7,041 matches
-
El a fost, desigur, trimis în justiție și condamnat la 6 ani de zile. O preocupare interesantă a legionarilor este de a pătrunde în diverse organizații și a prelua conducerea acestor organizații. Se fac încercări pentru a pătrunde în diverse cenacluri literare și în alte organizații, încercări pentru a pătrunde în sectele religioase și a prelua conducerea acestor secte. Iată, bunăoară, numai în raionul Rădăuți din regiunea Suceava noi am descoperit 60 de legionari infiltrați în sectele religioase. Interesantă preocuparea unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
estetice a personalului Ministerului de Interne. -În lumina indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu formulate la Consfătuirea din 2-3 august 1983 privind continua îmbogățire a Festivalului național „Cântarea României”, comandanții, organele de partid vor lua măsuri pentru consolidarea și permanentizarea activității formațiilor, cenaclurilor și cercurilor existente și de creare a unor colective noi, astfel încât în fiecare unitate să activeze formații puternice de interpretare și creație, îndeosebi pe principalele genuri: cor, teatru, brigăzi artistice, dansuri, montaj literar, muzică populară și ușoară etc. care să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
întruchiparea virtuților, a frumuseților morale ale omului nou, a eroismului oamenilor muncii în construirea socialismului, lucrătorilor Ministerului de Interne în îndeplinirea misiunilor încredințate de partid și de stat. -Vor fi luate măsuri concrete pentru stimularea și intensificarea activității cercurilor și cenaclurilor literare, muzicale, de artă plastică, populară, fotografică etc. a tuturor creatorilor amatori din unitățile Ministerului de Interne, se va acționa pentru descoperirea și atragerea de noi talente, pentru realizarea de lucrări inspirate din actualitatea noastră socialistă, din munca și viața
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-vă ca sunteți Zoe Trahanache. Alcătuiți un scurt monolog în care să convingeți clasa(soțul) de inexistența scrisorii lui Tipătescu Sarcina echipei nr. 6: CU PĂLĂRIA NEAGRĂ PE CAP, SE FACE O EVALUARE CRITICĂ A FAPTELOR Ești prezent la sedința cenaclului “Junimea” din 13 noiembrie 1884, când I.L. Caragiale a citit comedia “O scrisoare pierdută”. Care sunt elementele,aspectele, personajele care nu ți-au plăcut? Argumentează într-un scurt text pe care să-l prezinți clasei. 3.6.Aplicații Studiul de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Bârlad 1974 regia Cristian Nacu • Calul verde imprimat la Radio Iași ; spectacol lectură cu actorii Teatrului Odeon din București, regia G.Bănică ; montată pe scena Teatrului Național "Vasile Alecsandri" Iași 1981 regia : Dan Nasta • Regulamentul de bloc spectacol lectură în cadrul Cenaclului de dramaturgie al Uniunii scriitorilor în lectura autorului : montat pe scena Teatrului Național Iași, regia Dan Nasta, 1991 • Mașina de vânt Teatrul Național Iași 1999 regia Constantin Popa • "Gheorghe Popescu" 2007 în curs de montare pe scena Teatrului Național Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să-l citească prin efectul de transparență. Spectacolul nu se va naște decît în clipa în care cei de pe scenă și cei din sală se vor sili împreună la efectul de transparență, citind unii într-alții. Dan Nasta REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa Însuflețită de schimbul de opinii, ședința de lucru a Cenaclului dramaturgilor, din luna aprilie, a căpătat o notă mai originală. Prilejul l-a oferit, desigur, piesa lui Constantin Popa, actor al Teatrului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de pe scenă și cei din sală se vor sili împreună la efectul de transparență, citind unii într-alții. Dan Nasta REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa Însuflețită de schimbul de opinii, ședința de lucru a Cenaclului dramaturgilor, din luna aprilie, a căpătat o notă mai originală. Prilejul l-a oferit, desigur, piesa lui Constantin Popa, actor al Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași, intitulată Calul verde. Lectura textului a fost asigurată de actorii Dorina Lazăr, Anca
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și Nicolae Ivănescu, de la Teatrul Giulești. Ca de obicei, vom decupa din intervenții: LEONIDA TEODORESCU: Piesa este excelentă. Există o pecete, foarte marcantă, de individualitate a acestei piese. Este cel mai bun text pe care l-am ascultat eu în cadrul Cenaclului. Constantin Popa este un dramaturg matur, perfect format. Vreau să aduc elogii actorilor care au citit azi aici. Nu a fost o simplă lectură, ci au fost excelent pregătiți. Acest text, dacă ar fi fost înregistrat la radio, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că bate la porțile marii dramaturgii. Cum de nu au văzut că nu este apă, cum nu au văzut că se poate trăi altfel? Vă mulțumesc că mi-ați oferit prilej să interpretez acest text. CĂLIN FLORIAN: Astăzi, în acest cenaclu, nu s-a citit o idee de piesă, ci o piesă. În încheierea discuțiilor, criticul RADU POPESCU, președintele Cenaclului dramaturgilor, după ce a apreciat lucrarea dramatică a lui Constantin Popa, a susținut necesitatea prezenței criticului literar în viața teatrală. Mircea Rareș
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că se poate trăi altfel? Vă mulțumesc că mi-ați oferit prilej să interpretez acest text. CĂLIN FLORIAN: Astăzi, în acest cenaclu, nu s-a citit o idee de piesă, ci o piesă. În încheierea discuțiilor, criticul RADU POPESCU, președintele Cenaclului dramaturgilor, după ce a apreciat lucrarea dramatică a lui Constantin Popa, a susținut necesitatea prezenței criticului literar în viața teatrală. Mircea Rareș CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa Constantin Popa nu este nici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am escamotat prea tare condiția de divertisment teatral pe care piesa "Regulamentul de bloc" o propune și mijloacele artistice viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lumina crește, concentrată pe sticlă; de pe banda sonoră se va auzi finalul reclamei "Always Coca-Cola" "Întotdeauna Coca-Cola") CUPRINS CALUL VERDE 7 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer : Măștile absurdului 9 Dan Nasta: Drama de a nu fi 14 Mircea Rareș: REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa 18 CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" Al. Călinescu: "Calul verde" de Constantin Popa 22 Ștefan Oprea: Constantin Popa 24 Radu. Șt. Mihail: Cronica dramatică 20 noiembrie 1981 "Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Popa 29 Ioan Lazăr : Teatrul Național din Iași la București 31 Ovidiu Constantinescu: *** 31 Constantin Popa: Părerea autorului 32 REGULAMENTUL DE BLOC 35 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 37 Paul Everac: Constantin Popa Regulamentul de bloc 43 TRANSCRIEREA OPINIILOR CENACLULUI DE DRAMATURGIE A UNIUNII SCRIITORILOR 45 Val Condurache: Regulamentul de bloc 47 Constantin Paiu: CRONICĂ DRAMATICĂ: O binemeritată revanșă 50 Cristina Popescu: Regulamentul de bloc Error! Bookmark not defined. Ștefan Oprea: Metafora agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 54
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
A fost funcționar la Episcopia Râmnicului și a Noului Severin (ca elev), impiegat la Ministerul Cultelor (ca student). Debutează cu proză la „Calendarul” (1932). A colaborat la „Adevărul”, „Cadran”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „Dimineața”, „Iot”, „Rampa”, „Viața literară”, „Vremea”, „Reporter”. Frecventează cenaclul Sburătorul, fiind remarcat nu doar de E. Lovinescu, dar și de G. M. Zamfirescu, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu, Mircea Eliade, Eugen Jebeleanu. Abia în 1973 Mircea Handoca îi editează un volum de schițe și nuvele, Goana după fluturi
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
, cenaclu literar inițiat și coordonat la Paris, începând din ianuarie 1954, de Basil Munteanu, N. A. Gheorghiu și Nicu Caranica; și-a desfășurat ședințele bilunar, cu întreruperea activității doar în perioada de vară, până în aprilie 1958. Lecturile literare, urmate de discuții libere
ANOTIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]
-
tot el ținea să precizeze în acea împrejurare: „Nu-i patronează, nu-i prezidează, nu-i subvenționează nimeni. Asupra lor nu apasă influența dătătoare de «directive» a nici unui fel de corp constituit. N-au nici măcar nume: se vorbește uneori de «cenaclu» (fără majusculă), dar numai convențional, pentru a ști despre ce este vorba. N-au nici statute - poate pentru a nu ispiti pe nimeni să nu le asculte. Nu s-au făcut solemne declarații de principii, nici vibrante discursuri inaugurale. S-
ANOTIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]
-
au făcut solemne declarații de principii, nici vibrante discursuri inaugurale. S-a pornit nu voluntar, în virtutea vreunui punct de onoare, ci spontan, datorită unui impuls colectiv, unui consens liber.” Probabil că același „consens liber” a acționat și în cazul destrămării cenaclului. În al doilea an de activitate, A. a avut un organ de presă propriu, editând publicația trimestrială cu același nume. Dispariția revistei, din motive de ordin financiar, a determinat, probabil, și încetarea activității cenaclului. N.Fl.
ANOTIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]
-
a acționat și în cazul destrămării cenaclului. În al doilea an de activitate, A. a avut un organ de presă propriu, editând publicația trimestrială cu același nume. Dispariția revistei, din motive de ordin financiar, a determinat, probabil, și încetarea activității cenaclului. N.Fl.
ANOTIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]
-
ANOTIMPURI, revistă trimestrială de literatură, apărută la Paris, în anul 1955, în trei numere, de formatul „Gândirii” interbelice. Multiplicată prin metoda monotip, revista este editată ca organ de presă al cenaclului „Anotimpuri”. Directorul publicației este N. A. Gheorghiu, dar spiritul ce o dirijează și o girează prin autoritatea sa academică este Basil Munteanu, de altfel și semnatarul articolului-program cu care se deschide primul număr (ianuarie-martie 1955). Pentru toate cele trei numere, coperta
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
poet. După ce a absolvit Școala medie tehnică de comerț din Oradea, a funcționat ca revizor contabil la Mediaș, unde s-a stabilit. A lucrat ca redactor la ziarul orădean „Crișana”, la „Vocea Mediașului” și la „Transilvania”. A înființat, la Mediaș, cenaclurile „Octavian Goga” (1960) și „Aron Cotruș”. A debutat cu un grupaj de poezii în „Familia” (1967), apoi, în volum, cu Memoria toamnei (1973). Pe o latură a poeziei sale, A. este un peisagist interiorizat și discret, al cărui simbol tutelar
ANDRONIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România”. Seria a doua debutează cu subtitlul „Revistă de cultură independentă”, transformat de la numărul 2/1990, în „Revistă de cultură”. Prima serie, a cărei apariție a fost decisă în urma unei consfătuiri a cenaclurilor literare, ținută în septembrie 1965, la Sinaia, are o existență îndelungată, profilul său modificându-se, mai mult sau mai puțin evident, în funcție de colegiile de redacție succesive acceptate sau numite de conducerea comunistă. Astfel, prima fază a celei dintâi serii corespunde
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
îl surprinde în Italia. Din 1975, paralel cu activitatea literară, își începe inițierea în practicile sapiențiale, devenind membru al grupului de practicanți Yoga, interzis în 1982. În 1987, inaugurează seria conferințelor-atelier de practică isihastă și de optimizare umană, înființând ulterior cenacluri și participând activ la întemeierea Centrului Național de Practică Isihastă (1994). În 1990 fondează Grupul de optimizare umană. Expunerile din cadrul acestui grup vor constitui substanța volumului Terapia destinului (1994). Devine un adept al pelerinajelor inițiatice, convertindu-și experiențele în pagini
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
, Constantin (21.XII.1904, Focșani - ?), prozator. Fiu al lui Vasile și al Ecaterinei Apostol, podgoreni în Vrancea. A. a urmat cursurile Facultății de Litere din București (1925-1928), perioadă în care frecventează cenaclul literar al lui M. Dragomirescu și debutează cu proză în revista „Ritmul vremii” (1928), semnând Apostol Fulga (nume folosit apoi curent). A fost profesor, în principal la Focșani, iar după pensionare se stabilește la București. A colaborat la „Universul literar
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
, cenaclu literar și artistic înființat la 23 martie 1969 la München, în Germania, din inițiativa unui grup de intelectuali români stabiliți în capitala Bavariei. „Fără președinți, «Apoziția» pare o nonexistență juridică, ce se vrea cultural productivă”, va declara, într-un articol
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
Gabany), în armeană - Lucian Blaga (Al. Apostu), în spaniolă - Ion Barbu (Al. Ciorănescu) ș.a. În cercurile de proză și de dramaturgie au fost comentate lucrări de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mihai Niculescu, Virgil Marin Gherasim. Din 1973, lucrările citite în cenaclu au fost publicate în revista „Apoziția”. S-au organizat, de asemenea, seri muzicale și conferințe pe teme de artă plastică (Radu Maier), sărbătoriri ale evenimentelor istorice și culturale. Din inițiativa lui G. Ciorănescu, D. Ghermani și M. Carp, au avut
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]