4,682 matches
-
repudierea unora dintre ei în vremea succesivelor regimuri totalitare, indiferent de prezumtiva orientare ideologică a acestora din urmă, ne spune mult despre rezistența la schimbare și despre incapacitatea de a formula și aplica consistent un manifest artistic, fie acesta de avangardă sau de ariergardă. Nici perioada interbelică nu face excepție din acest punct de vedere. Zonele de gri, de contaminare stilistică reciprocă, de importuri necritice, de colaje dintre cele mai aiuritoare ne vorbesc despre inconsistență și despre incoerență, despre lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
mai aiuritoare ne vorbesc despre inconsistență și despre incoerență, despre lipsă de convingere. Putem face expoziții care să celebreze faptul că am fost și noi în Arcadia -arhitecții au făcut, aproape exclusiv, în perioada 1989-2000 asemenea expoziții retrospective, centrate pe "avangarda" și pe "modernismul" românesc, bucureștean în speță. Ele însă reprezintă o manipulare. Acest "și noi am fost cândva moderni" ar trebui rescris degrabă astfel: Am avut și moderni printre noi, dar am avut grijă să îi reducem degrabă la tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
24 "Sugestiuni pentru înfrumusețarea orașului", text inedit în Secolul 20 4-6/1977 "Bucureștiul", pp. 179-194. 25 Luminița Machedon și Ernie Scoffam, Romanian Modernism (Cam-bridge, MA: MIT Press, 1999), dar și, sau mai ales, expoziția și catalogul București, Anii 1920-1940: între avangardă și modernism (București: Simetria, 1995), sau retrospectivele Horia Creangă și Marcel Janco (cu propriul său catalog, editat de Simetria). 26 Cum era numit în epocă - nu fără subțiri aluzii la etnia unora dintre comanditarii săi - eclectismul goticoid-romanizant, deopotrivă maur și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
are drept principiu conducător „zugrăvirea realității în dezvoltarea ei revoluționară”. Preluând conceptul de realism întemeiat pe ideea artistotelică de mimesis, r.s. își propune crearea unei literaturi - și a unei arte - veridice, orientate de concepția despre lume și viață a „avangardei clasei muncitoare”. O asemenea literatură a început să se scrie înainte de revoluția din octombrie 1917, prima operă exemplară fiind considerat romanul Mama (1906) de Maxim Gorki. Reflectarea realității din perspectiva „socialismului științific”, în lumina gândirii marxist-leniniste, ar însemna pătrunderea dincolo de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
în drama poetică, urmărind prezența mitologiei autohtone în piesele autorilor de teatru români, de la Lucian Blaga și Mircea Eliade până la Horia Lovinescu și D.R. Popescu. Din culegerea de eseuri Teatrul și teatrele se remarcă îndeosebi interesul pentru modalitățile în care avangarda a încercat să reformuleze conceptul de teatralitate pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
biserici Cu toate că schisma devenise definitivă, împrejurările istorice ale momentului fac ca cele două biserici să încerce unificarea în fața pericolului otoman de la răsărit și a francilor, sub Carol cel Mare, de la Apus. Orgoliul național, mai ales cel grec și ca o avangardă a acestuia atitudinea patriarhiilor orientului, zădărniceau fiecare încercare. Totuși prima încercare semnificativă o face Mihai Paleologul, împăratul Bizanțului și Papa Grigorie al X-lea în 1274 prin sinodul de la Lyon, în care se recunoștea primatul papei, dar fără adausul Filocalic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este principiul integrării artelor în ansamblul civilizației epocii. În „75 HP
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza.” Termenul e arborat programatic și în articolul-manifest din primul număr al revistei „Integral”: „Sintetizăm voința vieții din totdeauna, de pretutindeni, și eforturile tuturor experiențelor moderne.” Situându-se în raport cu celelalte curente de avangardă, i. se revendică din dadaism, pe considerentul că: „dadaismul reprezintă, mai mult decât o atitudine de artă, o ideologie generală, o stare de spirit universalizată, cu repercusiuni în etică, filosofie, religie.” Dar insurecția denumită prin această vocabulă „nu putea fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă”, „sângerândă”, „zvârcolindu-se șopârlă în tăiere”. Respingând „gramatica”, mod al convenției, poetul de avangardă cultivă cuvântul „considerat în el însuși”, „indiferent de sens”, „cuvântul liber, fulgerător”, care „alunecă singur, ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele”. Mai mult sau mai puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-114; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970, 235-256, 351-368; Crohmălniceanu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-114; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970, 235-256, 351-368; Crohmălniceanu, Literatura, I, 59-67, II, 366-440; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Marino, Dicționar, 225-254; [Constructivismul], REVR, 1981, 10-12, 1993, 1-2, MS, 1990, 3-4, „Arc”, 1995, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Literatura, I, 59-67, II, 366-440; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Marino, Dicționar, 225-254; [Constructivismul], REVR, 1981, 10-12, 1993, 1-2, MS, 1990, 3-4, „Arc”, 1995, 2 (numere speciale); Adrian Marino, Littérature roumaine - Littératures occidentales. Rencontres, București, 1982, passim; Avangarda literară românească, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
1982, passim; Avangarda literară românească, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, passim. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, passim. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, passim. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
să concentreze puterea. Asta nu înseamnă că, în esența sa, adeziunea la PCR era mai puțin dezonorantă. Dar ea putea părea banală, într-o societate resemnată cu regimul comunist, în care clivajul nu mai trecea, ca la începuturile regimului, între "avangarda" minoritară de inițiați, membrii de partid, și marea masă a populației, ci între nomenclatura activiștilor profesioniști ai politicului, care renunțaseră la propria pregătire, eventual chiar vocație, pentru a deveni militanți plătiți sau chiar agenți ai poliției politice, securiști și restul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate de către acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consensului oficial, manualele sunt așadar caracterizate de un retard temporal față de interpretările inovative ale cercetătorilor istorici, un retard care poate fi chiar și de câteva decenii. Toată această perioadă de întârziere este însă necesară pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Conținutul anti-status quo al cărții lui Aaron poate fi pus pe seama a doi factori: i) lucrarea Patria, patriotul și patriotismul nu aparține literaturii didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate fi plasat în avangarda gândirii politice românești; ii) în al doilea rând, locația temporală în imediata proximitate a evenimentelor revoluționare de la 1848 explică de asemenea conținutul heterodox al lucrării. Florian Aaron construiește o teorie a patriotismului cu cărămizi conceptuale pe care le împrumută din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]