4,932 matches
-
porunci oștilor Ca balta s-o răscoale. Și am pornit război. Vai! multe broaște noi am prins - Îmi pare chiar pe rege - Și-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace Și drumul broaștelor le-am dat. Săltau cu bucurie, În balt-adînc s-au cufundat Ca să nu mai revie. Noi am pornit spre casă. Atunci răsplata am cerut Pentru a mele fapte - Și frate-meu m-a desemnat De rege-n miază-noapte Peste popoare-ndiane
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o direcție total Întâmplătoare, având În permanență ochii ațintiți asupra copilului. Acesta, la fiacre val, striga: Au!, Au! Tremura la fiecare „tangaj” mai mare sau mai mic și la fiecare strop care-l săruta pe față sau pe picioare, În timp ce broaștele verzi, cu ochii bulbucați dădeau din mâini și din picioare, și privindu-l spe Va se prăpădeau de râs printre stufuri, cu gura lor deschisă până la urechi scoteau hohote și chicoteli sub forma celor mai comice oac-oac-uri, adresate În cele
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și privindu-l spe Va se prăpădeau de râs printre stufuri, cu gura lor deschisă până la urechi scoteau hohote și chicoteli sub forma celor mai comice oac-oac-uri, adresate În cele mai diverse game acustice, aidoma spectatorilor unei bune comedii. Concertul broaștelor, mișcarea lor prin apă sau pe uscat, declanșau În sufletul de copil, fiori nemaiîntâlniți În alte ocazii, o Îmbinare ciudată Între spaimă și atracție inexplicabilă. În acele momente, Va și-ar fi dorit să nu coboare niciodată din ciobac. Tot
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dănțuiască, nu ca să pască și să dea lapte! Din câte se spuneau, Va Înțelegea, că sunt oameni foarte răi, care nu vorbesc cu vecinii, că vecinii trebuie să-i ocolească deoarece sunt periculoși și te pot preface În câine ori broască și că fură lapte de la Dumănița noastră. Pentru toate acestea, ca un voinic ce era, copilul Îi amenința cu pumnișorul său, dar numai când se afla În casă, și Îl cuprindea o frică sălbatică atunci când Îndrăznea să caute cioburi de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-i, Îmi pare rău că au murit. A fost o tragedie. Rostise ultimele cuvinte fără emfază, pe acel ton pe care-l folosise cîndva cînd avea zece ani și intrase În casă din grădină să-mi spună că-i murise broasca țestoasă. Am știut că nu spunea adevărul. — Ăștia te duc diseară Înapoi la Malaga, i-am spus. O să te vizitez acolo cît de curînd. — Mă bucur Întotdeauna să te văd, Charles. (Reuși să-mi strîngă mîna Înainte ca polițistul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care voia să se ascundă ori să uite că și el mai trăiește acolo: un televizor mergea singur între două vitrine ticsite cu Red Bull și Coca-Cola. Lângă lac, vrăbiile care se scăldau în țărână dispăreau alungate de vânt. Tăceau broaștele și greierii în lan, iar Omar își auzea respirația. Treceau astfel ore ale fricii ori ale unei singurătăți încordate, care se dizolva chiar la limită, când simțea că înnebunește. În asemenea treceri era străin, presimțea că nu e de-al
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu prostituatele!" Mă silești să-ți reamintesc că noaptea ai niște vise din care dragostea e, de obicei, exclusă. ― Pentru că nu visez aproape nici un lucru în forme firești. Azi-noapte am visat un monstru. Avea cap de pasăre, ochi bulbucați de broască. Și, când deschidea gura, sâsâia ca șerpii. Sau râdea nerușinat ca o tîrfă."Abjură gândul că aș fi un monstru", sâsâia el. Și râdea iar. "Abjură și declară că sunt frumos." Apoi a început să-și învîrtă capul ca o
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
comercianți puternici, care învîfteau banii pe degete: unul Nicolaie Curcuman, de avea fierărie într-o hală rece și înaltă, unde ținea țiglă, tablă de acoperit casele, în foi împachetate, tuburi de fontă, cuie, chingi, dreve, șine pentru betonul armat, clanțe, broaște, tot ce voiai; unul Manole Dulămiță, cu magazin de încălțăminte, de la care târguiau țăranii din Ilfov, veniți la București după treburi, negustorii și toate mahalalele dimprejur; unul Isidor Katz, c-o stămbărie întunecoasă, adăpostită între patru pereți igrasiosi, și Ilie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din cărți. - Nu rîdeți! se răstea la ei Mielu. Nu râdea nimeni, cine să râdă, așa i se părea lui. - Nu rădeți, că Dumnezeu pe cei buni u face vânt, pentru că dacă ești pasăre, tot te vânează vânătorul, dacă ești broască, te mănâncă șarpele, pe când vântul, ehe, lui nu-i nici cald, nici rece, pătrunde oriunde, nu-l poate opri nimeni... și eu vânt o să fiu, și pisică. Iar dușmanul meu, broască și șoarece, să-l chinui cum m-a chinuit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dacă ești pasăre, tot te vânează vânătorul, dacă ești broască, te mănâncă șarpele, pe când vântul, ehe, lui nu-i nici cald, nici rece, pătrunde oriunde, nu-l poate opri nimeni... și eu vânt o să fiu, și pisică. Iar dușmanul meu, broască și șoarece, să-l chinui cum m-a chinuit el pe mine... Gunoierii se întorceau cu spatele, să nu le vadă prostul rouă din ochi... Sinefta Era într-o sâmbătă. Prin mahalale, ieșiseră femeile cu împărțitul pentru sufletul morților. Lângă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
documente sacre, adevărate table ale legii dieteticii, elegantele meniuri de la restaurantele lumii bune din Paris. Întreagul program de nutriție al dandysmului e conținut În aventura gastronomică a lui des Esseintes, de la cele mai sofisticat elaborate feluri de mâncare („supă de broască țestoasă, pâine de secară rusească, măsline răscoapte de Turcia, icre negre, butargă, caltaboși afumați de Frankfurt, vânaturi cu sos de culoarea miambalului și a cremei de ghete, sos de trufe” ș.a.m.d.) la cele frust sățioase, cerute de explozia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
numai că nu știe nici ce este acela un tigru, nici un groom, nici o britschka, și continuă să se deplaseze Într-o cabrioletă!... — Și? ridică dintr-o dată vocea onorabilul nostru prieten L.M., În timp ce Își lăsa pipa În brațele unei Venus cu broasca țestoasă, o sculptură decorativă pe care o avea pe șemineu; și? e unul din cei mulți; doar există un cod al drepturilor indivizilor; cel al drepturilor unei națiuni - codul politic; cel al propriilor noastre interese - codul civil; cel al diferendelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fi sincronizat cineva. De ce să le stricăm tuturor plăcerea? — Parcă ai fi fost un peștișor auriu, i-am spus lui Hugo, răutăcioasă. Draga mea, ar fi trebuit să te vezi, îmi replică el. Tu chiar ai făcut niște ochi de broască. MM se uita la ceas. Nu putem să stăm după Violet. Tabitha, pentru moment, citește-o tu pe Hermia. Bun, haideți în jurul mesei. Spuneți fiecare cum vă cheamă, pe cine jucați și ce ați mâncat la micul dejun. Încep eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dacă Mariam va fi nevoită să trăiască vreme îndelungată în cartier, va deveni până la urmă cu adevărat leproasă. — Trebuie să mergi s-o vezi, să-i spui să nu se amestece cu ceilalți, să-i duci de mâncare carne de broască țestoasă, care ajută la combaterea bolii. Și mai cu seamă, să țină mereu pe față un văl îmbibat în oțet. I-am transmis toate astea Wardei. Ea și-a procurat produsele indicate, iar când tata s-a întors în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe când se apropia de ușa de sticlă. Ziad, care stătea nemișcat în birou, cu mâna strânsă pe sertarul pe care tocmai îl scosese din dulapul de acte, auzi un zăngănit de chei. Într-o clipă, acest paznic va descoperi că broasca a fost forțată. Nu era timp de pierdut. Ziad scoase arma din toc și ieși în holul principal, de unde avea vizibilitate directă spre ușă. Văzu cum gardianul se uită în sus și nu îl observă pe el sau pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nu ai dreptate, domnișoară Costello. Mortul era, se pare, un vânzător de fructe și legume. Nimic antic în asta. Era un zarzavagiu. Îl chema Afif Aweida. Capitolul 30 Ierusalim, joia anterioară Mâna lui Shimon Guttman tremura în timp ce introducea cheia în broască. Drumul spre casă fusese confuz, mintea lui oscilând între entuziasm și îngrijorare. Nu s-a temut niciodată de tâlhari în toți anii cât a stat în Ierusalim, dar azi s-a uitat și peste un umăr, și peste celălalt, scrutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe care-l port chiar acum la mine în buzunar? N-ai văzut cum plouă de zece ani cu aceeași picătură neagră de apă? Te-ai urcat în turn, te-ai uitat să vezi cum arată câmpia? Ai văzut ce broască uriașă doarme cu burta lipită de aerul nostru? Te-ai uitat la trecători, te-ai uitat la soldați, la vagabonzi, la șperțari și la stârpituri? Ai văzut că nimeni nu mai are mâini, că nimeni nu mai are picioare, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
iubesc pe călătorii prin ploaie pentru că eu nu spun niciodată adevărul. Așa apunea mama dar ce spunea ea nu mai e adevărat pentru că de atunci până azi adevărul s-a transformat în minciună! Auzi? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Cântă broaștele. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu se poate! IOANA: Ba da, ba da. Sunt mai mult de douăzeci de broaște. Ce păcat că nu le auzi... (Se așază în genunchi în fața călătorului, își lasă capul pe genunchii lui; gesturi lungi, de mângâiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu mai e adevărat pentru că de atunci până azi adevărul s-a transformat în minciună! Auzi? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Cântă broaștele. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu se poate! IOANA: Ba da, ba da. Sunt mai mult de douăzeci de broaște. Ce păcat că nu le auzi... (Se așază în genunchi în fața călătorului, își lasă capul pe genunchii lui; gesturi lungi, de mângâiere.) Ce păcat... O dată am visat o broască mare cât o casă. Se făcea că a venit la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
IOANA: Ba da, ba da. Sunt mai mult de douăzeci de broaște. Ce păcat că nu le auzi... (Se așază în genunchi în fața călătorului, își lasă capul pe genunchii lui; gesturi lungi, de mângâiere.) Ce păcat... O dată am visat o broască mare cât o casă. Se făcea că a venit la mine și m-a întrebat „unde e blestemata aia de lingură de apă?” și eu i-am spus „acolo” și ea s-a dus și a băut puțină apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
totuși, În pofida eșuării tentativelor anterioare, ușa cu numărul 3 mă atrăgea prea intens ca să-mi mai caut și justificări pentru gest. Am Întins mâna, privind ca un animal hăituit În jur, și am Început să Învârtesc Încet mânerul rotund al broaștei spre dreapta. Mergea. Când rotația s-a terminat, am Împins lent dreptunghiul metalic al ușii, ca și când mi-ar fi fost frică să nu scârțâie, și miracolul s-a produs: nu era Încuiată și nici nu scârțâia. Am pășit Înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cap, aprobând vag sugestiile lui sau făcea o grimasă. Gospodăria era cu numele pe mâna fostei ei doici, ajunsă pe vremea aceea o băbuță grea de cap, incredibil de zbârcită (născută ca roabă pe la 1830), cu o față mică de broască țestoasă melancolică și cu niște tălpi mari pe care le târșâia veșnic. Era Îmbrăcată cu o rochie maro de călugăriță și degaja un miros vag, dar de neuitat, de cafea și putregai. Ne Îngrozeam când trebuia să ne felicite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
deranjat, având ca obiect Îndatoritoarele și instructivele mormane de zăpadă din jurul casei. 4 În copilărie știm foarte multe despre mâini, deoarece ele sunt Însuflețite și se mișcă la nivelul staturii noastre; Mademoiselle avea niște mâini neplăcute din cauza lustrului ca de broască al pielii Întinse, presărate cu pete maro echimotice. Înainte de a veni ea, nici o persoană străină nu mă mângâiase pe față. De cum a apărut, Mademoiselle m-a luat prin surprindere, mângâindu-mă pe obraz ca o manifestare spontană de afecțiune. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
copil etiopian de sex feminin atârnat de gât Într-un borcan de sticlă Îmi producea un șoc neplăcut ori de câte ori nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe planșa CII, cu cele șapte capete de broască țestoasă și dinți de leu așezate pe șapte gâturi spiralate și cu trunchiul ei ciudat, puhav, cu niște tuberculi cu nasturi pe părți și terminându-se Într-o coadă Înnodată. Alte cărți pe care le-am găsit În podul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cealaltă și descoperea acolo un bătrân trist citind un ziar Într-o limbă străină și scobindu-se În nas. Tufele veșnic verzi cu frunze lucioase care Împrejmuiau o peluză cu iarbă, unde copilul nostru a descoperit pentru prima oară o broască vie, pătrundeau Într-un labirint de gard viu, artistic tuns, și tu ai spus că o să plouă. Într-o etapă mai Îndepărtată, sub alte ceruri mai puțin plumburii, era o măreață paradă de mici văi cu trandafiri și cu alei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]