4,913 matches
-
facultate, femeia de la mansarda blocului Yanis m-a învățat totul, dar mai ales dacă pot face curte femeii cu care stau de vorbă ori ba. Și-atunci?! Rămăsesem, după cele întîmplate cu doamna blondă, cu gustul dulce al unui joc cinstit, la finele căruia partenerii își dau mîna surîzîndu-și, dar constat că ea, prin Brîndușa, m-a lovit sub centură. "Ei bine, lovitura finală am s-o dau eu, doamnă!", zic ridicîndu-mă furios și pornind în fugă, în sus, pe scara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
voie. De ce așa, Mihai? murmură Tamara, adunîndu-și privirea asupra mea. De ce să ne despărțim așa?!... De ce altfel și nu așa, Tamara?! o întreb eu. Ar fi trebuit să-i dai Brîndușei declarația fără să mă întrebi; ar fi fost mai cinstit; mai ales că nu-ți cerea să minți... Ori ar fi trebuit s-o sictirești dacă... dacă albul acelei nopți de Ajun ar fi fost într-adevăr un alb curat, nu șiroaie de zăpadă topită... Hm!... surîde scurt și trist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dulcea mea. Să te țină Dumnezeu sub paza lui divină. Noapte bună, dulceața mea, te binecuvântez și te iubesc pentru toată bucuria și toată fericirea pe care le-ai adus în biata mea viață. Ești o inimioară vitează, mândră și cinstită. De mâine încolo am să te ur măresc cu gândul prin Elveția. Fii fericită, Mouette! II Miercuri seara, 10 septembrie [1947], București Scuză patetismul ieftin de la sfârșitul primei pagini; ultimele rânduri, deși sincere, se năruie sub locuri comune și nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aș mai scrie, dar e târziu; în douăzeci de minute trebuie să fi plecat. Mă voi reîntoarce la 2 și nu te voi găsi, dulcea mea iubire, viața mea dragă și bună. Aibi curaj, orice s’ar întâmpla; fii dreaptă, cinstită, mândră; toată puterea ta e în atitudinea ta de până acum. 24 octombrie[1947], vineri seara Mă întorc de la Institut (lycée secondaire) unde am fost cu cl. IV B, pentru vizionarea unui film tratând despre geografia Franței, râurile de la sud
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
încărcată la ei; am ajuns la 2.25, dar prea devreme, cred, pentru ceasul dejunului lor. Am găsit pe doamna Bi[emel], cordială, caldă și afectuoasă, care m’a întrebat cum am făcut eu să am o fată atât de cinstită, cu toată frumusețea și sex appeal-ul care o face să fie atât de înconjurată, și totuși atât de nobil distantă și corectă cum nu se mai găsește; într’o discuție la institut a aflat toate aceste calități, relevate (sic) de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
scrie. Draga mea, fii vitează și puternică. Am să te iubesc toată viața, am să mă gândesc la tine în fiecare clipă a vieții mele, la fiecare suflare, la fiecare respirație. N-am să trăiesc decât ca să te văd. Fii cinstită și puternică; gândește-te la numele pe care îl porți, gândește-te la mine cum am să mă gândesc și eu la tine, până la ultima suflare. Sunt vitează și tot așa am să fiu mereu! Fii foarte prudentă. Îngrijește-te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
au murit acolo, la Crușeț, că până și ecoul lor e proscris, că în fiece noapte vântul împrăștie acolo vaierele alor noștri și că ești unicul lor și unicul meu trezorier. Așa că am încredere în tine. Iubește-mă mult: fii cinstită și puternică și fă să te respecte toți, fiindcă ești ultima verigă a unei familii pe care ai cunoscut-o întru câtva și tu, la apusul gloriei ei. Și iată: și pentru asta te iubesc. Miercuri, 17 decembrie [1947] [...] Foarte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
beteală. De ar da Dumnezeu să-ți împodobească anul acesta frumosul tău păr cu reflexe arămii; să știi, Mou etta mea iubită, că dacă va fi scris ca noi două să fim despăr țite, tu să-ți faci viața ta cinstit și frumos. Ce liniștită aș fi să nu te mai știu singură, prin camere străine, cu singurătatea neagră a nopților, fără putința să vorbești cu cineva lucruri intime, calde; să auzi un glas, fie el mânios uneori, dar să știi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
stafidită ca un măr renet în luna martie. Chiar cu riscul de a-i displăcea, mi-aș dori, totuși, să mă revadă. Sper că ești sănătoasă. Ăsta e singurul lucru care contează pentru mine. Ca și purtarea ta, integră, demnă, cinstită. Îngrijește-te! Nu fuma prea mult - asta mi ar purta ghinion! Știi ce mult țin la acest lucru, fiindcă vreau să mi te întorci sănătoasă și mirosind minunat. Am rămas aceeași, după cum vezi, cu maniile mele, cu ideea mea fixă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să vorbească despre crescătorii pe care îi cunosc, despre caii pe care și i-au cumpărat, și cum un bun prieten de-al lor are o murgă tânără splendidă, care s-ar putea să-i placă mult lui Suze. Pe cinstite acuma. Nimeni nu s-a obosit măcar să mă întrebe cum e rochia mea. Oricum, nu-mi pasă, fiindcă arată trăsnet. Amândouă arătăm trăznet. Am fost fardate de același make-up artist nemaipomenit, și avem părul strâns la spate în cocuri măiestre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sună bine. Oricum, o să învăț cuvintele atunci, când se apropie momentul. Ideea e că jurămintele sunt ceea ce contează, nu altceva. Nu trebuie să sărim calul. E de ajuns o ceremonie simplă și elegantă. Fără agitație inutilă și fără tam-tam. Pe cinstite acuma, Romeo și Julieta n-au avut nevoie de o nuntă uriașă cu drajeuri și vol au vents, nu? Poate ar fi bine chiar să ne căsătorim în secret, exact ca ei! Brusc, ne văd pe amândoi îngenunchind în fața unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
trebuit să ne facem că râdem de o glumă de la radio. Sincer, n-am nici cea mai mică idee ce să fac cu Luke și cu maică-sa. O parte din mine e de părere că ar trebui să fiu cinstită și să-i spun cât de tare ne-a supărat pe toți și cât de jignită a fost mami. Însă problema e că am mai încercat și altădată să fiu sinceră cu el în legătură cu Elinor și întotdeauna am ajuns să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
normal să te protejezi. — Firește, putea foarte bine să-l semneze Elinor - dar am căzut de acord cu ea că așa e mult mai bine... Își protejează și ea investiția! Robyn îmi aruncă o privire radioasă. E un aranjament foarte cinstit. — Și foarte inteligent! Scot un hohot strident și iau o gură de șampanie. Ce mă fac? Trebuie să existe o ieșire din situația asta. trebuie să existe. Nu se poate ca unii oameni să-i oblige pe alți oameni să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât o primă fixare a „distanței culturale”. Foarte adesea, barba și părul evreului Îi dau acestuia o Înfățișare demonică. Conform unui vechi proverb german, „evreii cinstiți” sunt un fel de ființe fantastice, diavolești, cu semne fiziologice neumane : ei „au păr În palmă” (Die ehrlichen Juden het Haar in der Hand) <endnote id="(3, p. 69)"/>. Chiar În zilele noastre, În 1985, un informator popular din sud-estul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
percepuți ca „hoți”, „escroci”, „lipitori” etc. <endnote id="(542, p. 261)"/>. Veronika Görög- Karady este Îndreptățită să sublinieze faptul că, pentru mentalitatea populară, „a Înșela era parte integrantă a activității de comerț, În mod tradițional percepută ca opunându-se muncii cinstite. Țăranii, precum și majoritatea muncitorilor identificau munca cu efortul fizic ; de aici aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil de găsit, evreii cinstiți au devenit un fel de ființe fabuloase, cu semne fiziologice neumane : „Evreii cinstiți - spune un proverb german - au păr În palmă” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Problema este prezentată În termeni de supraviețuire : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”, consemnează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil de găsit, evreii cinstiți au devenit un fel de ființe fabuloase, cu semne fiziologice neumane : „Evreii cinstiți - spune un proverb german - au păr În palmă” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Problema este prezentată În termeni de supraviețuire : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”, consemnează Anton Pann În a sa „culegere de proverburi”, care au fost „de prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de a nu „depărta neguțitorii jidovi” de pe moșii pentru că, prin activitatea lor comercială, aceștia erau „În folosul obștesc și al haznelii [= vistieriei]” <endnote id="(536, p. 386)"/>. Tot atunci, În 1844, autoritățile locale din Transilvania Îi lăudau pe evreii „meșteșugari cinstiți, liniștiți, utili”, a căror rămânere În târguri „este spre binele comunității și corespunde omeniei și interesului public” <endnote id="(535, p. 77)"/>. În aceeași epocă Însă, fiind deranjați de concurență, negustorii români cereau În scris domnitorului să le mărească evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul creștin și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră” <endnote id=" (887)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, fără să aibă nici un fel de intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și el pe marginea bipolarității
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(194 ; vezi și nota 361)"/>. Cam tot atunci (1834), poetul romantic Adam Mickiewicz elogia corectitudinea cârciumarilor evrei din Polonia-Lituania (și calitatea băuturilor lor) prin personajul său Iancăl din poemul Pan Tadeusz : „Bătrân evreu, de-o lume știut ca om cinstit,/ De ani de zile crâșma-n arendă el o ține/ Și nimeni din comună, și nici din nobilime,/ Vreo plângere-mpotrivă-i n-a ridicat nicicând/ La curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adesea luați drept vagabonzi sau cerșetori (Müssiggänger, Betteljuden) și expulzați. În 1781, de pildă, kahal-ul se plângea În scris guvernatorului Bucovinei, generalul Carol Enzenberg (1778-1786), că au fost alungați din această provincie austriacă mai mulți „cântăreți” evrei, cu toate că erau „oameni cinstiți, oameni ireproșabili, cari erau În parte așezați [= sedentari]” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Peste aproape un secol, lăutarii evrei cântau În orașe prin cafenele și cârciumi : „Pe vremea aceea [cca 1876] - Își nota Abraham Goldfaden -, În diferite saloane, cântăreții [evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
activități considerate complet atipice pentru ei. Ceea ce fusese până atunci interzis devenise cumva obliga toriu. În 1783, la Cernăuți, Iosif al II-lea semna o rezoluție tranșantă : „Să se urmeze același sistem cu evreii : ori se fac negustori și meșteșugari cinstiți, ori se consacră plugăriei, ori trebuie scoși din țară” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Unii dintre evrei s-au Îndeletnicit, alături de români și ucraineni, cu cultivarea pământului, cu exploatarea pădurilor și cu creșterea vitelor. Alții nu s-au acomodat și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]