5,695 matches
-
mele frumoase Ce n-au semănat niciodată una cu alta.” (A.E. Baconsky) Dacă în planul semantic conținutul lexical implică trăsătura lexico-gramaticală tranzitivitate, câmpul lui sintactic este descris de realizarea funcției de complement (direct, indirect sau amândouă variantele): „Sporește-ți cântarea precum se cuvine, dă ceasului înțelepciunea ce-o ai.” (L. Blaga) Întrebuințat la celelalte diateze, verbul își satisface în primul rând în interiorul acestei categorii, de esență sintactică, diferitele valențe combinatorii generate de exigențe ale împlinirii planului său semantic. În același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cerșesc înc-un adaos:/ Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!” (M. Eminescu, I, p.115), „Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,/ Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac,/Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari”. (Ibidem, p. 134); • exprimă constanța identității unor componente semantic-sintactice: tot: „De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi?” (M. Eminescu, I, p. 48); • subliniază și nuanțează aspectual temporalitatea acțiunii verbale, în sine, sau cu referire la diferiți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structuraletc "Tipuri structurale" În funcție de realizarea lui concretă, lexical-sintactică, complementul direct poate fi: a. simplu; se realizează prin: • substantiv (comun sau propriu), locuțiuni substantivale, alte unități lexico-gramaticale substantivizate sau sintagme substantivale: „Din funduri de peșteri vin umbre șirag / S-asculte amarul cântării.” (O. Goga) „Aproape nimeni nu mai are imaginație.” (M. Eliade) „Lupta întărește pe cel slab, și primejdia mărește pe cel tare...” (Al. Russo), „Aglaia a chemat-o pe a lui Matei, că erau de-o vârstă și se pricepea la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
somn, fără zgomot, fără pas Ca un suflet de pripas?” (T. Arghezi, 101), „Pustiul nu bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă și fără să te urască.” (O. Paler, Viața..., 191), „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburând din nor în nor.” (M. Eminescu, I, 17) Circumstanțialul de mod cantitativ a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „- Apoi eu mă tocmesc cu anul.” (I. Creangă, 174
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reprezentată • ca reală: „Durerea a fost atât de mare încât fără să vreau am scos un țipăt și o înjurătură”. (P. Sălcudeanu, 210) sau numai • posibilă (sau virtuală): „Nicio suferință nu-i așa de mare / să nu se preschimbe-n cântare.” (L. Blaga, 40) Observații: Când circumstanțialul exprimă, prin planul său semantic, doar o consecință posibilă, aceasta poate fi privită în același timp și ca finalitate 37: „Mi-a fost de-ajuns să-l privesc, ca să-mi dau seama că am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei proporții, ceea ce o apropie de complement, din perspectiva exigențelor împlinirii câmpului semantico-sintactic al termenului regent. Trebuie observat, însă, că acest conținut semantic, 'progresia', poate rămâne implicit în planul semantic al termenului prin care se realizează: „Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește Se pare că furtuna ridică al ei glas.” (M. Eminescu) și totodată, că are și o realizare morfologică: „Răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească.” M. Eminescu) De fapt, prin această categorie de realizări (prin care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a circumstanțialului de progresie diferă, relativ, în funcție de cele două variante ale sale. Circumstanțialul de progresie liniară are numai dezvoltare infrapropozițională. Identitatea sa specifică rămâne implicită în structura și planul semantic al termenilor prin care se realizează: „Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas.” (M. Eminescu) „Peștera se lungea din ce în ce și devenea tot mai întunecoasă.” (M. Eminescu) Identitatea circumstanțialului de progresie proporțională cu structură simplă este marcată de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință de noi. În ultima - „Șalul alb” - veți găsi, în schimb
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
forțe de creație colectivă, filtrată în cele mai multe cazuri prin talentul individual, prin zeci și sute de generații, dar susținută de calitățile selective ale tradiției. Progresele înregistrate în domeniul cercetării folclorului sunt mai mult decât evidente, emulația creată de Festivalul Național „Cântarea României” făcând posibilă, în fiecare județ, apariția unor culegeri și studii. Din păcate, nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de masă a luat un avânt așa de mare, când zeci de culegeri de folclor apar în toate județele, numărul celor care ar trebui să organizeze întreaga cercetare și să asigure un nivel superior programelor prezentate pe scene și în „Cântarea României” este atât de mic. Dar lipsesc nu numai specialiștii care să-i îndrume pe cei pasionați, ce fac de multe ori cercetare la întâmplare, ci și instrumentele de lucru necesare unei cercetări moderne. Apoi, nu stăruim suficient pentru ca metodele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Petre Magdin, ai obținut și un râvnit Premiu de consacrare. După câte știu, n-au fost singurele. Le consideri cele mai importante? O, nu! Dacă ar fi să le trec pe toate... Ehei! Am câștigat destule! Inclusiv în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”. De ce te-ai oprit doar la o singură ediție? Am, întradevăr, și aici o medalie. Chiar de aur! Din păcate, doar atît, pentru că nu a mai urmat nimic după ea. Ce-ar fi trebuit să urmeze? Un disc, să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au dăruit primele compoziții să le interpretez, iar studioul a înregistrat în mai puțin de o lună șapte melodii. O 136 satisfacție foarte mare este și aceea că am reușit să obțin două medalii de aur la ultima ediție a „Cântării României". Ai trecut de prima etapă a celui mai rîvnit concurs televizat: „Steaua fără nume”. Cu ce emoții? Am avut, într-adevăr, emoții. E un adevărat chin să fii ultima care intră în spectacol, mai ales când știi că te
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ortodox.as.ro), - postpus imediat verbului: mai ales atunci când clopotul trage întreit, www.arad.uv.ro), - antepus distanțat față de verb, intercalat între constituenții care precedă verbul: Noi care pe Heruvimi cu taină închipuim și făcătoarei de viață Treimi întreit sfântă cântare aducem, toată grija lumească să o lepădăm., www.resurse-ortodoxe.com), - distanțat față de verb, intercalat între constituenții care urmează verbului: În comunitatea credincioșilor, se exprimă acum convingerea că închipuiește pe Heruvimi și asemenea lor aduce Sfintei Treimi întreit sfântă cântare." www
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
sfântă cântare aducem, toată grija lumească să o lepădăm., www.resurse-ortodoxe.com), - distanțat față de verb, intercalat între constituenții care urmează verbului: În comunitatea credincioșilor, se exprimă acum convingerea că închipuiește pe Heruvimi și asemenea lor aduce Sfintei Treimi întreit sfântă cântare." www.stnicholaschurch.net). Adjectivul numeral multiplicativ poate fi atât antepus centrului lexical: Conștiința îndeplinește în suflet un întreit rol (www.ierodiaconvisarion.ro), cât și postpus acestuia: Cu aceste cuvinte El ne aduce un folos întreit (www.ioanguradeaur.ro). Înregistrările online
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
resurse-ortodoxe.com) mai ales atunci când clopotul trage întreit (www.arad.uv.ro). Se poate vorbi de o preferință a limbajului de acest tip pentru numeralul întreit, mai bine zis de o extindere a folosirii sale de la contexte rigide (întreit sfântă cântare) la alte contexte, neconstrânse lexical sau gramatical (restricții de topică). 2.3. Numeralele împătrit, încincit, înșesit nu prezintă particularități de folosire și utilizare deosebite; pentru frecvență, vezi infra, 4.2. Atât numeralul multiplicativ înșeptit, cât și înoptit sunt utilizate în
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
10-lea Degeaba primim vindecarea trupurilor dacă sufletele noastre rămân bolnave; degeaba ne tulburam încercând să dobândim sănătatea pentru trupul supus stricăciunii, daca părăsim grijă pentru suflet, căci nici o vindecare nu este deplină până ce nu I se înalță lui Dumnezeu cântarea: Aliluia! Icosul al 10-lea Doamne, ajuta-l pe robul Tău să caute nu numai vindecarea trupeasca, ci și pe cea sufletească. Povatuieste-l, calauzeste-l, lumineaza-l să alerge la acoperământul Bisericii Tale Sinte, pentru a lua putere să
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
În cadrul emisiunii spectacol „Jurnal Cultural”- expoziția de la Galeriile Casei de Cultură, Hârlău 1980 - Expoziția Femeia pictor - Sala Victoria Iași 1981 - Muzeul de artă Orăștie - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1983 - Casa de Cultură Toplița 1983 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1985 - Arta plastică feminină - Holul Universității „Al. I. Cuza” Iași 1985 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1986 - Casa de Cultură Făgăraș - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1986 - Casa de Cultură Ploiești
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Iași 1981 - Muzeul de artă Orăștie - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1983 - Casa de Cultură Toplița 1983 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1985 - Arta plastică feminină - Holul Universității „Al. I. Cuza” Iași 1985 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1986 - Casa de Cultură Făgăraș - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1986 - Casa de Cultură Ploiești - Tema “ Compoziția” cu lucrarea „Târg la Toplița” 1987 - Casa de Cultură Bistrița Năsăud - Societatea Profesorilor de Muzică și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
copae”. Nu l-au iertat pentru că el a scris cea mai frumoasă poezie „MAMA” : „A venit aseară mama, din sătucu-i de departe, Să mai vadă pe fecioru-i, astăzi «Domn cu multă carte»!” Nu l-au iertat pentru că a scris volumele „Cântarea neamului” și „Chiot către Neamul meu”, închinând versurile celor care s au jertfit pentru NEAM și pentru ȚARĂ. Nu l-au iertat pentru că a fost și va fi cel mai mare fabulist al neamului românesc. Nu l au iertat pentru că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ales plânge acest popă, cu coama împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul, fără să mai păstreze nici cel mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură; și ținu domnului Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și formează ritmul (ninsoarea, copacul, albulă, într-o creație proprie. 4Ă Educație muzicală1Ă Să sesizeze elementele de limbaj muzical în corelație cu textul; 2Ă Să recunoască rolul “culorii” în trasmiterea mesajului artistic; 3Ă Să se exteriorizeze artistic și creativ în cântarea inviduală și în grup; Strategie didactica: activ-participativă ăă Metode și procedee folosite: conversația, lectură explicativa, jocuri ale figurilor retorice, tehnica picturii în acuarela; ba Materiale folosite: fișe cu textul poeziei, fișe de lucru cu schemă analizei textului, cd-player; că Organizarea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
să fie apoi prescrise în textele sacre. La vechii evrei, tămâia (mai ales grăuntele de tămâie folosit pentru glorificarea Domnului) trebuie separată de celelalte parfumuri mult răspândite în lumea profană, chiar dacă o găsim evocată alături de cele mai fastuoase arome din Cântarea Cântărilor: nard, șofran, aloe, scorțișoară, laur. Nardul, parfum originar din India, simbolizează atracția către persoana iubită. În secolul al VII-lea î.e.n., Babilonul, Ninive și Cartagina erau cele mai reprezentative producătoare de parfumuri: guma aromată de Arabia, camforul din China
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fie apoi prescrise în textele sacre. La vechii evrei, tămâia (mai ales grăuntele de tămâie folosit pentru glorificarea Domnului) trebuie separată de celelalte parfumuri mult răspândite în lumea profană, chiar dacă o găsim evocată alături de cele mai fastuoase arome din Cântarea Cântărilor: nard, șofran, aloe, scorțișoară, laur. Nardul, parfum originar din India, simbolizează atracția către persoana iubită. În secolul al VII-lea î.e.n., Babilonul, Ninive și Cartagina erau cele mai reprezentative producătoare de parfumuri: guma aromată de Arabia, camforul din China, laurul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola52: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antipho‑ narium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va deveni de‑a lungul secolelor expresia melodică tipică a credinței bise‑ ricii în timpul celebrării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola52: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antipho‑ narium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va deveni de‑a lungul secolelor expresia melodică tipică a credinței bise‑ ricii în timpul celebrării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]