7,454 matches
-
mustăți confecționate din păr de coadă de cal și barbă ca de țap - exagerat de lungă, de 24 de centimetri - făcută din fuior de cânepă <endnote id="(131, pp. 32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei” și În Moldova : „Jidanul Bercu Îi Îmbrăcat cu ciubote, cu suman, pe sub care Își vâră niscaiva bulendre ca să-și facă un gheb În spate [...]. În cap are o pălărie, pe marginile căreia sunt cusute cozi de vulpe [...]. Pe față poartă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id="cf. 3, p. 64, și 83, p. 93"/>), „Curat ca apa În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare, se grămădesc În fund, dinainte, pe capră, pe draghini, așezați În capul oaselor, culcați, pe vine, În picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Adam, 1928), F. Brunea-Fox descrie aceste activități practicate de evreii din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați, intercalați printre oameni [...] Am dat peste el [= evreul maramureșean] mai sus, la 500 de metri [deasupra mării], pe capra cotiugii cu doi cai, cărând butucii la fabrică, glumind idiș cu țărani [români] descendenți din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1889 : „Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost”], bulgarul cu praz și ar fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întâietatea : Biserica triumfătoare și clarvăzătoare, pe de o parte, și Sinagoga Învinsă și oarbă, pe de altă parte. Cu capul plecat, cu coroana căzută, cu o lance ruptă În mână, cu Tablele Legii răsturnate, Însoțită de un animal impur (porc, capră sau măgar), femeia care personifică Sinagoga este Înfățișată legată la ochi, atât În reprezentările tridimensionale, pe portalul catedralelor gotice din secolele XII-XIII (Notre-Dame de Paris, Strasbourg, Reims, Bourges, Bamberg, Trier), cât și În cele bidimensionale : În vitralii (Chartres, Marburg, Varennes-Jarcy
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu trenul de 16,56 au plecat din Dorohoi spre Iași la Congresul ce se ține pentru fuzionarea partidelor LANC cu Octavian Goga, un număr de 216 cuziști conduși de deputatul Marcel Adam și 20 gogiști conduși de aocat Ion Capră din Dorohoi. La 14 iulie 1935 s-a creat Partidul Național Creștin, în care A.C.Cuza era președintele de onoare, iar Octavian Goga era președintele activ al partidului. Partidul Național Creștin avea două organe de presă: „Apărarea Națională” și „Țara
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rurale din județ. În schimb, Partidului Național Agrar condus de Octavian Goga nu era bine reprezentat în orașul Dorohoi, cu atât mai puțin în comunele rurale din județ. Susținătorii lui Octavian Goga în orașul Dorohoi au fost doar avocatul Jean Capră și inginerul Jenică Pascu. Ca urmare, fuziunea celor două organizații, care au compus Partidul Național Creștin era de fapt, o absorbție a puținilor susținători ai lui Octavian Goga, ceea ce și explică de ce în sânul organizației din Dorohoi nu au apărut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu, toți din Dorohoi și Aurel Giurgiuveanu din satul Molnița, comuna Lunca, Panaite Sidor avocat din Herța. Marcel Adam a spus tinerilor că Liga Apărării Național Creștine s-a unit cu Partidul Agrar al lui
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
raza județului nostru sunt puțini muncitori necalificați, neorganizați și neîncadrați în organizațiile muncitorești, nu fac propagandă politică, relațiile lor cu patronii sunt normale. Fostele partide politice nu activează, doar pe 12 iulie 1942, foștii cuziști avocatul Marcel Adam și Ion Capră s-au întâlnit cu profesorul universitar Gheorghe Cuza, dar fără nici o manifestare” șeful poliției, Gh.Pamfil 342 Anexa 7. Dare de seamă, întocmită în conformitate cu ordinul nr.7583 S din 23 mai 1942, referitoare la arestările și condamnările de spioni legionari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Gh. Nicolau, fost prefect antonescian care a maltratat și brutalizat pe evreii din detașamentul de lucru al prefecturii cu tendința de a-i extermina”. Dacă acuzațiile aduse acestui „fost” fuseseră la fel de mincinoase ca și cele aduse primarului Vasluiului, prof. Constantin Capră, sau generalului de corp de armată Ion Rășcanu, fost primar al Vasluiului și primar general al Bucureștilor, atunci izul vendetei răzbate peste ani până În momentul scrierii acestor rânduri. Ulița evreiască hușeană fusese cuprinsă de o frenetică febrilitate deoarece, pe 19
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Bătaia la tălpi. Deținutul era lovit cu ranga de fier peste Încălțăminte, apoi era obligat să alerge. Acest supliciu era repetat mai multe zile la rând. Deținuților supuși la o astfel de tortură li se dislocau oasele metatarsiene. Bătaia pe capre. Considerată ca fiind cea mai „obișnuită” metodă de tortură fizică. Deținutul era legat de mâini și de picioare, genunchii trecuți printre brațe, iar pe sub genunchi și brațe i se introducea un baston, care era ridicat cu victimă cu tot pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
perioada decembrie ianuarie; sunt situați la vreo oră și jumătate distanță de cel mai apropiat sătuc (Capilla del Monte, care, incidental, este localitatea unde sunt raportate majoritatea aparițiilor extraterestre), în inima munților, este o fermă de 25 km cu cai, capre, vaci, și sunt situați pe un teren alcătuit în mare parte din quartz. Numele: Estancia Puesto Viejo. Sunt instantaneu atrasă de perspectiva statului la o fermă, departe de lumea dezlănțuită, spun ok și plănuiesc să ajung acolo pe 27 decembrie
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
altul pare că fiecare face doar lucrurile care-i fac plăcere. Învăț o grămadă de lucruri pe care nici în vis nu m-am gândit că am să le fac vreodată, printre altele sunt foarte mândră că ajung să mulg caprele ca un expert și să fac brânză de capră. Îmi folosesc amintirile din shop-urile de delicatese din Londra ca să adaug tot felul de ingrediente neprevăzute la brânză, cu rezultate mai mult sau mai puțin reușite. Facem și pâinea tot
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fac plăcere. Învăț o grămadă de lucruri pe care nici în vis nu m-am gândit că am să le fac vreodată, printre altele sunt foarte mândră că ajung să mulg caprele ca un expert și să fac brânză de capră. Îmi folosesc amintirile din shop-urile de delicatese din Londra ca să adaug tot felul de ingrediente neprevăzute la brânză, cu rezultate mai mult sau mai puțin reușite. Facem și pâinea tot în casă și brânza mea, deși ciudată, merge perfect
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă-mi dai o baniță de făină și ceva porumb, să le dau câte oleacă de tain caprelor mele, eu ți-aș spune ce are de făcut fiică-ta, Victoria, spuse Marioara Bibirig; Femeile tăcură și ciuliră urechile fiind curioase să audă ce leac știe a lui Bibirig. Cea mai atentă era bineînțeles, Profira lui Nașcu și se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu, pe care-l văd că se joacă pe islaz, să-mi ducă caprele acasă. Noi să mergem, să facem treaba pe care am spus-o. Ajunseră la casa unde stătea Victoria și bărbatusău, Vasile Cair; acesta schimbă câteva vorbe cu soacrăsa, lângă gardul cimitirului și apoi vorbi cu Maria Gheorghiu, pe care a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drept cămin unor lumpeni ale căror chipuri îndobitocite se ivesc fantomatic din umbră. Camera realizează o sumară trecere în revistă a locului, un bărbat gol ăViu ? Mort ?Ă întins pe o saltea de paie, paie cu care se hrănește o capră, o femeie sumar îmbrăcată, un copil care plânge încontinuu, un cuplu care se acuplează nestingherit pe unul dintre patu- rile suprapuse, bărbați pe jumătate goi, sexul spelb al unei fetițe într-o lume în care pudoarea nu își are sensul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
animalitate adesea la confiniile cu scatologicul. Dincolo de acuplările însoțite de sunete animalice și de imprecațiile libidinoase, regresia la animalitate se regăsește nu mai puțin elocvent prin prezența animalelor printre oameni. Pisici în călduri, câini linșați schelălăind dramatic sau asmuțiți sardonic, capre cu mestecatul placid, șobolani vioi circulând nestigheriți printre botinele doamnelor, oi mânate orb către un țarc, păsări în colivii sau cocoși puși să se lupte. Animalele se află pretutindeni într-o indiferen- țiere care devine manifestă nu atât pentru o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se măritase cu băiatul unui vecin, student la agronomie în ultimul an. Tip întreprinzător, acesta pe lângă un mic teren, transformat în grădină de zarzavat lucrată "la negru" de frații și surorile mele, încropise și un "sector zootehnic" format din 3 capre, 2 iezi, 9 oi merinos și un berbec idem. Pentru păstorirea acestora, am fost angajat eu, fără a avea calificarea necesara sau înclinații vădite în acest domeniu. După cele 4 ore de școală, ieșeam cu turma la păscut pe câmpurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
domeniu. După cele 4 ore de școală, ieșeam cu turma la păscut pe câmpurile apropiate de casă, unde mă întâlneam cu alți colegi și prieteni, "ciobani de ocazie" și ei. Timpul trecea ușor, ne zbenguiam, stăteam la taclale, oile și caprele își vedeau de păscut, fără să ne dea prea multe dureri de cap. Pentru "prestația" mea eram plătit "mixt", respectiv în lapte și telemea de capră și duminica mai primeam 2 lei, atâta fiind intrarea la cinematograf. După ceva timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de ocazie" și ei. Timpul trecea ușor, ne zbenguiam, stăteam la taclale, oile și caprele își vedeau de păscut, fără să ne dea prea multe dureri de cap. Pentru "prestația" mea eram plătit "mixt", respectiv în lapte și telemea de capră și duminica mai primeam 2 lei, atâta fiind intrarea la cinematograf. După ceva timp am gândit că nu sunt corect retribuit și întrucât în balada "Miorița" ciobanul moldovean era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cam atât, ceea ce-ți dădea o senzație stranie de sfârșit de lume. Pe sute și sute de kilometri nici urme de om, doar ici și colo rătăcită câte o baracă pe marginea șoselei, care oferea o excelentă brânză de capră, măsline, citrice și câte ceva de băut apă sau Cola. Pe seară am ajuns la Copiapo, morți de osteneală, dar bucuroși că am străbătut cea mai inospitaliera zonă a globului, fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]