8,717 matches
-
filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului amintit, de particularitățile epicii populare. Culege și tipărește, de asemenea, folclor dacoromân: Folclor literar vâlcean
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
Povestea rândunelului care, răpus de dor, își află odihna în moarte, dramele existenței umane pândite de amărăciune converg în imaginea unei lumi invadate de nefericire. C. nu fructifică implicațiile meditative uneori prezente. El arată preferință formulei de baladă sau de basm, amintind fie de M.Eminescu, fie de unii lirici germani (Heine, Lenau, din care a și tradus, Schiller), cu o vagă înclinație romantică spre mister și atmosfera de fatalitate. Este deservit de sărăcia expresiei, adesea vetust metaforică, de improvizația parcă
CARP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286122_a_287451]
-
colaborare cu Napoleon N. Crețu și C. Fierăscu), București, 1940. Ediții: I. Budai-Deleanu, Țiganiada, introd. edit., București, 1925, Trei viteji, 1927; Studii și documente literare, I, București, 1931 (în colaborare cu I. E. Torouțiu); Ion Creangă, Povești, București, f.a.; Petre Ispirescu, Basmele românilor, București [1939]; Vuk Ștefanovici Karagici, Cântece populare sârbești, pref. edit., București, 1977. Antologii: Cântece poporane moldovenești, București, 1928; Fabula în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1934-1936; Bucureștii de altădată cântat de poeți, București, 1936; Poeții și prozatorii
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
care însă nu a apărut decât un fragment. Tipărite în 1879, Odyseea și Batrachomyomachia sunt tălmăcite pentru prima oară în întregime în românește, beneficiind de o transpunere plastică și vie, cu expresii împrumutate din limba populară și cu întorsături specifice basmului. De altfel, C. era el însuși un bun cunoscător al limbii populare și aprecia scriitorii care o foloseau. SCRIERI: Studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică, București, 1891; ed. 2, îngr. și pref. Pericle Papahagi, București, 1929; partea II, îngr
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
sub titlul La șezătoare, poveștile și snoavele apărute mai înainte în periodice. Primirea făcută acestei culegeri îl convinge să persevereze și va tipări în continuare Povești (1908), Povești de pretutindeni (1908), Doamna Ilina (1909), Povești franceze (1909), Povești corsicane (1910), Basme și legende străine (1911), Aliman voinicul (1912), Movila roșie (1913), La gura sobei (1924). Câteva dintre aceste volume s-au retipărit în mai multe ediții, în colecția „Biblioteca pentru toți”, alături de traducerea nuvelei lui N.V. Gogol O noapte de mai
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
La gura sobei (1924). Câteva dintre aceste volume s-au retipărit în mai multe ediții, în colecția „Biblioteca pentru toți”, alături de traducerea nuvelei lui N.V. Gogol O noapte de mai (1908), făcută după o versiune franceză, și în colecția intitulată „Basme și legende străine”, condusă de C. El este și autorul unei relatări a faptelor de arme ale regimentului 32 Mircea, Bătălia de la Mărășești... Povestire națională istorică (1929), al unui Memoriu de activitate ostășească în războiul de reîntregire. 1916-1918 (1934), montaj
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
București, 1909; Aliman voinicul, București, [1912]; Movila roșie, Bârlad, 1913; La gura sobei, București, 1924; Snoave, Bârlad, f.a. Traduceri: N.V. Gogol, O noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni, București, 1908; Povești franceze, București, 1909; Povești corsicane, București, 1910; Basme și legende străine, Vălenii de Munte, 1911. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 70-71; D. Caracostea, Ce ne este cântecul poporan, RFR, 1940, 10; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 63, 109, 185; Traian Nicola, Liceul
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
robot (1999). Nu lipsesc din înscenările sale lirice, fie și în formulă aluzivă, accentele tragismului, ca în poemul Într-o bună zi. C. scrie, de asemenea, versuri pentru copii. Dezinvoltura prozodică și capacitatea de a se copilări, incursiunea în lumea basmului și a făpturilor mărunte sunt trăsăturile care individualizează culegerile O fantastică pădure (1995), Poezii din lumea basmelor (1997) și Animale combinate adunate într-o carte (1998). Notele de călătorie adunate sub titlul Evadarea din vis (1997) au caracterul unor crochiuri
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
poemul Într-o bună zi. C. scrie, de asemenea, versuri pentru copii. Dezinvoltura prozodică și capacitatea de a se copilări, incursiunea în lumea basmului și a făpturilor mărunte sunt trăsăturile care individualizează culegerile O fantastică pădure (1995), Poezii din lumea basmelor (1997) și Animale combinate adunate într-o carte (1998). Notele de călătorie adunate sub titlul Evadarea din vis (1997) au caracterul unor crochiuri, care consemnează lapidar imagini și impresii din spațiul european. SCRIERI: Hipodromul cailor de mare, Pitești, 1993; Victoria
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
impresii din spațiul european. SCRIERI: Hipodromul cailor de mare, Pitești, 1993; Victoria cotidiană, Pitești, 1994; O fantastică pădure, Călărași, 1995; Noi, sudiștii (în colaborare cu Marin Lupșanu), pref. Dan Cristea, Pitești, 1995; Evadarea din vis, Călărași, 1997; Poezii din lumea basmelor, Călărași, 1997; Animale combinate adunate într-o carte, Călărași, 1998; Mesaje pe robot, pref. Dan Cristea, București, 1999; Parodii optzeciste, Pitești, 2000; Noi parodii optzeciste, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Cine este Liviu Capșa?, SLAST, 1987, 2; Doina Tudorovici
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
viermii”, „ploșnițele”, iar în registrul moral, „paranoia”, „ratarea”, „eternul exilat”, „culmile și prăbușirea”. Dacă autorul izbutește mai puțin în factura titaniană a unui Arghezi blasfemiator, trubadurul din el cere să fie recitit în șoaptă; lângă ibricul de aramă care bolborosește basme bătrâne și amărui, cana de cafea „fumegă domoală”: „O sorb și gându-mi pleacă și-ncepe să colinde./ Aprind înc-o țigară și fumeg lângă ea./ Și-o beau pe îndelete, să țină cât cuprinde./ Ca Timpul ce în palmă mă
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
luminii, culcat în drum, el ar vrea să se întindă și să moară. Un alt registru este oarecum mai limpede, mai puțin încrâncenat - deși multe dintre poeme păstrează o tonalitate tristă -, inspirat, cu predilecție, de motive ce amintesc de lumea basmelor (Hrisovul Domniței) ori evocând lumea gingașă a naturii (Patru cântece) sau, timid, sentimentul erotic (Îndoitul chip, Două madrigale, Strofe sentimentale etc.). De multe ori, folosește versul „prozaic”, plin de neologisme, dar și de instrumentarul clasic al poeziei. Dincolo de inflexiunile ce
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
în narațiuni cu finaluri neprevăzute, cu motivații adânc omenești, nu doar conforme preceptelor. Așa în Popa Vasile; aici personajul se întoarce de la intenția de a-și părăsi satul nu din cauza „datoriei”, ci a milei adânc omenești. Elemente de legendă ori basm sunt și ele prezente, dar, precum în Vâlva băilor, brutal, dezmințind legenda însăși, spre a face loc unui „adevăr” dur. Din sămănătorism, A. preia doar cadrul general, pe care îl modifică mult, trecându-l prin filtrul propriu. Chiar față de I.
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
în regia brăilencei, doamna Cătălina Buzoianu, spectacol cu care am participat la cele mai importante festivaluri de teatru din țară și străinătate: Franța, Marsilia. Am renunțat la o lume a comediei, tragediei și dramei și am intrat brusc în lumea basmului, în lumea voastră copii. Cu Scufița Roșie, Alba-ca- Zăpada și multe altele. Am început să trăiesc în lumea basmului, văzând, aplaudând dar mai ales urcând pe scenă alături de actori. N-a fost ușor, dar astăzi, cred că m-am acomodat
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
țară și străinătate: Franța, Marsilia. Am renunțat la o lume a comediei, tragediei și dramei și am intrat brusc în lumea basmului, în lumea voastră copii. Cu Scufița Roșie, Alba-ca- Zăpada și multe altele. Am început să trăiesc în lumea basmului, văzând, aplaudând dar mai ales urcând pe scenă alături de actori. N-a fost ușor, dar astăzi, cred că m-am acomodat repede cu miracolul unic al basmului. Am interpretat multe roluri, peste...., dar dintre ele cele mai dragi au fost
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Scufița Roșie, Alba-ca- Zăpada și multe altele. Am început să trăiesc în lumea basmului, văzând, aplaudând dar mai ales urcând pe scenă alături de actori. N-a fost ușor, dar astăzi, cred că m-am acomodat repede cu miracolul unic al basmului. Am interpretat multe roluri, peste...., dar dintre ele cele mai dragi au fost.... Astăzi, premiera cu spectacolul ,,Secretele Castelului Părăsit” este un pretext al autorului de a rescrie un basm, împreună cu cei trei copii, pentru că tot ce-a scris și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cred că m-am acomodat repede cu miracolul unic al basmului. Am interpretat multe roluri, peste...., dar dintre ele cele mai dragi au fost.... Astăzi, premiera cu spectacolul ,,Secretele Castelului Părăsit” este un pretext al autorului de a rescrie un basm, împreună cu cei trei copii, pentru că tot ce-a scris și s-a jucat pe scena teatrului ,,Cărăbuș” au fost povești din afara basmului, au fost, cum o spune mereu autorul, dramaturgul Ion Bălan, doar niște ,,...lecții de viață.” Spectacolul se bucură
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
au fost.... Astăzi, premiera cu spectacolul ,,Secretele Castelului Părăsit” este un pretext al autorului de a rescrie un basm, împreună cu cei trei copii, pentru că tot ce-a scris și s-a jucat pe scena teatrului ,,Cărăbuș” au fost povești din afara basmului, au fost, cum o spune mereu autorul, dramaturgul Ion Bălan, doar niște ,,...lecții de viață.” Spectacolul se bucură de o regie, Bogdan Mihăilescu și o scenografie Bogdan Mosorescu, de excepție. Spun aceste lucruri, întrucât sper ca acest spectacol să fie
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
părintesc. Dar porția cea mai mare de ,,vinovăție” o are directorul teatrului! Vă spun toate acestea pentru că și eu am fost directorul teatrului ,,Maria Filotti” din Brăila peste zece ani. Deci sunt Stan-Pățitu’! Am încercat întotdeauna să nu intru în BASM, gen atât de iubit de către voi, încercând să vă ofer pe cât posibil ,,lecții de viață cotidiană.” „Stop!Stop!Stop!” - despre cum circulăm în siguranță pe străzile orașului; „Miki,Piki și Coco” - o pisică, un cățel și un papagal...Se vrea
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
femeile să conducă, să știi. Și acum or să și voteze! Mormăi În barbă. ― Mai știi piesa aia la care am fost? Toate femeile sunt așa. Dacă le dai ocazia, toate și-ar pune-o cu un taur. ― Astea sunt basme, Jimmy, Îi spuse Lefty. Nu poți să le iei textual. ― De ce nu? continuă Zizmo. Femeile nu-s ca noi. Au natură carnală. Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci cu ele e să le Închizi Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de secunde mai târziu, când Milton luă aceeași curbă, văzu podul Ambassador Întinzându-se Înaintea sa. Și Încrederea i se risipi. De data asta nu era ca de obicei. În seara aceasta cumnatul său, preotul, care trăise În lumea de basm a bisericii, Îmbrăcat ca Liberace, luase pentru prima oară o decizie Înțeleaptă. De Îndată ce Milton văzu podul peste râu arcuit ca o harpă gigantică, strălucitoare, panica puse stăpânire pe sufletul său. Îngrozit, Milton pricepu care era planul părintelui Mike. Așa cum intenționase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
putem include și pe povestitorul Ion Creangă, autorul Amintirilor, ce abordează stiluri diferite în funcție de conjunctură și de publicul-țintă. În vreme ce în romanul Amintiri din copilărie adoptă o exprimare degajată, singurul declanșator comic constituindu-se în caracterul amuzant al întâmplărilor amuzante, în basmele sale, dintre care se remarcă Povestea lui Harap-Alb, utilizează tehnica lui Rabelais, prin transformarea situației inițiale grotești în contexte ridicole, ce stârnesc râsul receptorilor. Umorul este componentă esențială a creației lui Ion Creangă, și se regăsește în opere sub diferite
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
fabulos în care se proiectează întreaga sa operă literară. Procesul creației este complex, ca și arta scriitorului, căci, în majoritatea poveștilor, se toarnă într-o formă nouă, inimitabilă, originală, un fond preexistent de motive și de idei universale, caracteristice tuturor basmelor lumii. Ion Creangă nu este un simplu "povestariu", cum s-a spus (Vladimir Streinu), care, în narațiune, se lasă condus de simpla succesiune de motive, de "funcții" ale basmului fantastic (V. I. Propp, Morfologia basmului), mai puțin atent la conexiunea
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
un fond preexistent de motive și de idei universale, caracteristice tuturor basmelor lumii. Ion Creangă nu este un simplu "povestariu", cum s-a spus (Vladimir Streinu), care, în narațiune, se lasă condus de simpla succesiune de motive, de "funcții" ale basmului fantastic (V. I. Propp, Morfologia basmului), mai puțin atent la conexiunea lor fluentă și îndeosebi la expresia literară, ci este un creator autentic și total, care integrează în universul imaginar numai acele elemente ce slujesc, ca și în Amintiri din
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de idei universale, caracteristice tuturor basmelor lumii. Ion Creangă nu este un simplu "povestariu", cum s-a spus (Vladimir Streinu), care, în narațiune, se lasă condus de simpla succesiune de motive, de "funcții" ale basmului fantastic (V. I. Propp, Morfologia basmului), mai puțin atent la conexiunea lor fluentă și îndeosebi la expresia literară, ci este un creator autentic și total, care integrează în universul imaginar numai acele elemente ce slujesc, ca și în Amintiri din copilărie, cel mai bine ideea artistică
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]