6,287 matches
-
se vorbește uneori despre paintball ca fiind un joc “de război”, acesta promovează gloria învingătorului. Odată ce ați experimentat, ați încercat acest sport, sigur veți realiza foarte rapid că terenul de luptă nu este acel loc sigur pe care filmele de cinema îl realizează pentru a te face invincibil. Paintball-ul nu este violent în ciuda aparențelor pe care le poate întâlni un neexperimentat. Jucătorii de paintball sunt costumați cu haine de camuflaj numai datorită faptului că jocul se desfășoară în pădure și nu
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
documentară; furnizare a informațiilor referitoare la unitatea școlară și relaționare cu potențialii parteneri exteriori sistemului educativ; incitare la inovație pedagogică. Statutul sistemului școlar s-a transformat. Astăzi, școala trebuie să facă față concurenței numeroaselor surse de informare accesibile publicului: radio, cinema, televiziune, internet, toate acestea oferind posibilități de informare, de învațare, de dobândire de cunoștințe. Școala nu mai este deci singura care oferă informații. Totuși sistemul de învățământ este necesar, deoarece există riscul ca celelalte surse de informare, consultate în mod
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
L. DeFleur, S. Ball-Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Polirom, Iași, 1999, p.321). În acoperirea nevoilor celor care frecventează media, fiecare dintre acestea se aseamănă mai mult cu vecinii imediați: televiziunea este mai frecvent înlocuită de radio sau de cinema, presa scrisă de carte sau de radio, cinematograful de televiziune sau de carte. În acest fel, clasificarea media nu ar mai porni de la distincția clasică între media scrise și media audio vizuale, ci de la aspecte psihologice și sociale care însoțesc
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ansamblul lor ocupațional. Din nefericire, în sinceritatea lor, mulți tineri recunosc faptul că în prezent, printre ocupațiile preferate de ei în timpul liber, lectura ocupă un loc marginal, cele mai atractive modalități de petrecere a timpului libel fiind: vizionări tv. Și cinema, discoteca, plimbările, audițiile muzicale, sportul. În aceste cazuri, lectura se reduce la selectarea „celor mai importante cărți” din literatură. Frecvent circulă printre liceeni și sunt comentate în grup, cărți gen „Sandra Brawn”, „Horror”, „acțiune și violență” și „ alte scrieri comerciale
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
atractivitate turistică. Obiectiv turistic - element natural sau cultural istoric original, cu atractivitate turistică deosebită. Dotarea materială - este vorba de elemente materiale care pot fi privite ca un ansamblu funcțional; echipamentele se traduc fizic prin clădiri și instalații construite (săli de cinema, săli de gimnastică, turnuri, poduri etc.) sau spații amenajate (stadioane, parcuri); într-un sens larg, în teoria amenajării, atunci când se evaluează potențialul natural, ele pot fi privite și ca o stare a naturii (o pădure, un loc de plimbare, un
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
același timp, ceea ce îi transformă în vechi prieteni din copilărie. Succesele publice ale cinematografului de ficțiune au făcut repede uitat faptul că, timp de o perioadă destul de lungă, producția documentară depășea operele de imaginație. Astăzi, documentarul trăiește în umbra "marelui cinema", dar din când în când are câteva ieșiri remarcabile într-o lume saturată totuși de imagini comerciale. Camerele de filmat Lumière, în format de 16 mm, sunetul sincron, videoul, camerele digitale au fost descoperiri tehnologice cu adevărat revoluționare, care nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
clarificări, tot paradigma exotică servește întotdeauna drept reper și numitor comun. De asemenea, trebuie să recunoaștem că filmele realizate de etnografi profesioniști decepționează adesea. Putem înțelege că, în calitate de oameni de știință, acești "cineaști din datorie" se arată neîncrezători față de artificiile cinema-ului profesionist, dar, până de curând, ei profesau un pozitivism destul de naiv. Ei căutau o neutralitate iluzorie, fără a ține seama de determinismele istorice și culturale care le condiționau privirea. Filmele erau propuse ca și cum ar reflecta fidel o realitate univocă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cinematograful există în Brazilia sau India aproape de la inventarea lui. La bine și la rău, toate popoarele Terrei sunt expuse nu numai la prozelitisme misionare, ci și, mai mult chiar, la mesaje care îi scot din nivelul strict local: radio, cinema, televiziune, clipuri muzicale, publicitate, Internet. În cursul vieții, individul primește modele și referințe complexe, provenite din orizonturi diverse, de la cele locale și mai bine înrădăcinate în timp, la cele mai volatile. Numai o anchetă care urmărește de aproape etnomodelele folosite
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
masă ale "Kmerilor roșii", genocidul din Rwanda) au dat naștere la opere literare și filme care îi interesează pe antropologi nu numai în calitate de surse, ci, adesea, pentru perspectiva lor teoretică și pentru modul lor de expunere. Alte tehnici ca scriitura, cinema-ul, videoul oferă posibilitatea de a "reda" ambianțele, de a da cuvântul, de a interacționa, de a urmări derularea unei acțiuni. Totuși, n-ar trebui să credem că este vorba despre un mediu "transparent", care restituie evenimentele fără mediere. "Efectele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a câinelui-lup este cel adus În America de căpitanul DUNCAN; acesta era un reproducător Înzestrat de natură cu excepționale Însușiri, printre care aceea de a fi inteligent. În scurt timp după aducerea lui pe acest continent, a devenit vedetă de cinema și a cucerit mulțimea În celebrul film de senzație, al cărui eroi erau un băiețel și doi câini: Rin-tin-tin și Strongart. Se pare că francezii au apreciat și mai mult această capodoperă a naturii, ajungând atât de departe cu popularizarea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și situații când au fost vânduți câini numai pentru faptul că se dorea să se scape de ei. Așa de pildă, masculul „Novas” care, deși nu era cunoscut cu calități deosebite, a fost Împerecheat În America cu femela stea de cinema Stronghard, rezultând produși Înzestrați cu unele calități alese. Acest câine, așa cum s-a arătat, În pofida faptului că nu era cunoscut cu calități deosebite, a reușit să transmită descendenților săi Însușiri frumoase de la alte surse genetice din arborele său genealogic. Încă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a scris pe amândouă hârtiile necâștigător. Apoi le-a Împăturit cu atenție și 1-a invitat pe celălalt să tragă una din ele. Dar prietenul său, care Întâmplător observase trucul, a luat una din hârtii și... a câștigat biletul de cinema! 24. OGARUL SI VULPEA Un ogar urmărește o vulpe, care este distanțată la 60 de sărituri Înaintea lui. Vulpea, mai iute de picior, face 9 sărituri În timp ce ogarul face 6. În schimb, 3 sărituri ale ogarului fac cât 7 ale
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între cele două tipuri de pasiv este determinată de trăsătura numărabilității, conform căreia în exemplul (270) se exprimă un proces nongeneric, în timp ce în exemplul (271) se redă un proces iterativ, generic. ACTIV PASIV (270) Colegii mei au văzut filmul la cinema, nu la televizor. > (270') Filmul a fost văzut la cinema, nu la televizor. (271) Ei văd filmele la cinema, nu la televizor. > (271') Filmele se văd la cinema, nu la televizor. (d) A vedea "a constata" (nonintențional, cognitiv) acceptă doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
numărabilității, conform căreia în exemplul (270) se exprimă un proces nongeneric, în timp ce în exemplul (271) se redă un proces iterativ, generic. ACTIV PASIV (270) Colegii mei au văzut filmul la cinema, nu la televizor. > (270') Filmul a fost văzut la cinema, nu la televizor. (271) Ei văd filmele la cinema, nu la televizor. > (271') Filmele se văd la cinema, nu la televizor. (d) A vedea "a constata" (nonintențional, cognitiv) acceptă doar pasivul cu se: (272) Văd că nu ai niciun motiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
proces nongeneric, în timp ce în exemplul (271) se redă un proces iterativ, generic. ACTIV PASIV (270) Colegii mei au văzut filmul la cinema, nu la televizor. > (270') Filmul a fost văzut la cinema, nu la televizor. (271) Ei văd filmele la cinema, nu la televizor. > (271') Filmele se văd la cinema, nu la televizor. (d) A vedea "a constata" (nonintențional, cognitiv) acceptă doar pasivul cu se: (272) Văd că nu ai niciun motiv să gândești așa. > (272') Se vede că nu ai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
proces iterativ, generic. ACTIV PASIV (270) Colegii mei au văzut filmul la cinema, nu la televizor. > (270') Filmul a fost văzut la cinema, nu la televizor. (271) Ei văd filmele la cinema, nu la televizor. > (271') Filmele se văd la cinema, nu la televizor. (d) A vedea "a constata" (nonintențional, cognitiv) acceptă doar pasivul cu se: (272) Văd că nu ai niciun motiv să gândești așa. > (272') Se vede că nu ai niciun motiv să gândești așa. * A privi satisface doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Dickie, George, The arta circle, Editura Haven, New York, 1984. Deleuze, G. and F. Guattari, What is Philosophy?, traducere de Graham Burchell și Hugh Tomlinson, Verso, Londra, 1994. Deleuze, Gilles, Différence et Répétition, Presses Universitaires de France, Paris, 1969. Deleuze, Gilles, Cinema 1: The Movement Image, traducere de H. Tomlinson și B. Habberjam, Editura Continuum, Londra, 1986. Deleuze, Gilles, Cinema 1. L'Image-mouvement, Les Éditions de Minuit, Paris, 1983. Deleuze, Gilles, Cinema 2. The time Image, traducere de Hugh Tomlinson și Robert
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de Graham Burchell și Hugh Tomlinson, Verso, Londra, 1994. Deleuze, Gilles, Différence et Répétition, Presses Universitaires de France, Paris, 1969. Deleuze, Gilles, Cinema 1: The Movement Image, traducere de H. Tomlinson și B. Habberjam, Editura Continuum, Londra, 1986. Deleuze, Gilles, Cinema 1. L'Image-mouvement, Les Éditions de Minuit, Paris, 1983. Deleuze, Gilles, Cinema 2. The time Image, traducere de Hugh Tomlinson și Robert Caleta, The Anthlone Press, Londra, 1989. Derrida, Jacques, Of Grammatology, traducere de Gayatri Chakravorty Spivak, John Hopkins University
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
et Répétition, Presses Universitaires de France, Paris, 1969. Deleuze, Gilles, Cinema 1: The Movement Image, traducere de H. Tomlinson și B. Habberjam, Editura Continuum, Londra, 1986. Deleuze, Gilles, Cinema 1. L'Image-mouvement, Les Éditions de Minuit, Paris, 1983. Deleuze, Gilles, Cinema 2. The time Image, traducere de Hugh Tomlinson și Robert Caleta, The Anthlone Press, Londra, 1989. Derrida, Jacques, Of Grammatology, traducere de Gayatri Chakravorty Spivak, John Hopkins University Press, Baltimore, 1974. Dufrenne, Mikel, Fenomenologia experienței estetice, vol. I și II
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Image", în Film Quaterly, vol. 13, nr. 4, 1960. Bernard, Emile, "Memories of Paul Cézanne", "A conversation with Cézanne", în Conversations with Cézanne, traducere de Julie Lawrence Cochran, California University Press, Berkeley, 2001. Etxeberria, Juan Gonzalez, "Metamorphosing Worlds in the Cinema of the Fantastic" în CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 10, nr. 4, 2008. Giglioni, Guido, "The matter of the Imagination. The Renaissance debate over icastic and fantastic imitation", în Camenae, nr. 8, 2010. Kagan Moisej S., "La place et
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
timpului se arată doar prin dimensiunea semiotică a cinematografiei. Identifică trei sensurii complet diferite de timp cinematografic: timpul ca mișcare a imaginii, mișcarea timpului imaginii și apariția timpului în sine. Al treilea sens corespunde ideii de imagine-cristal. Cf. Gilles Deleuze, Cinema 1: The Movement Image, traducere de H. Tomlinson și B. Habberjam, Continuum, Londra, 1986. 7 Un caz aparte de imagine a imaginii îl reprezintă tabloul lui Velázquez - Las Meninas. Labirintul infinit al imaginii este posibil prin imaginea transcendentală ca origine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțelegerea obiectului actului de percepere. 17 "[...] mirrored a transcendent teleological existence and reproduced its causality principle in a coherent construction of space and time applied to both realistic and fantastic literature" (t. m.). Juan Gonzalez Etxeberria, "Metamorphosing Worlds in the Cinema of the Fantastic", în CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 10, nr. 4, 2008. 18 Empatia și simpatia funcționează din perspectiva spectatorului. Prin empatie putem experimenta ceea ce protagonistul exprimă. Prin simpatie avem experiența unei senzații ce se plasează spre protagonist
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unui intelectual „democrat” în atmosfera culturală și ideologică a Iașului interbelic. Se rememorează ambianța familială, anii de studii, confruntările cu militanții de dreapta, sunt evocate câteva figuri din lumea literară (Magda Isanos, George Ivașcu), reuniunile cvasimondene/cvasipolitice, „ceaiurile” uteciste. Romanul Cinema Splendid (I-II, 1978-1981), care împreună cu alte două, proiectate cu titlurile Cocoșul de vânt și Corbii demenți, ar fi trebuit să alcătuiască o trilogie, pare o demonstrație de scriitură scăpată de sub control, excesiv digresivă, cu ținta pe dispunerea galopantă a
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
Tezaurul lui Justinian, București, 1967; 3 comédii, București, 1968; Avram Iancu sau Calvarul biruinței, București, 1970; Niciodată singuri..., București, 1970; Pahare cu fum, pref. Aureliu Goci, București, 1974; Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975; Procese istorice, București, 1976; Cinema Splendid, I-II, București, 1978-1981; Pragul nemuririi. Horia, Cloșca, Crișan, București, 1985; Dezbateri dramatice, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Repere bibliografice: Radu Popescu, „Judecata focului”, RMB, 1957, 4 037; B. Dumitrescu, O nouă piesă originală, „Scânteia tineretului”, 1960, 11 decembrie
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]