6,287 matches
-
Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291. footnote> Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că erau departe de gândul de a da înapoi și de a se teme de chinurile ce-i amenințau, încât le chemau spre ei și spuneau: „«Pentru ce șovăiți? Pentru ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
ei și spuneau: „«Pentru ce șovăiți? Pentru ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
p. 531. footnote>. Mucenicului Agapie, împăratul roman Maximian i-a făgăduit că-l eliberează dacă-și reneagă credința. Agapie a mărturisit însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i fie el oferit ca hrană. Dar întrucât ursul nu i-a avut grija, martirul a fost dus
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Cezareea, Martirii din Palestina, VI, 6-7, în PSB, vol. 13, p. 404-405. footnote>. La rândul ei, ca un atlet viteaz, fericita Blandina strângea noi puteri din mărturisirea ei, iar întărirea, odihna și chipul ei de a-și potoli durerea și chinurile ei erau cuvintele: „Sunt creștină și știu că ai noștri n-au săvârșit nimic rău!”. Dar și mucenicul Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care cei nelegiuiți i
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
noștri n-au săvârșit nimic rău!”. Dar și mucenicul Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care cei nelegiuiți i le pregăteau, în nădejdea ca prin durata și mărimea chinurilor „să audă de la el ceva ce nu se cuvine; dar el a rezistat cu tărie atât de neclintită încât n-a vrut să spună nici numele lui, nici numele poporului și nici al orașului din care se trage, nici dacă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
de răbdare”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”<footnote Idem, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. cit., p. 406. footnote>. Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le-au îndurat martirii, subliniază că acestea au fost dureroase și groaznice, însă au Ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. cit., p. 406. footnote>. Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le-au îndurat martirii, subliniază că acestea au fost dureroase și groaznice, însă au Ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cit., p. 406. footnote>. Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le-au îndurat martirii, subliniază că acestea au fost dureroase și groaznice, însă au Ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
folositor, împărate. Căci cel care este învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul a toate»”<footnote Ibidem, cartea a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Unii creștini mărturisitori chiar înainte ca cineva să fi pus
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul a toate»”<footnote Ibidem, cartea a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Unii creștini mărturisitori chiar înainte ca cineva să fi pus mâna pe ei, s-au grăbit ei înșiși să urce pe locul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lor a luptat deci harul lui Dumnezeu, întărind pe cei slabi și ridicând pe cei puternici, ca prin răbdare să poată atrage asupra lor toată pornirea celui rău (Evr. 10, 33), așa că au mers la martiriu, îndurând tot felul de chinuri și pedepse<footnote Idem, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 6, în col. cit., p. 181. footnote>. De aceea se nevoiau martirii, căci purtau în lăuntrul lor pe Hristos spre darurile cele mai înalte (I Cor. 12, 31) și îndurau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și a trăi însemna Hristos. Ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. Cu cât li se prelungeau chinurile, cu atât gândeau că le era prilejuită o răsplată mai mare. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința. Pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
transformat melancolia de o viață într-o religie a vieții de apoi pentru cineva care nu era nici păgân nici creștin era o religie pe care Hadrian a construit-o pentru sine. Punctul culminant nu este doar didactic; cititorul simte chinurile în timp ce marele Hadrian își dă sufletul. Scrierea Memoriilor lui Hadrian a fost punctul culminant artistic al vieții lui Yourcenar. Era conștientă că Memoriile diferă de toate cărțile ei anterioare în virtutea simplei cercetări incluse și simțite, cu voioșia acumulată, că această
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
credeți celui care-a fost să ardă:/ Așa dureri n-aveau să se mai vadă!/ Căzu bărbia-n piept cum cade-o bardă,/ Semeața frunte îndrăzni să capă.../ Și, năpădit de zbucium, glasu-ntrânsul,/ n-avea jelire și nici lacrimi plânsul...". "Chinurile dragostei" nu se opresc aici, ele capătă proporții universale. Spațiul unde trage spre a înnopta Orlando, deși din prezentul narativ, conține amintirea actului erotic consumat între Angelica și Medoro, a trecutului: gelozia întunecă nu numai mintea eroului, dar desacralizează și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
e doar o situație permanentă-n care mă aflu cufundat de la naufragiul Virginiei încoace. Este-un mediu coroziv care-acționează asupra mea lent, dar fără-ncetare și-ntr-un sens distructiv"360. Nu lipsesc nici trimiterile la filozofia existențialistă, la iluzoriul chin sisific pe care-l reprezintă existența individului privat sau îndepărtat, printr-o insulară întorsătură a destinului, de esența lui adevărată. Locuri comune ale existențialismului precum îndoiala sau excluderea alterității revin în acest "roman secund" care este jurnalul personajului Robinson: Iar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
superioare. În ce privește condițiile de viață și de muncă, apar diferențe atât între lagăre, cât și în interiorul aceluiași lagăr în diverse perioade, dar și alternanțe în durata de funcționare. Aici, "viața de zi cu zi a băștinașilor" are monotonia aspră a chinului: "Viața băștinașilor înseamnă muncă, muncă, muncă; frig, foame și vicleșug"139. Munca, însoțită de înfometare, este gândită ca un mijloc de exterminare, nu ca modalitate de îmbunătățire a vieții omului. Deținuții fac munci extrem de grele, cu unelte rudimentare, iar prin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unde să-i așeze pe înțelepții Antichității. Datoria creștinească îi spunea să-i arunce pe acești păgâni în infern. Dar conștiința renascentistului nu putea accepta ca acești oameni cu minți luminate să se amestece cu ceilalți păcătoși și să îndure chinuri fizice. Și Dante a inventat pentru ei un loc special în infern 227. (trad. a.) Simbolul cercului se explică și la alte niveluri. Patria însăși este un cerc, un spațiu închis din care nu se poate ieși. Ideea apare într-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
duminică liniștită, fără corvezi", deținutul poate simți din plin fericirea de a exista, sentiment care nu are nimic în comun cu ceea ce se definește în general drept fericire: " Fericirea victoriilor neîncetate, fericirea împlinirii triumfătoare a dorințelor, fericirea sațietății depline este chin! Este moarte sufletească, e ca o arsură morală necontenită"342. Convingerile lui Nerjin se dezvăluie și în capitolul "Discuție ultrasecretă", unde este vorba despre misiunea lui Rubin, de a identifica o persoană pe baza particularităților vocii, așa cum se pot observa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
necreștină. În ciuda respectului său față de creștinism, pentru el adevărații adoratori ai divinității sunt cei care o demonstrează printr-o viață virtuoasă. Prin acesta ne prezintă un criteriu de evaluare a creștinilor; vorbește cu venerație despre martirii creștini, care au înfruntat chinuri îngrozitoare, murind pentru credința lor, criticând comportamentul și controversele clerului roman. Tot el considera, foarte instructiv, că episcopului Romei, ca episcop al orașului etern, i se cuvine cea mai înaltă autoritate; arată o cunoaștere a oficiilor ecleziastice, evidențiind informația despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și a lui Marcus Aurelius (161-180), au adus dovezi explicite despre evenimentele din Palestina. Cu această ocazie, creștinii, chemați de rebelul Bar Koechba să se înarmeze împotriva romanilor (rebeliunea din 132-135), au refuzat cu hotărâre preferând să fie masacrați după chinuri atroce, dar nu să trădeze Imperiul. În urma acestui eveniment, Hadrian a dispus printr-un edict imperial ca nici un iudeu să nu mai aibă permisiunea de a intra în Ierusalim, cu excepția creștinilor. Mai apoi, adresându-se împăraților romani, sfântul Iustin spunea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lumea. Sufletul nemuritor locuiește într-un cort muritor, tot așa, și creștinii sunt ca niște pelerini în călătorie printre lucrurile supuse stricăciunii, dar așteaptă incoruptibilitatea cerească. Sufletul, privat de mâncăruri și băuturi, devine mai bun. Tot așa, și creștinii, expuși chinurilor, cresc zi de zi ca număr. Dumnezeu i-a așezat într-un loc așa de nobil, pe care nu au permisiunea să-l părăsească. Folosind repetat expresii preluate din epistolarul paulin, autorul ne vorbește cu discreție despre cultura societății în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
concentrat atenția asupra acestui oraș, de unde Eusebiu ne-a transmis numele unor soldați martirizați aici: Besa, care a fost decapitat; Makarios, libian de neam, ars de viu; Alexandru și Epimah, după ce au fost mai multă vreme întemnițați și au pătimit chinuri, schingiuiri și biciuiri, au fost arși cu var clocotitor; o întreagă trupă de ostași: Ammon, Zenon, Ptolomeus, Ingenuus și Theophilus torturați până la spasmul final. În Epistola 34, Ciprian evocă alți doi soldați: Ignațiu și Laurențiu. După o scurtă perioadă de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a ucis pe Filipi, a emis edicte de condamnare la moarte, pentru a-i persecuta și a-i ucide pe creștini, al șaptelea după Nero, și i-a trimis pe foarte mulți dintre sfinți, ca însoțitori ai lui Cristos, la chinurile lui. Așadar, Lui Filip care domnise șapte ani i-a urmat Decius care, din ură față de Filip, a dezlănțuit o persecuție împotriva Bisericii. Prin el, legislația romană a devenit clară și precisă în termenii și intențiile sale: nu mai tolera
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a crede într-o viață mai bună și să disprețuim viața prezentă“. Guvernatorul a spus: „După cum văd, deja ai renunțat la viață. Totuși este mult mai demn ca, cel care nu se pleacă în fața unui consiliu omenesc să disprețuiască și chinurile, pe care vei putea să le eviți numai aducând sacrificii, altfel ai să vezi cât vor fi de îngrozitoare“. Văzând că nu putea să-l înduplece pe fericitul Ferreolus prin amenințări, a poruncit să fie arestat și torturat cu cruzime
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]