4,413 matches
-
recomandăm cu căldură mai cu deosebire domnilor dascăli și celor cu o mai mare știință de carte (...)"360. În Calendarul catolic pe anul 1914 se făcea următoarea referire la Revista Catolică: "În Arhicheceza de București, viața catolică a luat un avânt îmbucurător. Pe lângă publicația Revista Catolică, ce apare o dată la trei luni, apare în limba germană o foaie săptămânală Bukarester Katolisches Sonntagsblatt, cu un cuprins interesant și potrivit priceperii poporului"361. Revista Catolică era o publicație care se adresa tuturor catolicilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Italiei la război. În articolul "Columbia, o țară fericită" s-a relatat într-o notă total subiectivă și preferențială situația din acest stat: "De câțiva ani, Republica Columbia din America de Sud e cârmuită după principiile catolice. Viața religioasă a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha, care era prezentat ca "un catolic exemplar și foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că "fără îndoială, presa a însemnat de-a lungul veacurilor mijlocul cel mai folositor pentru educația creștinească". Înțelegerea importanței și a rolului presei în societate a făcut ca după Marele Război, problema ziarelor catolice să se reia cu un nou avânt și o nouă abordare, ce s-a concretizat în apariția unor instituții precum: Tipografia Presa Bună, Tipografia Serafica și altele . Într-un articol intitulat Presa catolică română, apărut în numărul aniversar din septembrie 1943 al revistei Lumina creștinului și care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al presei catolice, aflat la prima ediție, inițiat de Oficiul Internațional al Ziariștilor Catolici și care s-a desfășurat în perioada 31 august 4 septembrie 1930. Unul dintre scopurile principale a fost acela de a da un impuls, un nou avânt presei catolice de pe tot globul, dar și de a aduna la un loc pe responsabilii Bisericii care se ocupau de presă. Trebuiau stabilite atât prioritățile și temele de interes, cât și metodele de abordare a problemelor curente ale societății (procedee
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
structurale; • teorii privind dependențele internaționale; • teoria neoclasică; • teoria noii creșteri. Teoria stadiilor creșterii sau dezvoltării economice a fost enunțată de economistul american Walt Rostow care prezintă dezvoltarea ca un proces istoric liniar desfășurat pe cinci stadii diferite: societatea tradițională, tranziția, avântul, drumul către maturitate și consumul de masă. Din punctul lui de vedere, toate țările urmează aceeași traiectorie, unele fiind mai dezvoltate decât altele, iar subdezvoltarea reprezintă doar o etapă în procesul dezvoltării, orice economie trecând prin această stare. Teoria lui
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în acesta din urmă dând la iveală, în 1927, și o suită de comentarii asupra câtorva scriitori ruși (Andrei Belâi, Vsevolod Ivanov, Isaak Babel). Suferind de cord, retras la moșia Bucov, după ce își republică, în mai 1930, în ziarul ieșean „Avântul” proza În voia valurilor, cu indicația „fragment din romanul În preajma revoluției”, purcede la elaborarea ciclului romanesc care îl va consacra (inițial dictat stenodactilografilor L. Leoneanu și A. Byck, apoi „stilizat” de G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu și, mai târziu, de Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
extins în tot Egiptul, chiar și-n exterior. Thot, zeul secretar al lui Osiris, deopotrivă înțelept și civilizator, este și cel care separă limbile în Egiptul atâtor noi veniți, să se bucure de viață și să se afirme în acest avânt neobișnuit. Creator de istorie și de legi, de calcule matematice și astronomice, de calendar și unități de măsură, Thot era identificat Logosului și considerat stăpânul bibliotecilor și patronul scribilor, el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Se schimbă instituții sociale, politice, culturale, statul devenind imperiu. Spiritul pragmatic și activ roman ca și caracterul se impun. Metropola înflorește. Filosofia lui Epictet, sclavul, consolida caracterul roman, dar și cea epicureană, a fructificării clipei, vieții, care era în mare avânt. Lucrețius îi orientează pe oameni spre natura lucrurilor prin a sa „De rerum natura“, în care autorul se ocupa de medicină și de antropologie. în această operă care a învins veacurile autorul desrie și epidemia de ciumă din Atena, utilizând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
forțele supranaturale. Preluate cu mai puțin discernământ, medicii nu au beneficiat prea mult în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie la eficiența tratamentului bine gândit. Diaspora le-a oferit evreilor confruntarea de idei, lărgirea orizontului și creșterea premiselor pentru avântul medicinei iudaice de mai târziu. Cităm, în acest sens, pe medicul Assaph Iudeul sau Tiberiadul care, orientat de Hippocrate, Dioscorides și Galen, scrie un tratat medical „Ghidul doctorului“ în care maladiile sunt văzute și într-un mod mai original, unele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Magna - 1290), Mondino dei Luzzy (Anatomia - 1316), Barnabe (Tratatul de oftalmologie - 1330). De reținut și prima disecție umană efectuată la Universitatea din Bologna în anul 1281, iar în 1375 se autorizează disecția umană la Universitatea din Montpellier. Renașterea, cu tot avântul și realizările ei nu și-a întors fața de la Evul Mediu, influențat de Bizanțul medical. A afirma o concepție nouă nu înseamnă neapărat a o nega pe cea anterioară. Sf. Toma d’Aquino nu opune lumea transcedentală celei naturale ci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de medicină, după cum vom vedea, a scos timpul din tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat cunoașterea medicală. încercările din sec. XIV ale lui Gérard de Cremona, Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
statut de drepturi și datorii. Profesorii medici beneficiau de salarii mari, erau respectați, iar pictorii le fac portrete ca să i distingă de impostori. Sărăcia sfârșitului de Ev Mediu, războaiele civile și religioase, mulțimea bolilor și frecvența epidemiilor ca și șocul avântului renascentist a tulburat minți, a dezechilibrat personalități, a demobilizat existențe, încât bolile nervoase și preocuparea pentru studierea lor a condus la o nouă specializare medicală și la edificarea Psihiatriei. Medicii Corneille Agrippa și Jean Wier disting între demonomanie și psihozele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Evanghelizatorii înfruntă riscuri, dar unde ajunge Cuvântul lui Christos, ajunge și grija față de suflet, trup și de ambient, față de sine și de semeni. Noile condiții restructurează orientările, dinamizându-le. Toți vor să le fructifice și să le ilustreze faptic. Ecoul avântului renascentist e prezent. în fond și medicii si filosofii și oamenii celorlalte științe îl cultivă, despărțindu-se de Renaștere prin critica neîmplinirilor, a unor teorii și mai ales a absenței unei metodologii mai eficiente. Acest secol vrea să amplifice și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ideile, rezultatele, sugestiile astfel se întâlnesc și se confruntă, dinamizând medicina. Secolul vrea să devină al luminilor. și va deveni. Dar atunci se va numi al XVIII-lea al Luminilor și al Revoluției franceze. UNII MEDICI VIN DIN RENAȘTERE CU AVÂNT Sec. al XVII-lea este de tranziție spre Secolul Luminilor. Unii medici s-au format chiar în Renaștere. Alții, au început să se afirme tot pe atunci. Câteva exemple: Fabrizio de Acquapendente (1533 - 1619), autor al „De venarum ostiolis“ (1600
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Friedrich Hofmann pentru Medicina rationalis sistematica: S. G. Wirsung pentru pancreas; danezul Stenon pentru parotidă; frații Hunter pentru anevrisme. Această trecere în revistă a preocupărilor medicale și a realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol strălucește în suprafață și-n adâncime, dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol strălucește în suprafață și-n adâncime, dar solicitările sunt mai mari pentru că și dorința de sănătate este mai conștientizată. în acest secol se remarcă expansiunea învățământului, în contextul generalizării culturii în Europa, concomitent cu multitudinea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială are loc tot în sec. XIX. Progresul științelor, culturii, al medicinei duce la independența lor. Dezvoltarea științelor ca fizica, chimia, biologia sunt fructificate și evaluate benefic de avântul medicinii. Personalități medicale, formate și afirmate 148 în a doua jumătate a sec. XVIII publică în primii ani ai noului veac tratate celebre. Așa este cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800 Recherches physiologiques sur la vie et la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contribuția lor, care cu acest secol va crește mereu. Numărul specialiștilor de diverse categorii crește de la un deceniu la altul. Rețeaua farmaceutică a spitalelor dispune de depozite, iar cea particulară se extinde în mediul rural. Revoluția industrială este în plin avânt. în 1830 apare prima linie ferată în Anglia (Liverpool - Manchester); în 1851 în Rusia (Sankt Petersburg - Moscova); în 1871 în Japonia (Tokio - Yokohama) și între aceste date apar căi ferate în toată Europa inclusiv în România. Cultura se generalizează, oamenii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
-lea EUROPEAN 108 Renașterea continuă în noi condiții 108 Expansiune în spațiu și cunoaștere 110 Filosofia deschide orizonturi noi 110 Științele fundamentale în sprijinul medicinei 112 Un secol care se vrea al Luminilor 114 Unii medici vin din Renaștere cu avânt 116 Cercetarea în profunzime înseamnă specializare 116 Celebrități medicale în sec. XVII 117 Scurtă privire asupra sec. al XVII-lea medical 124 Secolul XVII în spațiul românesc 124 MEDICINA îN SECOLUL AL XVIII-LEA 126 Debutul luminilor 126 Medicii sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un curcan bun de friptură și să l frigă la un foc aprins tot cu ajutorul electricității. Toate acestea au făcut ca interesul pentru electricitate să cuprindă cercuri tot mai largi. După prima mașină electrică inventată de Guericke, care a dat avânt cercetărilor experimentale, butelia de Leyda este a doua mașină care a dat un impuls și mai puternic cercetărilor din domeniul electricității. Invenția a avut loc pe la mijlocul secolului al XVIII-lea din întâmplare. În octombrie 1745, pastorul și savantul german Ewald
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
-lea, regele Franței. Principesa Marguerite era frumoasă, spirituală, seducătoare, cultivată, voluntară, de aceea era revoltată de faptul că trebuia să se lase manevrată de ambițiile politice ale altora, ale mamei în special. Fire pasională, principesa Marguerite s-a îndrăgostit cu avânt adolescentin de tânărul catolic Henric de Guise, membru al casei de Lorena, ea fiind catolică ferventă. Pe considerente politice, mama sa a despărțit-o violent de tânărul de Guise, aplicându-i-se și o severă corecție. Tot din calcul politic
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
susținut pe autor ca, pe lângă informarea amplă în domeniu, să intre în relații cu o faimoasă gheișă din anii 1960-1970 din Gion, celebrul cartier din Kyoto, Mineko Iwasaki ce i-a furnizat felurite informații despre lumea puțin cunoscută a gheișelor. Avântul scriitoricesc și ispita ficțiunii din romanul Memoriile unei gheișe l-au făcut să se îndepărteze de informațiile realei gheișe, ceea ce a deranjat-o și l-a dat în judecată. Romanul l-a făcut celebru pe autor, dovadă fiind ecranizarea lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oamenilor, și să redai într-un mod plăcut pe scenă defectele tuturor. Când zugrăviți eroi, faceți ceea ce vreți. Sunt portrete după voie, în care nu se caută asemănarea; și nu aveți decât să urmați caracteristicile unei imaginații care-și ia avânt, și care adesea abandonează veridicul pentru a înhăța miraculosul. Însă când îi zugrăvești pe oameni, trebuie să-i zugrăvești după natură. Se vrea ca aceste portrete să semene; și nu ai făcut nimic, dacă nu faci să fie recunoscuți acolo
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
conform a două dispoziții sufletești diferite, făcând să vorbească în sinea lui pasiunea și rațiunea totodată, lăsând-o pe una sau pe cealaltă să predomine în funcție de situație. Când situația este calmă, trebuie ca sufletul să-și acorde cumva un nou avânt pentru reflecțiile morale; el trebuie să-și adreseze lui însuși observații generale asupra fericirii sau îndatoririlor sale, pentru ca ideile lui generale să-l facă să o aprecieze pe una mai mult, sau să se preocupe mai mult de celelalte. Când
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sub numele de Rosaura, și Maddalena Marliani, care joacă sub numele de Coralina: "...Doamna Medebach îmi furniza idei interesante, impresionante, sau de un comic simplu și nevinovat; iar Doamna Marliani, vioaie, spirituală, și îndatoritoare în mod firesc, dădea un nou avânt imaginației mele, și mă încuraja să lucrez în acest gen de Comedii care cer finețe și inventivitate", scrie Goldoni în Memoriile sale. Goldoni va regăsi mai târziu același conservatorism la Comedianții Italieni de la Paris, care nu mai au succes, căci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]