5,141 matches
-
168 Ibidem, p.275. 169René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 276. 170 Ibidem, pp. 261-262. 171 Ibidem, p. 277. 172 Ibidem, p. 275. 173 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 281. 174 Ibidem, p. 266. 175 Ibidem, pp. 281-282. 176 Ibidem, p. 282. 177 Ibidem, p. 283. 178 Ibidem, p. 283. 179 Ibidem, p. 284. 180 Ibidem, p. 285. 181 Ibidem, p. 287. 182 René Descartes, Meditationes de prima
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
266. 175 Ibidem, pp. 281-282. 176 Ibidem, p. 282. 177 Ibidem, p. 283. 178 Ibidem, p. 283. 179 Ibidem, p. 284. 180 Ibidem, p. 285. 181 Ibidem, p. 287. 182 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 288. 183 Ibidem, p. 289. 184 Ibidem, p. 291. 185 Ibidem, p. 294. 186 Ibidem, p. 294. 187 Ibidem, p. 294. 1 Stephen E. Toulmin, "Modelul evoluționist al dezvoltării științelor naturii", în Ilie Pârvu, Istoria științei și reconstrucția ei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
chiar două. Cît despre valoarea verbelor lui Bacovia, se poate face o paralelă cu Trakl despre care s-a spus "că nu este un al doilea poet care să facă uz de atîtea forme exprimînd ideea de cădere incontrolabilă" (op.cit) Scufundare, Colaps sînt ale celui ce le folosește cel mai des (vezi la Bacovia "piloții grei se prăbușesc"). Dar și în acesta privință Bacovia îl depășește pe Trakl căci acolo unde acela, din complexul său de culpabilitate, experimentează căderea ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din cazurile cu boala localizată pot fi vindecate după tratamentul inițial. Prin tratamentele standard se pot vindeca prin chirurgie 43,7 %, prin radioterapie 18 %, prin chimioterapie 2,4%. Din acestea 21% vor face recidive locale și 11% metastaze la distanță (cit. Rubin). În concluzie: - cancerele localizate sunt curabile în proporție de 50-80 % pentru multe localizări; - invazia ganglionilor regionali indică o boală mai agresivă, fiind un factor de prognostic nefavorabil, care adesea reduce supraviețuirea la 50 % sau mai puțin; -Metastazele la distanță
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
sterilizarea anumitor tipuri de neoplazii particular radiosensibile cum sunt seminoamele sau limfoame, sunt mai scăzute. Radioterapia preoperatorie utilizează doze de 40- 46 Gy, administrate în 4-5 săptămâni, cu intervenție chirurgicală la 4 săptămâni de la terminarea iradierii. LIMITELE RADIOTERAPIEI (Cf. Perez-Purdy cit. Levitt) 1. Factori clinici: - aprecierea inadecvată a tumorii și a formelor sale de extensie - adenopatie regională și metastaze la distanță. 2. Factori fizico-tehnici: - definirea inadecvată a volumului țintă de tratat și a marginilor de siguranță; - planificarea inadecvată, cu distribuția neomogenă
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
din inconștient. Este nevoie de echilibru pentru a evita, pe de o parte, investigația retorică iar, pe de altă parte, biografia psihologică și "goana după mesaj". În ultimii douăzeci si cinci de ani cercetările literare au urmărit atât aspectele teoretice, cit si cele practice legate de aceste probleme. Adică s-a încercat stabilirea unor tipuri de figuri de stil sau, mai precis, de imagini poetice ; și, de asemenea, au fost dedicate monografii si eseuri imagisticii anumitor opere sau anumitor poeți (Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
puțin surprinzătoare și mai tipică decât adevărul. În legătură cu povestirea lui Defoe despre doamna Veal si doamna Bargrave, Wilson Follett face observația foarte subtilă că tot ce se spune în această povestire este adevărat, cu excepția ansamblului ei. Și băgați de seamă cit de greu ne vine, datorită tehnicii lui Defoe, să ne îndoim chiar și de adevărul acestui ansamblu. Povestea este relatată de o a treia femeie, care este exact de teapa celorlalte două, prietena de o viață-ntreagă a doamnei Bargrave
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
tip deosebit a criticii este descoperirea și propagarea unor noi grupări, a unor genuri cu noi trăsături : William Emipson, de pildă, include în aceeași categorie ca versiuni ale pastoralei, Cum vă place, Opera de trei parale, Alice în țara minunilor. Cit despre Frații Karamazov este clasat în rândul romanelor senzaționale. Textele clasice care stau la baza teoriei genurilor sunt acelea ale lui Aristotel și Horațiu. De la ei am moștenit ideea că tragedia și epopeea sunt genuri literare). Dar Aristotel cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
genurilor posibile și nu cere scriitorilor respectarea anumitor reguli. Ea consideră că genurile clasice pot fi "amestecate", dând naștere unor noi genuri (cum ar fi tragicomedia). Ea sesizează faptul că genurile pot fi construite atât pe baza • complexității sau "bogăției", cit și pe baza "purității" (gen prin adăugare și gen prin reducere). După ce romanticii au pus accentul pe unicitatea fiecărui "geniu original" și a fiecărei opere literare, teoria modernă, în loc să scoată în evidență deosebirile dintre un gen și altul, încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de către prezent o amintește, Tate e un scriitor creator care nu poate să nu creadă în prezentul și viitorul. precum și în trecutul poeziei engleze. întotdeauna în -cadrul unei anumite clase, ierarhia este, ca să spunem așa, competitivă și relativă. Atâta timp cit se pot adăuga opere noi, există întotdeauna posibilitatea ca un op nou venit să devină cel mai bun orice nouă operă va modifica, chiar dacă numai foarte puțin, ierarhia celorlalte opere. când Pope și-a ocupat poziția în rândul poeților englezi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
decursul istoriei, ea se schimbă trecând prin Mințile cititorilor, ale criticilor și ale altor scriitori. Procesul de interpretare, de critică și de apreciere n-a fost niciodată complet întrerupt și va continua, probabil, la nesfârșit sau, cei puțin, atâta timp cit nu se va produce o întrerupere completă a adiției culturale. Una dintre sarcinile istoricului literar constă în descrierea acestui proces. O altă sarcina este urmărirea evoluției operelor literare rânduite în cadrul unor grupuri mai mici și mai mari, stabilite în funcție de paternitate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cînd Elohim - care m-a pus deoparte din pîntecele maicii mele și m-a chemat prin harul Său - a găsit cu cale să desco- pere în mine pe Fiul Său, ca să-l vestesc între Neamuri.” La cîte minciuni a născo- cit și a scris și cît a furat din scrierile și conceptele teologice ale esenilor, sigur era fiul Întunecimii Sale și a Satanei așa cum pe drept susține! Pentru a-și justifica născocirea lui Cristos, cheamă ca dovadă pe care nu putea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de postura lui de cetățean. Ea nu mai trimite în primul rînd la disjuncția public privat. în ultimele decenii a avut loc, de altfel, o cucerire a sferei publice de către actorii <footnote id="1"> Marcel Gauchet, Ieșirea din religie, ed. cit., pp. 123-124. particulari, care pretind să își manifeste și să își valorifice public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în domeniul credinței. José Casanova vorbește, în această privință, despre o de-privatizare a religiilor Marcel Gauchet nuanțează caracterizarea fenomenului, definindu-l ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a concepe nu doctrina tinde să fie formulată după modelul legii civile, în paragrafe precis stabilite și obligatorii. Ea riscă să piardă astfel suplețea paradoxului, diversitatea abordărilor, conștiința că formularea nu acoperă integral misterul divin. H. Crouzel, Origen, ed. cit., p. 239 : Devenit religie dominantă, creștinismul se organizează : problemele de structură ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în limba română în Nicolaus Cusanus, Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care e Dumnezeu) coordonează sfera cea mai depărtată de centrul lumii vizibile Astfel că, spune H.-R. Patapievici, dimensiunile lumii văzutelor sînt răsturnatele dimensiunilor lumii nevăzutelor (op. cit., pp. 86-87). Cf., de asemenea, H.-R. Patapievici, Sensuri metafizice ale crucii, ed. cit., pp. 99-10. Din condiția noastră, din punctul nostru de vedere, noi vedem lucrurile reflectate, inversate, asemenea oamenilor ieșiți de curînd din peștera lui Platon. Ochii lor sînt prea slabi pentru a privi realitățile direct în lumina soarelui-Principiu ; de aceea, le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
altul este al morții, iar cel care nu îi deosebește aduce moarte asupra sa în această lume și nu are parte de lumea ce va să vină. Asupra bogatului simbolism al arborelui, vezi René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul L'Arbre du Milieu. Nici Dante nu e în stare să relateze simetriile între peisajul cosmic și peisajul sferei cerești decît după ce a suportat interior o răsucire a perspectivei, după ce a trecut de la capacitățile umane la cele trans-umanate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dar, pe de altă parte, așezați imaginea unde veți voi indică faptul că Privirea absolută nu are loc propriu în univers, nici măcar în vîrful acestuia, ci învăluie întreg spațiul. în termenii lui Henry Corbin (Corps spirituel et terre céleste, ed. cit., p. 41), ea nu e situabilă, ci situativă. însă cred că, în însăși structura ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la realitatea absolută, de a o gîndi drept relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création du monde, ed. cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a-l reabilita pe cel blamat cîndva de Cioran: "De cînd există România, nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun că nici unul nu s-a substituit vreunei idei" (v. Schimbarea la față a României, ed. cit., p. 71). Intelectualii români pot fi garanția etică a reformelor. O etică a transformării interioare, care țintește la anihilarea haosului exterior și poate deveni specifică și omului de rînd. Desigur că problema responsabilității nu este atît de simplă, întrucît ea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de viață, dar care aveau același crez de cultură, de artă, de viață. Nu era o "generație cronologică, ci o elită întemeiată pe afinități spirituale: o contemporaneitate nu de vîrstă, ci de spirit, în sens spenglerian". 37 v. Gândirea, nr. cit. 38 Idem. 39 v. "Spiritualitate" (Criterion, nr. 1, 15 octombrie 1934), în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. Pentru o nouă spiritualitate filosofică, vol. I, ed. cit., p. 63. 40 Mircea Vulcănescu, op. cit., v. integral pp. 63-66. 41 Ibidem, v.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]