4,624 matches
-
d'Urville, în 1820. Nava "Belgica" a purtat cea dintâi expediție antarctică făcută în scopuri exclusiv științifice și prima care a iernat între ghețurile din apropierea Antarctidei. Din echipa acestei expediții a făcut parte și cercetătorul român Emil Racoviță considerat primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică. El a rămas în istoria științei și ca descoperitorul balenei cu cioc. Atingerea Polului Sud a fost realizată pentru întâia oară de exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (care fusese ofițer secund alături de Emil
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
Stația Law-Racoviță. Baza Română de Cercetări Antarctice Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza de cercetări românească din Antarctica poartă în comun numele primului cercetător australian care a cercetat Antarctica de Est, Philip Law și al primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică, românul Emil Racoviță. Ea a fost înființată de către guvernul australian în anul 1989, în prezent țara de la antipozi deținând alte trei stațiuni de cercetare în regiune. Stațiunea Law-Racoviță, condusă de exploratorul român Teodor
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
care se trezea dimineața filozofând: „Mă găsesc într-o lume interesantă - mă găsesc într-o gaură interesantă - care mi se potrivește perfect, nu? De fapt, mi se potrivește atât de bine, încât neapărat a fost făcută ca să fiu în ea!” Biologul Richard Dawkins i-a dedicat cartea, "Dumnezeu: o amăgire", scriind la moartea lui că „știința a pierdut un prieten, literatura a pierdut un far călăuzitor, iar gorila de munte și rinocerul negru au pierdut un apărător galant”. Adams s-a
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
a rămas fascinat de religie, datorită efectului pe care îl are asupra problemelor oamenilor. Îmi place să mă leg de ea. M-am gândit la ea atât de mult în ultimii ani, încât fascinația asta se revarsă în scrierea mea". Biologul evoluționist și ateul Richard Dawkins se folosește de Adams în "The God Delusion" pentru a exemplifica argumente în favoarea necredinței; Dawkins afirmă în glumă că Adams este "singura [mea] convertire" la ateism. Cartea este dedicată lui Adams, citându-l: "Nu e
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
filozofia mistica. Huxley s-a născut în Godalming, Surrey, Anglia. Era fiul scriitorului Leonard Huxley din prima căsătorie cu Julia Arnold și nepotul celui mai fervent apărător al lui Charles Darwin, Thomas Huxley. Fratele său, Julian Huxley, a fost un biolog faimos pentru ideile din categoria teoriei evoluționiste. Huxley era un copil deșirat, destul de fragil alcătuit, dar cu calități intelectuale peste medie. Tatăl său fiind și botanist, Aldous și-a început aventură cunoașterii în laboratorul echipat cu aparatură de ultimă oră
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
Iulian Băicuș în "Dublul Narcis" a pus în evidență faptul că textele lui Huxley l-au influențat mai ales în perioada tinereții pe Mircea Eliade, influența recunoscută de acesta și în "Jurnalul" sau. Eliade l-a întâlnit pe fratele scriitorului, biologul Julian Huxley, după moartea acestuia și și-a notat în "Jurnal" bucuria acestei întâlniri. Personajul "Dania" din românul "Jocurile Daniei" scris de Anton Holban a fost modelat după "Grace", unul din personajele unei povestiri a lui Aldous Huxley, iar românul
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
precursor direct și influent al conceptelor transumaniste a fost eseul "Dedal: știința și viitorul" din 1923 al geneticianului J.B.S. Haldane, care prezicea că urmau să fie obținute mari beneficii din aplicații ale geneticii și altor științe avansate în biologia umană. Biologul Julian Huxley, fratele autorului Aldous Huxley (prieten din copilărie al lui Haldane), pare să fi fost primul care a folosit cuvântul "transumanism". Scriind în 1957, el definea transumanismul ca "omul rămânând om, dar depășindu-se pe sine prin realizarea noilor
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
fundamentală și aplicată în domeniul pomiculturii subordonată Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj a fost înființată în 1953 prin contribuția importantă a lui Teodor Bordeianu. Primul director al stațiunii a fost celebrul biolog autodidact Rudolf Polocsay. Cu acesta a colaborat la începutul carierei și cunoscutul horticultor, profesorul Ștefan Oprea. De-a lungul anilor, la stațiunea din Cluj au fost omologate și introduse în patrimoniul pomicol național peste 27 de soiuri, a căror valoare
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
a biologiei moleculare și spargerea codului genetic, biologia s-a împărțit în mult între "biologia organismelor" — grupul câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii fondatoare ale biologiei Biologia moleculară este studiul biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial cu alte domenii, cum ar fi genetica și biochimia. Această disciplină se concentrează
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
păsări, plante sau reptile, comparând rezultatele cercetărilor făcute de ei. Biologia evoluționară este bazată pe paleontologie, studiul care folosește fosile pentru a răspunde la întrebări legate de mod și timp al evoluției, dar și pe genetica populației și teoria evoluției. Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituții de învățământ Contribuții remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
axându-se pe vânătoare, pescuit și culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante și crescători de animale, continuă să îmbunătățire și rafinare a fost unul din factorii esențiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de știință îngust specializați, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiști, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici și electroniști a caror unică preocupare este îmbunătățirea productivității și eficienței metodelor de creștere a plantelor și animalelor și a folosirii resurselor existente. Toți aceștia sunt "ocupați în agricultură". Se considera (conform
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
menționat este că nu cu mult timp înaintea publicării studiului amintit, pe fondul disputei provocată de către fundamentaliștii creștini din S.U.A. pe tema predării teoriei evoluției, președintele forului academic suprem al țării, anume Bruce Alberts, a declarat public că mai mulți biologi care consideră justă teoria evoluției sunt foarte religioși. Motivul ieșirii sale pe scena publică este evident: calmarea spiritelor. Ori printre membrii N.A.S., biologii sunt acea secțiune academică cel mai puțin înclinată să creadă în existența lui Dumnezeu, scorul în
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
evoluției, președintele forului academic suprem al țării, anume Bruce Alberts, a declarat public că mai mulți biologi care consideră justă teoria evoluției sunt foarte religioși. Motivul ieșirii sale pe scena publică este evident: calmarea spiritelor. Ori printre membrii N.A.S., biologii sunt acea secțiune academică cel mai puțin înclinată să creadă în existența lui Dumnezeu, scorul în ce-i privește fiind de aproximativ 5 procente. Contradicția dintre declarație și realitatea statistică revelată de sondaj nu face decât să confirme valoarea pur
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
de vedere biochimic fenomenul îmbătrânirii și al biostimulatorilor. Prof. Oeriu a fost unul dintre participanții la construirea unui sistem sanitar de tip comunist. După emigrarea în Israel, a devenit o „non persoană”, dispărând din atenția presei din țară. În 1945, biologul era secretar general al ARLUS . Dr. Simion Oeriu a fost comisar general al executării armistițiului, având rang de subsecretar de stat (1945-1946) și comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
(n. 11 mai 1905, Giulești, Neamț - d. 30 iunie 1989, Iași) a fost un biolog român membru titular (1974) al Academiei Române. A urmat școala primară în satul natal, tatăl său, Vasile Jitariu, fiind învățător, și apoi face studiile secundare la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni obținând bacalaureatul în 1924. Urmează studiile superioare la Facultatea de
Vasile Petre Jitariu () [Corola-website/Science/307119_a_308448]
-
prevăzuse că „va aduce foarte bune servicii dezvoltării fiziologiei în România”. A avut o viata de familie împlinită alături de Maria Maxim (care a absolvit Științele Naturii și Conservatorul) și de cei trei copii, care au devenit medic pediatru (Astra Nandriș), biolog (Marcela Călugăreanu) și matematician (Gheorghe Călugăreanu). Dimitrie Călugăreanu a început munca știintifica în Laboratorul de fiziologie de la Sorbona, sub îndrumarea lui Albert Dastre și în colaborare cu V. Henri, prin cercetări neurofiziologice, experimentând asupra efectelor unor suturi încrucișate de nervi
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
trăsături care conturează personalitatea lui Gh. Călugăreanu. O viață de familie împlinită și fericită i-a dăruit liniștea necesară marilor înfăptuiri alături de soția sa Zoe (n. Filodor, căsătoria 1943) și de cei doi copii, care (continuând tradiția familiei) au devenit biolog (Maria Luiza Flonta, n.1944 la Timișoara) și matematician (Grigore Dumitru Călugăreanu, n. 1947 la Cluj). Profesorul și academicianul Gheorghe Călugăreanu a fost distins cu ordine și medalii românești: 1953, Medalia Muncii, 1962 Ordinul Muncii, clasa ÎI, 1966 Ordinul Meritul
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
(nume la naștere Ludovic Iosif Urban Rodewald, cunoscut de asemenea și ca Ludovic Rodewald-Rudescu, n. 25 mai 1908, Cernăuți - d. 17 martie 1992, București) a fost un biolog român, de etnie german bucovinean. Savantul fusese membru corespondent al Academiei Române din 21 martie 1963, membru al Societății Americane de Limnologie și Oceanografie, al Societății Americane de Microscopie și al Societății Internaționale de Limnologie. Ludovic Iosif Urban Rodewald-Rudescu a fost
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
al Societății Americane de Microscopie și al Societății Internaționale de Limnologie. Ludovic Iosif Urban Rodewald-Rudescu a fost tatăl profesorului universitar doctor Alexander Rodewald, director al Director al "Institutului de biologie umană" al Universității din Hamburg, Germania, care este autorul (împreună cu biologul doctor Georgeta Cardoș, de la "Institutul de biologie Victor Babeș" din București) unui studiu de paleogenetică comparată a populațiilor vechi și foarte vechi de pe teritoriul României cu populația actuală a României. După absolvirea studiilor liceale la Cernăuți, a urmat și absolvit
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
(n. 15 august 1903, Craiova - d. 1 decembrie 1997, București) a fost un medic, biolog, politician comunist și antropolog român, membru titular (1948) al Academiei Române. Ștefan Milcu este considerat, alături de Constantin I. Parhon, creatorul școlii românești de endocrinologie. Este creatorul Grupului de reflexie "Noesis". Este autorul unor monografii de răsunet pe plan mondial, mai ales
Ștefan-Marius Milcu () [Corola-website/Science/307203_a_308532]
-
Benedict M. Menkes (n. 11 noiembrie 1904, Rădăuți - d. 5 august 1987, Timișoara) a fost un medic și biolog român, de origine evreiască, cunoscut mai ales pentru contribuțiile în domeniul embriologiei și teratologiei experimentale și al morfologiei, unul din fondatorii învățământului și cercetării medicale la Timișoara, întemeietorul Centrului de embriologie din Timișoara. A fost profesor la Institutul de medicină
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
(n. 29 ianuarie 1857, satul Sasca, județul Suceava - d. 21 iulie 1921, Iași) a fost un biolog român, profesor de fiziologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului de fiziologie animală din România. a fost fiul preotului Ioan Cosmovici și al Zenoviei, născută Vogoride. Sora sa, Maria Cosmovici (1851-1909), a fost
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
A fost secretar-general al Departamentului de Doctorate în Antropologie din cadrul UNAM (1959-1964), vicepreședinte al Academiei Mexicane de Științe (1963-1964), editor al Anuarului de Antropologie (1964-1969), membru al Comitetului Executiv al Asociației Americane a Antropologiștilor (1964-1967), președinte al Societății Mexicane a Biologilor Umani (1986-1988). În anul 1969, exploratorul norvegian Thor Heyerdahl l-a invitat pe Santiago Genovés să navigheze pe nava de papirus Ra și apoi, în urma eșuării primei expediții, pe nava de papirus Ra II (1970), cu care a călătorit din
Santiago Genovés () [Corola-website/Science/308495_a_309824]
-
este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Genă egoistă”, care definește ipotetica unitate de informatie culturală moștenita, utilizată și transmisă de individ. Așa cum genă este o unitate informațională macromoleculara, purtătoare de caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului, meme este simbolic vorbind
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
(n. 3 octombrie 1883, Galați - d. 30 octombrie 1955, Iași) a fost biolog, agronom și publicist, creatorul învățământului mediu de zootehnie și al "Centrului universitar de zootehnie" din Iași. După absolvirea Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați (1896-1904), a studiat la Facultatea de Științe Iași, secția de științe naturale (1904-1908), urmând, în paralel, Seminarul
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]