52,493 matches
-
de sine, meșteșug instrumental excelent pus la punct, sunt datele ce caracterizează evoluția tânărului solist grec. Sunt date pe care se orientează specificul și exigențele acestei competiții atât de speciale, competiție care este în egală măsură concurs ghidat de exigențe artistice și - în egală măsură - spectaculos show de televiziune. în plus, laureatul distincției suprene dispune de inteligență, de cultură profesionlă. Pe parcursul etapelor concursului, aici, la Viena, a prezentat două dintre Pesele pentru clarinet de Igor Strawinski, cuceritoarea "Fantasia di concerto" pe
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
Anastasia Kobeikina din Rusia, de 13 ani, cel mai tânăr concurent în actuala ediție a concursului, de asemenea pianistul finlandez Roope Gröndahl, de 18 ani, un tânăr muzician ce dezvoltă o excepțională capacitate de concentrare a expresiei, o spectaculoasă comunicare artistică. Trebuie să recunosc, juriile internaționale ale semifinalei și finalei concursului au făcut față unor obligații dintre cele mai dificile. Au trebuit să aleagă tineri ce practicau instrumente dintre cele mai diferite, criteriile de selecție profesională fiind dintre cele mai diferite
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
Eurovision Young Musicians" este o competiție europeană importantă, o competiție ale cărei semnificații le regăsim în joncțiunea atât de fericită cu marele festival actual al săptămânilor vieneze, festival aflat în aceste zile în plină desfășurare. Sunt manifestări pe parcursul cărora elita artistică internațională a muzicii, a teatrului, va fi prezentă aici, în fața generosului, în fața răsfățatului public vienez, o lume a normalității, o lume cordială, a civilității, a demnității în relația cu cel de lângă tine. Merită - în aceste săptămâni - să facem o călătorie
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
înțelege. Bourdieu are cutezanța rebelilor de aleasă plămadă beligerantă: nu-i pasă de cîtă antipatie adună în ochii adversarilor, și în plus mai are îndărătnicia de a nu-și schimba convingerile. Din păcate, teoreticianul cîmpurilor literare și al habitus-urilor artistice are două defecte capitale: e sincer pînă la transparență și are ambiția de a-și convinge semenii. Adică suferă exact de metehnele care pot duce de rîpă orice autor angajat într-o luptă culturală. Cine poate să mai fie astăzi
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
de greu și de istovitor este. Am observat lipsa de pricepere ascunsă de unii și alții în spatele unor vorbe - multe, multe, multe, fără rost, fără gramatică, dar pline de emfază. Am observat disprețul altora, altfel direct implicați, față de ce înseamnă artistic, creație, creator, valoare. Sigur că și treaba cu camioanele cu decor este o chestiune cu tîlc, dar tîlcul ține enorm și de valoarea încărcăturii. Am simțit, la început, șirul de umilințe la care s-ar dori să fii supus. Poate
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
de ce trebuie derulate anumite fonduri pe acolo, ce strategie managerială CULTURAL| de sine are, și nu în calitate de partener la evenimente solide? Oare se știe ce este astăzi, peste tot, un centru cultural, cum o structură administrativă este dublată de una artistică, cum se promovează activitatea unui astfel de instituții? Ce m-a durut și mi s-a părut impardonabil. Numele lui Emil Boroghină nu s-a pronunțat în contextul bucureștean. Meritele lui, evident inexistente în opinia unora, au fost inventate în
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
Răducanu și bateristul Coca Moraru, avându-i ca invitați pe Dan Mândrilă, Bebe Prisada, Dako Pișta, Ștefan Berindei (saxofoniști), pe trompetistul Nelu Marinescu și trombonistul Nicolae Farcaș. Au fost ani în care fenomenul jazzistic s-a dezvoltat rapid datorită climatului artistic relaxat, în care circulația discurilor, înmulțirea localurilor și cluburilor, a emisiunilor de specialitate la radio și televiziune, a turneelor unor mari muzicieni americani la București, organizarea Festivalului Național de Jazz de la Ploiești au oferit posibilitatea jazzmen-ilor români să demonstreze că
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de 12 februarie 1938 pentru premiera lui Vera Caralli și cum a putut să facă Irinel Liciu premiera din acel an (număra probabil atunci doar câțiva anișori), cât și pe cea din 1957, când era, într-adevăr, în plină maturitate artistică. Dar, după această scurtă incursiune istorică, revenim la prezenta montare a lui Gheorghe Iancu, așteptată cu mult interes, ca o posibilitate de reînnoire a repertoriului, printr-o montare realizată într-o viziune nouă, personală, întrucât autorul ei a conceput nu
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
suferința umană. Literatura se vrea expresia unui adevăr estetic, ceea ce presupune particularizarea viziunii într-un mod subiectiv, pe când partidul cere adevărul politic într-o formulare standardizată, idealizată, adesea fără legătură cu realitatea. Diferența ireconciliabilă provine din opoziția dintre individualizarea limbajului artistic, fără de care nu există literatură, și vehicularea unor clișee oficiale, care conduc invariabil la schematism și ideologizare tezistă, având drept consecință compromiterea literaturii. Literatura subversivă optează pentru încorporarea sau îngroparea în text a unei politici a scepticismului discret, flexibil, față de
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
fi neglijată dacă alte calități o compensează. Și în acest caz inițial, poezia se împlinește prin prospețimea unei lumi rurale reconstruite aerian, prin acumulare de peisaje, de armonii în versificație, printr-o stranie nostalgie... impersonală! Mircea Tomuș constată această particularitate artistică în prefața la ediția centenară în BPT: "Există la Coșbuc o imposibilitate de a se autoexprima, un obstacol ce barează calea fluxului personal emotiv." "Nunta Zamfirei" împreună cu "Moartea lui Fulger" sunt îndeobște considerate drept cele două capodopere centrale ale autorului
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Constantin Sandu); În momentul de față jazzul suferă, nu are un public foarte numeros"(Marian Petrescu); "Ministerul Culturii din Cehia promovează foarte mult creația națională în lume" (Anda Louise Bogza); Cele mai importante nume le găsești în Elveția, iar nivelul artistic este foarte ridicat" (Elena Moșuc); " Fiecare loc are și snobi, și iubitori sinceri de operă" (Viorica Cortez); "Sunt sigură că, acum, în România există profesori doar cu diplome, care însă ar trebui să aibă probleme cel puțin cu propria lor
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
a face să trăiască intens personajele, căci febrilitatea ideilor invadează adesea desenele (greșeală de tipar: destinele) eroilor. M.S. este mai ales un eseist și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice", dar nu toate sînt în regulă. Ce este cu acest "pătrunde", nu cumva de obicei se spune "intră", apoi de ce în viața literară, de vreme ce personajul e arhitect și
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
greșeală de tipar: destinele) eroilor. M.S. este mai ales un eseist și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice", dar nu toate sînt în regulă. Ce este cu acest "pătrunde", nu cumva de obicei se spune "intră", apoi de ce în viața literară, de vreme ce personajul e arhitect și lucrează într-o așezare petrolieră, nu sînt prea multe observații dure pentru
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
sînt legionari), se mai ceartă, se despart, se împacă, pe scurt rămîn împreună. Inacceptabil, incredibil, dar așa e viața, iar asta dă Jurnalului o originalitate și o "autenticitate" de o forță cu totul specială. Pentru a înțelege valoarea acestui dat "artistic" de care, ca și alții, Sebastian era pe deplin conștient, trebuie să ne întoarcem la Cum am devenit huligan: "Indignarea lor nu e indignare, adversitatea lor nu e adversitate, entuziasmul lor nu e entuziasm, nimicul lor nu e nimic. Dacă
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
mult, că tocmai identitatea pe care nu o bănuiai, tocmai ea ajunsese, în chip insidios și insesizabil, să te influențeze și pe tine. Ceva asemănător am trăit cu Marius Vasileanu. Cu ființa aceasta polivalentă am colaborat la Adevărul literar și artistic fără să mă întreb vreodată de unde-i venea farmecul și fără să realizez decît foarte tîrziu influența pe care o avea asupra mea. Pentru mine, Marius Vasileanu, redactorul-șef al revistei în care țineam o rubrică săptămînală, era omul al
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
de Sagan, un personaj din marele roman al lui Proust. Triumful e instantaneu. Vânzările ating cote inimaginabile: peste o jumătate de milion de exemplare doar în primul an. Urmează o ecranizare, datorată lui Otto Preminger, și pătrunderea în înalta lume artistică, de la Brigitte Bardot și Alain Delon, la marii scriitori ai vremii. Autoarea se înscrie, frenetic, pe-o curbă a exceselor, colorată de o viață amoroasă pe cât de intensă, pe atât de lipsită de prejudecăți. N-are nici o dificultate să-i
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
lipsesc notele comice și chiar burlești. Când este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare vervă. Se poate vorbi de o adevărată performanță artistică, întrucât G. Călinescu însuși nici nu apare în episodul respectiv. Memorialistul râde întâi de pretinsul bazin cu arteziene al lui Călinescu-Ioanide - "un șanț adânc, cimentat, plin cu apă" -, iar după aceea reconstituie comedia agitației care se produce în casa scriitorului
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
tocmai această intrare într-un alt spațiu, calitativ diferit de cel al vieții de fiecare zi. Nicolae Balotă face ordine în jungla de mesaje a lumii, aduce lumina raționalității în obscuritatea manifestărilor omenești iraționale - de la cele instinctuale și până la cele artistice. Este un raționalist care nu sacrifică însă complexitatea existenței, ci o face inteligibilă și suportabilă. Cărțile sale reprezintă un triumf al spiritului. Citirea lor atentă - de către un tânăr, să spunem - echivalează cu urmarea cursurilor unei facultăți umaniste.
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
cu români a luat amploare în jurul anului 1900. Scriitorul, care se știe că frecventa cu o mare plăcere "la haute société", a fost atras de perspectiva relațiilor mondene cu societatea română (aristocrată) aflată la Paris, de finețea ei intelectuală și artistică. Pe de o parte, aceasta răspundea exigențelor sale sociale și sufletești, pe de alta, îl inspira în propria operă, oferindu-i nu o dată modele. Pe urmele lui Philip Kolb, autoarea cărții identifică nu numai prieteni români, dar și corespondențele lor
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
Dorința de a se pune bazele unei societăți profesionale a scriitorilor era determinată și de necesitatea de a ameliora și de a asigura un trai decent celor care făureau literatura română. în articolul Cum trăim, publicat în Viața literară și artistică, nr. 37, din 1907, Ilarie Chendi dezvăluia, cu amărăciune, unele aspecte dureroase din viața scriitorilor: "Mizeria tot se mai lăfăiește prin rândurile celor mulți. Prin cafenele, scriitorii de talent tot mai stau roată în jurul meselor, așteptând zile mai bune. Prin
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
enorm." În biroul lui Pamuk Un interviu excelent, consistent și alert, am citit în paginile OBSERVATORULUI CULTURAL (nr. 161). Nu numai subiectul său suscită interes (Orhan Pamuk, scriitorul care va veni în curând în România), ci elementele concrete, biografice și artistice, pe care editoarea Livia Szasz de la Curtea Veche le aduce în discuția cu Ovidiu Șimonca, oferindu-le unui public mai puțin familiarizat cu scriitorii turci, fie ei și câștigători ai unui Premiu Nobel. Așadar: "- Cum a rezistat? Din ce și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
tânăra Irina Severin, antropolog și sociolog, doctorantă la Paris. Prelegerea sa, intitulată Configurația istoriei dansului românesc, din perioada interbelică până în 1989, a pus accentul pe schimbările de context politic survenite pe parcursul secolului XX și modul cum au marcat ele creația artistică. Tot atât de importantă a fost și prezentarea video făcută de coregraful Manuel Pelmuș, rezultat al unor interviuri luate unor protagoniști ai scenei dansului din anii '70 și '80, din contextul cărora a reieșit condiția marginală, neinstituționalizată a dansului contemporan sub dictatură
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
ciocolată și a răspuns tuturor celor care doreau să-l întrebe ceva, pe mici bilețele, prinse cu ace pe un panou, asistența fiind dezamăgită doar de faptul că nu a mai dansat, la finalul acestor întâlniri. Ca în majoritate manifestărilor artistice de astăzi, și această primă variantă a Amprentei a fost rezultatul unor întâlniri interdisciplinare, între dansatori, muzicieni și artiști ai fotografiei și ai artelor plastice. Să vedem cum vor fi edițiile viitoare și în ce spațiu vor avea ele loc.
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
Bucureștii literari sunt un mediu propice pentru asemenea autopropulsări (pe deplin meritate în cazurile de față), fiindcă, orice s-ar zice, soarele afirmării personale tot din Capitală răsare. Există însă pe lângă aceste vedete metropolitane o serie lirică întru totul competitivă artistic: poeți care, trăind în provincie, își asumă cu o anumită voluptate masochistă marginalitatea, încăpățânându-se să fie "doar" poeți. Constantin Acosmei și Marin Mălaicu-Hondrari, Dan Coman ori Ștefan Manasia fac parte din acest lot risipit pe întinderea provinciilor românești și
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
oricât de important i-ar fi rolul. Cum sper că s-a văzut, are într-o mai mică sau mai mare măsură și autorul (scriitor sau nescriitor), un cuvânt de spus, adesea în mod involuntar, făcându-ne să descoperim virtuți artistice ignorate la care el nu se gândise. în jurnale, memorii, corespondență, specii sau subspecii, considerate prin excelență informative, pentru mulți, bune să umple subsolul, nu o dată, are și literatura partea ei, care trebuie recuperată. N-ar fi păcat să rămână
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]