5,357 matches
-
cealaltă s-a sprijinit de spinarea iepei. Dintr-un simplu salt, fără mare efort, era deja sus. Și-a îndreptat trupul și s-a prins și cu cealaltă mână de coamă. Aștepta ca vrăjit să vadă ce se mai întâmplă. Bătrâna și-a tras piciorul întins, l-a îndreptat și pe stângul, înălțându-se, și a pornit la pas. După ce a ieșit din poieniță și a pătruns pe drumeagul ce ducea la drumul spre casă, fără îndemnul ori comanda călărețului, a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
strâns cât a putut cu mâinile coama, dar nu reușea să-și păstreze echilibrul Trupul îi sălta ritmic și simțea durere la fiecare contact, la revenire. Instinctiv și-a încordat picioarele ținându-le cât a putut de strâns de corpul Bătrânei. Din acel moment s-a simțit în siguranță și a avut curaj să privească înainte, în lungul drumului. Privirea i s-a înseninat. Și-a descleștat maxilarele pe care le strânsese tare la începutul trapului și a început să zâmbească
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
tataie... se va supăra? Niciodată n-a vorbit despre călărit cu mine. A zis odată ceva... Da! Când vei fi mare. Așa a zis. Dar, dacă pot să călăresc acum, nu sunt mare?... Aoleu! Este târziu. Am uitat de asta” Bătrâna, poți alerga mai repede? Iapa nu a răspuns, dar a trecut de la trap la galop. Trupul copilului sălta neașteptat de mult. Tudorel abia se mai ținea de coamă. Picioarele nu mai reușeau să-l țină apropiat și strâns de spinarea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
S-a încurajat și a deschis ochii încet, cu greutate. Iapa era lângă el și-l tot împingea, mirosindu-l. Și-a mișcat un braț apoi pe celălalt. A urmat mișcarea picioarelor. „N am nimic! Chiar nu mă doare nimic. Bătrâna m-a ferit. Nu m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
urmat mișcarea picioarelor. „N am nimic! Chiar nu mă doare nimic. Bătrâna m-a ferit. Nu m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai bun căluț din lume, Bătrâna! a exclamat el fericit și a pupat-o pe gât și pe bot de mai multe ori. Iapa fornăia de plăcere și botul ei
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
nimic! Chiar nu mă doare nimic. Bătrâna m-a ferit. Nu m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai bun căluț din lume, Bătrâna! a exclamat el fericit și a pupat-o pe gât și pe bot de mai multe ori. Iapa fornăia de plăcere și botul ei făcea cercuri largi prin aer
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai bun căluț din lume, Bătrâna! a exclamat el fericit și a pupat-o pe gât și pe bot de mai multe ori. Iapa fornăia de plăcere și botul ei făcea cercuri largi prin aer în timp ce ochii-l priveau pe băiat cu dragoste și grijă omenească
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
piept, în acea mișcare atât de cunoscută și de dragă băiatului. Apoi, a îngenuncheat din nou cu un picior, invitându-l să încalece. Tudorel s-a urcat repede și a rugat-o: Să alergi mai încet. Așa ca la început, Bătrâna mea dragă. Animalul a nechezat ștrengărește, ca semn de înțelegere, a fornăit tare de două ori și a plecat în trap mărunt. Pe ulița satului mai mulți oameni se uitau după ei mirați. Tudorel era cuminte. Nu făcea cu mâna
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mulți oameni se uitau după ei mirați. Tudorel era cuminte. Nu făcea cu mâna, așa cum ar fi dorit prima oară, nu lăsa coama din mâinile strânse pe ea și nici privirea nu o lua de pe firul drumului. Aproape de curtea bunicului, Bătrâna s-a oprit. Băiatul nu știa ce să facă. Ar fi dorit să intre călare, să fie văzut. Gata! Până aici te-am adus. Coboară! i-a poruncit vocea de care, de data asta, Tudorel nu s-a mai îndoit
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
știa ce să facă. Ar fi dorit să intre călare, să fie văzut. Gata! Până aici te-am adus. Coboară! i-a poruncit vocea de care, de data asta, Tudorel nu s-a mai îndoit că este sau nu a Bătrânei. S-a ridicat ușor, și-a adus un picior lângă celălalt pe aceeași parte și și-a dat drumu’ pe pământ, ținându-se cu mâinile de coamă. Avea multe întrebări de pus, dar s-a abținut. Era recunoscător și nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Avea multe întrebări de pus, dar s-a abținut. Era recunoscător și nu dorea în ruptul capului să și supere noul său prieten, poate cel mai bun. Nu trebuie să povestești nimic nimănui. Să nu uiți asta niciodată, a zis Bătrâna. Nu, nu voi povesti. Îți promit, căluțul meu drag! Bunicul era destul de supărat. Privea încruntat, puțin pieziș, fără să spună o vorbă. I-a trecut destul de repede, dar numai după ce a examinat iapa cu atenție și a văzut că este
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
încruntat, puțin pieziș, fără să spună o vorbă. I-a trecut destul de repede, dar numai după ce a examinat iapa cu atenție și a văzut că este bine hrănită iar băiatul este întreg și vesel. Mulțumit, a bătut cu palma crupa Bătrânei, a zâmbit hoțește și a îndemnat-o să meargă la grajd. Iapa a nechezat, l-a împins jucăușă cu botul în piept, a scuturat capul și a plecat agale unde i s-a spus. Tudorel privea uluit la tot ce
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
spus. Tudorel privea uluit la tot ce face bunicul său și la manifestările animalului. Strângând pietricelele în buzunarele pantalonilor, aștepta încruntat muștruluiala de care nu credea că a scăpat. După ce și-a frecat mâinile și s a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
și-a frecat mâinile și s a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru cum ai zis matale. Cred că poate merge și singură, bunicule... Nu! Să n-o lași singură niciodată. Da, bunicule! Cum s-o
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
de urechi, l-a muștruluit și i-a explicat cât de urât este să nu respecte programul și, mai ales, promisiunea. Tudorel s-a rușinat. Iartă-mă, mamă! Nu se va mai întâmpla... Știi? Mi-a plăcut așa mult că Bătrâna a fost cuminte! Și a păscut numai iarbă bună, curată. Ocolește iarba mare crescută pe bălegar, știi? Da, știu. Află că, dintre animale, calul este cel mai curat. Nu mănâncă nimic murdar. Și nu bea nici apă murdară ori din
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Și bunicul se va bucura. Va înțelege că nu l-am uitat și-i port o vie amintire”, medita Tudor privind florile cu duioșie. „Mă voi întoarce de la cimitir să îngrijesc rondurile. N-au ce căuta florile sălbatice aici! Nici Bătrâna nu se uita la ele. Le ocolea...” Mergând spre cimitir, Tudor își aminti că a scris, cândva, o poezie pentru mama sa. Aniversa o anumită vârstă. Nu-și amintea exact câți ani împlinea. „Doamne, ce fericită era măicuța când asculta
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Marian Malciu ne aduce în suflet acele momente, nouă cititorilor trecuți de vârsta copilăriei, iar cititorilor mici le propune Visul. Prin cartea lui Marian Malciu fiecare cititor rămâne, ca și autorul, . Emilian Marcu <contents> CUPRINS Visul....................................... 7 Cloșca mamă.................................12 Bătrâna.....................................18 Între carte și computer.....................44 Lumea copilăriei............................48 Vacanța de Crăciun..........................55 Să ne alegem meseria........................64 Muntele sihaștrilor ..................... ..... ..........84 Cartea despre copilărie, prin copilărire...107
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pe care-l văzusem vreodată. Am făcut constatările astea dintr-un punct de vedere perfect obiectiv. Adam era prietenul surorii mele, așa că nu era nici o problemă dacă îi admiram frumusețea dintr-o perspectivă estetică. M-am simțit cam ca o bătrână înțeleaptă care admiră bărbații frumoși și tineri. Realizând cât de splendizi sunt acei bărbați, dar că pentru mine epoca în care aș fi putut flirta cu ei era de mult apusă. Adam era așa de înalt și arăta așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
parte chestiunea vârstei, n-ai uitat cumva încă vreo alte două puncte esențiale? Cum ar fi insignifiantul detaliu că Adam e prietenul lui Helen. Aha, a exclamat mama ridicând degetul arătător și asumându-și o postură de pustnică sau de bătrână înțeleaptă. Parcă se și îmbrobodise cu un batic negru și, aruncându-mi o privire rapidă, mă întrebă: — Dar e într-adevăr? — Altfel de ce-ar fi venit aici? i-am pus eu o întrebare care speram că e destul de logică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
odihneam obrazul pe pieptul lui. Îi simțeam parfumul. Adam mirosea a săpun. Mirosea a proaspăt și a curat. Amuzată, mi-am spus că trebuie să mă țin în frâu. Începusem să mă comport în stilul Blanche Du Bois. Sau al bătrânei alcoolice din Sunset Boulevard. Nu mai știam cum o chema. Sau asemenea miriadelor de hoaște care apăreau în orice poveste despre Beverly Hills, babele alea cu nenumărate operații estetice, care erau consumate de dorință pentru bărbați mai tineri. Trist și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
următoarele zece minute, un șir continuu de fete a venit să-și ia la revedere de la Adam. Ei, ăsta era pretextul. Era clar că Melissa le dăduse raportul și toate veneau, de fapt, să vadă cât de hidoase și de bătrâne eram eu și Laura. Dacă situația ar fi fost inversată, eu aș fi fost una dintre primele persoane care să critice și să ridiculizeze pantofii, hainele, machiajul și coafura femeilor în culpă. Dar așa, Laura era chiar frumoasă, cu buclele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai grotescul tinde să o circumscrie În tablou, ci și melancolia desprinsă din melancolia generală a locului, care o Înconjoară cu cîteva replici conținîndu-și propria persiflare Într-o scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se aprind dimineața ca portocalele din manualul lui Antnio, uneori se petrec pur și simplu, fără nici o justificare. Cum tot aparent fără sens pare răpirea Ariellei de către Henriques, În vederea unui portughez joc amoros În trei (al treilea partener fiind o bătrînă hidoasă, ivită nu se știe cînd dintre volumele lui Bosh). Deși invizibil, singurul personaj care are un rost precis, prin multiplicare, este Pessoa. Portugalia: 92 de mii de kilometri pătrați cu tot cu Azore și Împinsă continuu de-o mie de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bunica lui Mihai Simionescu Înainte să moară, Îi mai lipseau trei luni ca să Împlinească-n tăcere 100 de ani. Femeia care o Îngrijea a povestit că În dimineața aceea, ultima, a Întrebat-o dacă vrea să-și bea cafeaua iar bătrîna a spus nu, mai bine-un ceai cu lămîie, mă duc să mă Întind un pic În pat, nu-s În apele mele. CÎnd femeia a venit cu ceaiul aburind, doamna Simionescu i-a spus lin Într-o singură frază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fi, eu văzusem, cum am spus, caseta monocolor cu monoclul sticlei de votcă la ochi, și-acum mă extaziam În fața culorilor, cum cădeau ele pe canatul ușii, pe o jumătate de nas, cum pica senin lumina ca din Întîmplare pe bătrîne secundare, pe-un vechi scrin ca la Eisenstein, cum era construită fiecare scenă, fotogramă cu fotogramă, cum se tot umblase maniacal la detalii În fiecare plan, cine dracu’ o fi, un american?, nu, n-ar avea timp să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]