4,874 matches
-
dintre momentele memorabile ale turneului final al Cupei Liceelor la handbal feminin, desfășurat la Bacău în perioada 21-23 mai, s-a derulat chiar în timpul finalei dintre LPS Iași și LPS Cluj-Napoca. Astfel, antrenorul clujencelor, Alexandru Dezmeri, a spulberat mitul ardelenilor calmi, protestând vehement la deciziile arbitrilor, în condițiile în care echipa sa era condusă la 9 goluri diferență. În consecință, după ce inițial i s-a arătat cartonașul galben, tehnicianul clujean și-a continuat vociferările și arbitrii au dictat eliminare la bancă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sînt de-a dreptul dăunătoare. Elevii copii sau adolescenți au nevoie în primul rînd să cunoască adevărul asupra principalelor fenomene ale realității obiective; dezvoltarea lor se realizează nestînjenit în condițiile unei depline securități la care se ajunge printr-o conducere calmă, sigură, capabilă să păstreze echilibrul între înțelegerea trebuințelor elevilor și exigențele sociale, între conducere și libertate. Nondirectivismul împinge prea departe ideea de autoinstruire, punîndu-i pe elevi să-și organizeze singuri mediul, relațiile și munca, beneficiind numai de... "prezența" educatorului, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Mendoza, care chiar credea în argumentul său. ,, Dacă ne luați ostatici vă puteți lua la revedere de la toate. Au mitraliere grele, o mulțime. Vor omorî pe toată lumea de aici! Nu aveți scăpare!" Pablo râse. ,,Doctore", spuse el pe un ton calm, aplecându-se spre Mendoza. Tot nu înțelegi. Toți oamenii aștia lucrează pentru mine." (Bowden 2001: 168-169) În Statele Unite, Mafia a suferit dintotdeauna din cauza informatorilor și a denunțătorilor, ca rezultat al disciplinei interne surprinzător de șubrede și al resentimentului în rândul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
scriitorilor. O muzică interioară a frazei. Un schelet pe care, dacă-l intuiești, apăi n-ai decât să așezi cuminte cuvinte, un fel de anagrame să faci. Ca mai înainte. La unii se aude o muzică sfredelitoare, sofisticată, delirantă sau calmă. La alții, trompete isterice și vreun țambal iresponsabil, o tobă delirantă și un pian complexat. Dacă pe unii scriitori pe care-i citesc nu-i pot asocia cu un fond muzical, dacă nu-i pot încadra undeva, acei scriitori devin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de sânge cu Adi devenea tot mai puternică, stabilitatea acesteia fiind indusă de valorile educației și respectarea parteneriatului între frați. A fost o perioadă frumoasă când fiecare dintre noi a crescut și-a învățat din ambientul celuilalt. Era ceva cald, calm și rafinat în ființa fratelui meu care fără îndoială îmi așeza și ordona „torenții interiori” în matca lor. Era suficient doar să-i urmăresc firul jocului, gestica precisă și implicarea sa absolută, spre a-mi da seama că la un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de prima dată imaginea domnului doctor cu cea a tatălui meu, potențial l am văzut în postura unui părinte dornic să-și liniștească copilul măcinat de întrebări, multe întrebări și suferință. Și acum mă urmărește imaginea mâinilor domniei sale, mâini sigure, calme și calde. Indice de personalitate, precizia. Doamna doctor, Felicia Crumpei, medic primar specialitatea radiologie și imagistică în cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. A fost omul ce a făcut lumină în lanțul meu de incertitudini și care, cu siguranță, s-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și argumenta rezultatele obținute, într-un registru pertinent de cuvinte care să-mi inducă accesibilitatea informației. Indice de personalitate, rigoarea. Doamna doctor, Laura Cristina Voicu, medic specialist stomatolog. De când am cunoscut-o m-a fascinat prin aerația domniei sale, un om calm și tonic, o doamnă în prezența căreia am reușit să-mi controlez temerile. Într-o discuție recentă cu doamna doctor am convenit că natura potențialului meu intrinsec face să mă aliniez, mai degrabă, acelor pacienți graduali a căror temeri călesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mențină aparatul pe o pantă de coborâre convenabilă, la o viteză suficientă pentru a plana fără să se prăbușească. Pasagerii nu și-au dat seama de pericol și au rămas liniștiți. Doamna Huțan îmi povestește că ea însăși a rămas calmă, ciudat de calmă într-o astfel de împrejurare-limită. Iliușin-ul se apropia de Cipru la data aceea, protectorat britanic. Insula era totuși prea departe pentru ca "planorul" sui-generis să poată ajunge până la pista aeroportului. Alertate, câteva avioane de vânătoare engleze escortează avionul
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
o pantă de coborâre convenabilă, la o viteză suficientă pentru a plana fără să se prăbușească. Pasagerii nu și-au dat seama de pericol și au rămas liniștiți. Doamna Huțan îmi povestește că ea însăși a rămas calmă, ciudat de calmă într-o astfel de împrejurare-limită. Iliușin-ul se apropia de Cipru la data aceea, protectorat britanic. Insula era totuși prea departe pentru ca "planorul" sui-generis să poată ajunge până la pista aeroportului. Alertate, câteva avioane de vânătoare engleze escortează avionul românesc, care plana
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Alertate, câteva avioane de vânătoare engleze escortează avionul românesc, care plana cu toate motoarele oprite. Se uitau la noi, neputincioși, și așteptau să ne vadă prăbușindu-ne. Celelalte două stewardese din echipaj, Nina Frâncu și Elisabeta Crâșmaru, erau aproape la fel de calme ca și mine", își amintește Viorica Huțan. În cele din urmă, avionul aterizează "pe burtă", pe plaja insulei Paphos, fără să sufere avarii grave. Iliușin însuși proiectantul avionului a fost mirat aflând despre acest incident. Un Il-18 nu poate ateriza
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
furie, apoi i-a călcat în picioare. -Te îmbraci și mergi cu noi! s-a răstit el și a plecat, lăsându-l pe tata pe seama gealaților. Aceștia au fost mai omenoși. Tata s-a supus, s-a îmbrăcat cu mișcări calme. -Să-mi iau lucruri? a întrebat el bănuind ce-l așteaptă. -Nu, c-o să vă întoarceți, a zis unul dintre ei. Tata și-a băgat totuși în buzunarul de la piept al paltonului cărticica sa din care citea în fiecare zi. Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a aflat sub ea decât niște gândaci. Așa a și găsit-o domnul Mișu, cu apartamentul răvășit și cu o privire confuză. Domnul Mișu s-a apucat să pună paharele, oalele și ghivecele goale la locul lor, în felul său calm și tăcut. În timp ce se îndrepta spre ultimul pahar, acela cu care soția declanșase teribilul experiment magic, doamna Ghiborțea l-a întrebat: „Ce a fost între tine și verișoară-ta?“. „Fuse și se duse - a răspuns cu un oftat discret domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
e în firea lucrurilor ca între un bărbat și o femeie ceva să nu meargă. Natura a găsit o soluție. Uiți curând cât de supărat ai fost. Cum trebuie oare privită situația în care întrevezi prietenia aceea de-o viață, calmă și fructuoasă și totuși, fără o cauză anume, așteptarea nu a făcut scurtcircuit? Dacă bărbații au puterea să-și povestească despre iubirile eșuate, despre prieteniile care nu s-au stabilizat în nici un chip nu se vorbește. Poate și pentru că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ilave se afla pe partea cealaltă. EL LAGO DEL SOL Lacul Soarelui Lacul sacru Își dezvăluia doar o mică parte din grandoarea sa. Limba Îngustă de pămînt care Înconjura golful Puno este construită pentru a-l ascunde privirii. Pe suprafața calmă a lacului plutesc ici-colo canoe din stuf, iar la gura de vărsare a rîului stau Îngrămădite cîteva bărci de pescuit. VÎntul era foarte rece, iar cerul sufocant, de plumb, părea să reproducă starea noastră de spirit. Deși veniserăm direct În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Înspăimîntătoare. La politicosul meu „bună seara“ am primit ca răspuns doar niște zgomote de nedeslușit - cred că am putut să Înțeleg doar cuvîntul „Viracocha!“∗ - apoi omul și cîinele au fugit În casă ignorînd scuzele și strigătele noastre prietenoase. Am plecat calmi pe poarta din față, urmînd o străduță care părea să fie calea ce bună. Într-unul din acele momente de plictiseală am dat o fugă pînă la biserică, pentru a privi Îndeaproape o ceremonie locală. Săracul preot Încerca să ducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a trezit doar răsăritul soarelui și m-am tîrÎt de sub plasa de țînțari ca să determin poziția În care ne găseam. Împinsă de cele mai rele intenții din lume, mica noastră Kontiki se așezase pe malul drept al rîului și aștepta calmă În dreptul unui mic ponton ce aparținea unei case din apropiere. M-am hotărît să amîn examinarea situației pînă mai tîrziu, fiindcă țînțarii Încă ne dădeau tîrcoale, Înfometați, și chiar Își savurau festinul. Alberto dormea adînc, așa că m-am gîndit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe ceva turbulent și dinamic, tinzând fără încetare către o finalitate exterioară și simplistă. Acum însă, dimpotrivă, e pacea, e abandonarea, deloc sterilă, ci evoluând pe niște planuri interioare ascendente... S-ar zice că sunt trist... De fapt, sunt numai calm, calm și fericit. Am recopiat în acest caiet tot ce scrisesem pentru tine pe marginea unei cărți, într-atât simțeam nevoia de a-ți spune tot ceea ce gândeam în chiar clipa în care o gândeam... Nu te voi vedea astăzi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ceva turbulent și dinamic, tinzând fără încetare către o finalitate exterioară și simplistă. Acum însă, dimpotrivă, e pacea, e abandonarea, deloc sterilă, ci evoluând pe niște planuri interioare ascendente... S-ar zice că sunt trist... De fapt, sunt numai calm, calm și fericit. Am recopiat în acest caiet tot ce scrisesem pentru tine pe marginea unei cărți, într-atât simțeam nevoia de a-ți spune tot ceea ce gândeam în chiar clipa în care o gândeam... Nu te voi vedea astăzi! Va
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ado lescenți arși de soare, grațioși, fericiți, rău-crescuți și cu ochii blânzi. Marea - verdele tare, nobil al adâncimii, care n-are nimic a face cu braga sordidă de lângă plajă - clocotește necontenit printre stâncile artificiale, deși azi e prima zi mai calmă și crabii au ieșit din găurile lor submarine să se bucure de soare, la liziera unde apa mării linge pietrele. De dimineață a fost nor, destrămat acum într-o negură care estompează orizontul. În timpul primului înot, soarele, difuz încă prin
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de la început, cu menajamente, bineînțeles, și încă în așa măsură, încât nici n-am înțeles prea bine despre ce era vorba... Apoi însă, pe măsură ce se iscau tot felul de probleme, din ce în ce mai clar, încercând să ajungă la un consens: o prietenie calmă - un fel de oază în acele timpuri grele și tulburi - un umăr la umăr de nădejde, discutând pe parcurs, după cele mai bune tradiții peripatetice, toate chestiunile de cultură și de artă ce ni se iveau în cale și făcând
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
eu nu prea cred, dar nici nu am dorința s-o schimb deocamdată: să dureze cât o putea să dureze! 5 mai 1953 Azi - nici un pic de soare, ceea ce convine de minune pielii mele prea arse... Dispoziție pasivă cu aparențe calme: voi face ce trebuie să fac, fără să manifest vreo dorință prea mare pentru fie ce-o fi. În acea vreme mă mai vedeam cu Mihai și în probleme de „afaceri“... Obținusem, datorită Mamei, două traduceri din limba rusă de la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de a nu deranja, dat fiind că astăzi este ziua de naștere a mamei sale. Nu știu ce să fac, cu atât mai mult că mâine voi avea o zi grea... 4 octombrie 1953 Ieri am petrecut o seară de ciudată și calmă melancolie alături de Mihai. Mi-a spus că abia acum resimte nostalgia acelui sfârșit de vacanță care pe mine m-a făcut aproape să plâng în tren... Spune că m-am schimbat, că nu mai sunt același de odi nioară, că
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dacă nu, atunci trimiteți-i mai repede. Nouă ne-au mai rămas pentru orice eventualitate încă 500 de lei, dar n-aș vrea să ne strâmtorăm în tot felul de mărunțișuri... 20 august 1954 Vremea s-a stricat: cerul e calm, cenușiu, cu adieri calde. Sun tem asemenea unor convalescenți recâștigați la viață și la bucuriile ei, plini de bună voie, cu toate că bucuriile noastre sunt de fapt puține. Una singură și care le întrece pe toate: prezența lui Licurici (Gigi Nicolescu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
războiului. În pauzele dintre schimbarea plăcilor, el dădea anumite explicații muzicale, în funcție de auditoriu, iar eu citeam din textul Evangheliei după Matei acele pasaje pe care le cântase Evanghelistul în pasajul respectiv din oratoriu. Dar în anul respectiv, fiind o seară calmă și un timp foarte frumos și fiind numai noi doi, am hotărât să facem un drum dinspre centru înspre strada Puțul de Piatră și să intrăm în toate bisericile pe care le întâlneam în cale, pentru a asista la câte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și până la un maroniu întunecat -, culori care nu mai migrau, cel mult se colorau în sinea lor cu o idee mai închis, în loc să zburătăcească în chip de peisaj și să se irosească. Sicriele erau de o alcătuire mută, de o calmă determinare. Nu mă înfricoșau, când le atingeam rămâneau atât de potolite, încât liniștea lor se răspândea în mine. În timp ce anotimpurile din ținutul de-afară se înghesuiau unul într-altul, pentru ca în cele din urmă să se devoreze reciproc, sicriele acestea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]