeprintre picioarele plimbătoarede iubiriși de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai puțin grăbitse apleca și mușca pofticiosdin vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoareel nu se simțea vinovatde morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențialenici măcar nu știacă o ea umbla goalăsfântă în cumințenia eiinjectând intracerebral răspunsuri antidotcu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016. lungi nesemănate și urcau împletite haotic până la streașina orizontului șerpuiau pe bulevarde printre picioarele plimbătoare de iubiri și de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai puțin grăbit se apleca și mușca pofticios din vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențiale nici măcar nu știa că o ea umbla goală sfântă în cumințenia ei injectând intracerebral răspunsuri antidot
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
dar s-au întâlnit într-un vis iar din întrebările lui și răspunsurile ei ... Citește mai mult lunginesemănateși urcau împletite haoticpână la streașina orizontului șerpuiau pe bulevardeprintre picioarele plimbătoarede iubiriși de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai puțin grăbitse apleca și mușca pofticiosdin vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoareel nu se simțea vinovatde morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențialenici măcar nu știacă o ea umbla goalăsfântă în cumințenia eiinjectând intracerebral răspunsuri antidotcu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
un fel ciudat ori vântul ușor ce se pornise le purta neuniform. M-am apropiat pregătit să intervin, să fac un salt la nevoie pentru a o prinde, pentru a o împiedica să sară. Era simplu să se lase doar, aplecându-se, să cadă și parcă nu-mi stăpâneam emoțiile și aveam senzația că-mi tremură picioarele. Deși nu era atât de frig! M-am oprit liniștit, în aparență, la un pas-doi de ea. Părea ca nu m-a observat. După
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
observa prin intervalele înguste dintre panouri, până în strada Brezoianu. Pe neașteptate, a început sa plângă. A scos din geantă câteva lumânări și a încercat să le aprindă. Mâinile-i tremurau puternic, poate de frig, poate în ritmul suspinelor. M-am aplecat, am rugat-o să mă lase să o ajut și am cuprins-o cu blândețe pe după umeri... - Nu, nu trebuie, a reușit să-mi zică printre suspine, dar mi-a întins lumânările și chibriturile. În timp ce le aprindeam, ea a îngenuncheat
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
de ani buni între interesele proprii sau de grup și interesele poporului. Să dea Dumnezeu ca îndreptarea urechilor parlamentarilor spre suspinele poporului să fie o boală care se ia de la senatorii cărora nu le-a fost, acum, silă să se aplece! Nicolae N. Tomoniu, Tismana, 27 oct. 2015 Membru UZPR, director al revistei „Sămănătorul” *************************************** IMPORTANT! Senatul a dat undă verde proiectului de lege privind indemnizația jurnaliștilor Logo UZPR Propunerea legislativă privind completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006, astfel încât și
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
respire? -Mai așteaptă ..... .................................................................................................................................................................................... -Măriuco,....fata dragă...găsește tu ceva... și să mergem.....! -Nu prea mai poți, tătăițule drag..... -Găsește tu ceva.....căci mă așteaptă.... Parcă se aude glas de pasăre-n pom.... -Măriuco, fată dragă.... .................................................................................................................................................................................... Peste pătura grosă, fata se apleacă la urechea dreaptă a lui moș Pavel- aia cu care auzea ceva mai bine-și șoptește: - „Cuculeț drag....” -Da, „Cucișor” -Hai să mergem! Ne duce tata cu mașina.... ................................................................................................................................................................................... Întinși pe iarba abia ivită, cap lăngă cap, priveau cerul înalt și
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
de sub convenție rămânând temporară, dictată de ceas, după care se reinstaurează vechile norme. Andronic este cel care stăpânește timpul celorlalți, care devin păpuși ce joacă rolul pe care „demiurgul“ a dat să-l joace; el le planifică durata jocului : „Se aplecă, luă ceasul și privi cadranul fosforescent: nouă și cinci minute. Îi las să se joace până la zece... “11. În Șarpele, ca și în Secretul doctorului Hönigberger, Andronic ori Zerlendi aparțin lumii „de aici“, dar acționează în numele „altei“ lumi. În cursul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și continuitatea istoriei lor. Studiile istorice au renunțat la această imagine a pustiului care pune în relief gestul întemeierii cu caracterul său inaugural. Literatura despre populația Moldovei dinainte de întemeierea lui Dragoș este foarte bogată. Regăsim printre specialiștii care s-au aplecat asupra acestei probleme numele istoricilor preocupați de adunarea și analiza cronicilor și izvoarelor străine: Bogdan, pentru sfîrșitul secolului al XlX-lea și Brătianu pentru perioada interbelică. Istoria originilor întemeierii Moldovei și termenul de descălecare au fost studiate foarte recent de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
I, "Simboluri ascensionale". Partea a doua, pp. 127-143. 12 Călinescu, G. Op.cit., vol. IV, p. 27. 13 Perpessicius: "Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici și piatra rodește. Orice sămânță germinează. Apleacă-te și-i vei culege rodul" (Eminesciana, 1971). 14 C.M. Cantacuzino, Case domnești și boierești, în Izvoare și popasuri, Ed. Eminescu, 1977, ed. și studiu de Adrian Anghelescu. Despre "farmecul" ruinelor: "acel farmec se compune din lumina blândă care învăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
însă momentul cînd, precum cel recent, în care un Jacques Chirac a impus o comemorare sinceră a victimelor holocaustului francez, va sosi deci momentul cînd și un șef de stat român, și noi știm cine va fi acela, se va apleca pios, nespeculativ, alături de milioanele cu memorie lungă, peste mormintele știute și neștiute ale genocidului comunist. 4 decembrie Dej (dar și comitetul central, dar și ceilalți, în jos, pe scara șmecher-proletară) prefera, în "vizitele de lucru", tunica și șapca, dumnezeu știe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zăbovim... oleacă la restul ziarului, cele patru pagini, organ unic al comitetului regional p.m.r. și al sfatului popular regional Iași (observați indignarea-mi nestăpînită, marcată de evitarea majusculelor: ca la revoluție). Ocazie rară: cine și cînd se va mai apleca peste acest cearșaf de culoarea poluției socialismului încă juvenil? Și pentru că numărul e din preajma aniversării proclamării R.P.R., se relatează, de la Moscova, că delegației (române) i-a fost prezentat un spectacol omagial în care și-a dat concursul și aspirantul la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se consumă parcă într-un registru tragic. Avînd în vedere, desigur, destinul tristului poet, și, de ce nu, al sculptorului însuși. Bacăul este îmbogățit spiritual cu una din cele mai originale statui reprezentîndu-l pe Bacovia: silueta copleșită de geniu și tristețe, aplecată sub greutatea imponderabilă a acestora, e de o expresivitate ieșită din comun. Adăugînd, desigur, inspirata simplificare a suprafețelor și, nu în ultimul rînd, modelajul sagace. Ei bine, în fața lucrării, Agata Bacovia exclamă: Acesta nu e Bacovia! La care sculptorul răspunde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Paris. Fac o schiță sumară după capodoperă și ies. După-amiază neratată. Pe taluzul de lîngă Palat, două biciclete în odihnă, pe dreapta. Un tranzistor deschis: vorbește Clinton. Din cînd în cînd, băiatul, un elf cu părul în coadă, se-apleacă peste blondă și-o sărută lung, lung. Cu vîrful piciorului gol, fata îi dă roții, lasciv, din cînd în cînd, cîte-un impuls. E ora cinci jumătate. Vorbește Clinton. 21 iulie Mai ies o dată pe la unsprezece jumătate. Luna bate razant pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]