11,010 matches
-
viața tropota! se enervau fantastic! în coajă copaci atotputernici, scurți de timp, fără specie, horbotă de crengi cu modelul cerul gol, senzații vii cît nu au nici o bază, și mărturisesc, Părinte, minciuna care sînt, la drum cu ciupercile de orașe, ciuperca drum, CFR, macazul! Ora 12,33, la maimuțe, stai pe bancă în respectiva postură, cercopitec de savană, perechi ori cîte trei la despăducheat, Jane van Lawick-Goodall primită între noi de optica ei populară, locul observatorului în cultura Maimuța, viață de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
History of the Balkans (c) Cambridge University Press (c) Institutul European Iași, pentru prezenta versiune în limba română ISBN: 973-611-154-7 PRINTED IN ROMANIA BARBARA JELAVICH ISTORIA BALCANILOR Secolul al XX-lea VOLUMUL II Traducere de Mihai-Eugen Avădanei Postfață de I. Ciupercă INSTITUTUL EUROPEAN 2000 CUPRINS Lista hărților / 5 Prefață / 9 Introducere / 11 PARTEA I. RĂZBOI ȘI CONSOLIDARE NAȚIONALĂ, 1887-1941 Capitolul l. Monarhiile naționale balcanice / 21 Dezvoltarea economică / 23 România / 30 Serbia / 35 Muntenegru / 39 Bulgaria / 42 Grecia / 45 "Europenizarea" stilului de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o enigmă de o complexitate derutantă"; scrie Istoria Balcanilor, amplificînd masa informației de calitate și incitînd interpretarea aptă să cuprindă tot mai adecvat această complexitate. "Enigma" rămîne încă... și lasă loc și altor minți pentru a o desface... Dr. I. Ciupercă Iași, 14 decembrie 2000 1. XVe Congrès International des Sciences Historiques, Bucharest, 10-17 août 1980, Rapports I, Grands Thèmes et Métodologie, Editura Academiei R.S. România, 1980, pp. 9-87 (Em. Condurachi et Răzvan Theodorescu Roumanie L'Europe de l'Est aire
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
University Press, 1974, 480p.). 19. Paul E.Michelson, Op. cit., în "Slavic Review...". 20. Apud Paul E. Michelson. 21. Vezi și Martin MacCauley, Rusia, America și Războiul Rece, 1949-1991, Traducerea de Mihaela Barbă, Iași, Editura Polirom, 1999, passim. 22. Apud, I. Ciupercă, Totalitarismul, fenomen al secolului XX, partea I, Iași, Editura Universității "AL.I. Cuza", 1997, passim. 23. Apud Victor Papacostea, op. cit., p. 16. Indice A Abdul Aziz, sultan, 125 Acordul de la Rapallo (1922), 134; 179 Adrianopol, 97 Aehrenthal, Alois von, 93
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Comitetul județean de partid. Structura BOB se va schimba cu timpul. La ședința biroului Comitetului de partid pe Centru, din 15 noiembrie 197652, Rusu Dumitru prezintă rezultatele alegerilor de la BOB de la Istorie. În birou fuseseră aleși: Timofte Mihai, Lăzărescu Rozica, Ciupercă Ioan, Rusu Vasile, Agrigoroai Ioan, Iacob Gheorghe, Solcanu Ioan și Rusu Vasile (secretar). Din partea BOB de la Filosofie a prezentat Ștefan Celmare care a arătat componența biroului: Raveica Titus (secretar), Petru Ioan, Afloroaei Ștefan, Vasile Nechita, Papaghiuc Ștefan. Din partea BOB Psihologie-Pedagogie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
miliție în fiecare campus studențesc. Mobilizam directorii educativi, care și ei mergeau cu o sticlă de pălincă sau de vodcă și beau cu comitetul de cămin într-o cameră... De multe ori, cheful era comun și veneau securiștii și mâncau ciuperci, făceau rapoarte că era treaba lor. Nu mi-a arătat Nicu Ceaușescu nota aia care spunea că în Centrul universitar Iași ungurii serbează ziua de 15 Martie la Casa Studenților, unde președintele nu a vrut să desființeze cenaclul Kriterion, care
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Elena, 503, 509 Ciocan, L., 127 Ciocîrlan, 222, 223, 225, 234 Cioclu, Camelia 161 Ciofoaia, Vasile, 160 Cioran, Emil 34 Cioranu, Aurel, 425 Ciornea, Teodor, 130 Cișmaș, Valeria, 222 Ciubotaru, Iuliu, 229 Ciubotaru, Petru, 78, 249, 410 Ciulei, Libiu 427 Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187 Ciurileanu, Radu, 223 Ciută, Dumitru, 64, 222 Cizmaș, Ion, 122 Cîntic, Florin, 145 Cîrțină, Maria,153 Clima,Victor, 50 Climencu, Felicia, 160 Clipa, Nicolae, 229 Clocotici, Valenrin, 401 Cloșcă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Murariu Viorica. 19 Iată care erau universitarii: Coptil Liviu, Herșcovici Maier, Șerb Vasile, Acatrinei Olimpia, Popa Alexandru, Jeanrenaud Alfred, Cepăreanu Rodica, Strugariu Despina, Cepăreanu Ion, Marinescu Costică. 20 Iată care erau universitarii: Bold Emilian, Agrigoroaie Ioan, Rusu Vasile, Andronovici Constantin, Ciupercă Ion, Jofa Constantin, Boicu Leonid, Petrescu Dîmbovița Mircea, Neamțu Vasile. 21 Iată care erau universitarii: Lupu Gheorghe, Cobzaru Ionel, Munteanu Vasile, Neagoe Ioan, Iancu Ion, Vătavu Mihai, Timofte Mihai, Sava Florin, Amironesei Mihai. 22 Iată care erau universitarii: Teodorescu Stela
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cinu' Costică. În sat, moș Mihai se laudă: Eu fac rachiu cînd vreau, nu mă tem. Cinu' Costică o să-mi scoată și cazanul. Mare om cinu' Costică, ăsta! Satisfacție Blocuri cubice, paralelipipedice, mai înalte sau mai joase, au crescut ca ciupercile după ploaie în cartierul Iașului cu nume de rezonanță sinistră, Tătărași. Se spune că pe aici năvăleau tătarii, de tristă amintire, în dulcele tîrg moldovean. Din vechiul cartier, constituit odinioară din case mici, insalubre, colcăind de șobolani, nu a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de pe lîngă mănăstirea Putna. Chiar cînd pădurea a revenit sfintei mănăstiri, casa și serviciul au continuat să-l preocupe la fel ca și înainte pe bătrînul pădurar. Din cînd în cînd era vizitat de cîte 2-3 călugări în căutare de ciuperci și de alte bunătăți ascunse prin pădure. Dacă mai era și post, atunci bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unchi de-al meu, spune acesta, avea tot așa un cancer. Doctorul i-a dat o lună de trăit. A băut moare de varză și... trăiește și acum. Prostii, spune Victor. Nu, am analizat eu cazul. În butoi era o ciupercă... am ras-o și am făcut soluția asta. Încearc-o, ai să vezi, are efect. De cînd lua cîte o linguriță din acel lichid, moralul a crescut enorm. Voi învinge, o să vedeți, o să mă auziți cum spun "Hristos a înviat!". Nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-a moleșit de tot cînd Eugen, un zdrahon de golan, a strîns-o în brațe ca într-o menghină și a făcut ce a vrut cu ea. După ciudată întîmplare, rămasă singură și amețită, Ileana l-a văzut pe Vasile Ciupercă holbîndu-se la ea. Rîde moale și molîul vine îndrăzneț cum nu-l puteai bănui și o strînge și el în brațe. Nu avea aceiași putere ca Eugen, dar Ileana se simțea tot bine și acum. Timpul trece și vine vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fi omorît-o în bătaie. Dacă spunea Vasile, ăla arăta ca naiba și nu-l dorea de bărbat. Bătută azi, bătută mîine, chiar și poimîine și răspoi mîine, Ilenei îi cade drag Vasile pînă la urmă. Bătaie se mută în familia Ciupercă și fiind făcută cu tehnică rudimentara, nu doar azi și mîine, ci vreo două săptămîni la rînd și pînă la urmă îi cade dragă fata și lui Vasile. Cu corpul delict în casă, Vasile prinde și el gustul bătăii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fond toți vor să se căpătuiască, rapid și urgent. Nici unul nu vrea să adune cîte un bănuț, încet și cu răbdare, ca evreul. Nu, la noi toți vor tunuri și mai ales sînt grăbiți. A dispărut omenia? Mare pagubă în ciuperci! Dar marea majoritate a românilor și-a păstrat omenia, gîndesc concesiv. Dar nu se vede. Cei de care avem nevoie s-au transformat. Lăcomie și lipsă de compasiune. Asta se vede la tot pasul, pentru că ne lovim mereu de ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cînd fotografia instantanee ne-a permis să distingem fazele unei explozii atomice : norul se înalță mai întîi, apoi se lărgește și se închide (printr-o analogie la fel de semnificativă, preluată de astă dată din lumea biologică, se evocă adesea imaginea unei ciuperci). Constatăm astfel că respectivele coroane regale sau nobiliare, obiecte bizare ce ar putea fi luate drept capricii ale artei cărora nu le-ar corespunde nimic în natură, devansează cunoașterea acestor realități încă neobservate care sînt stările cele mai fugitive ale
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
le lăsam să se zvânte un pic și după aia scoteam foi din ele, le călcam cu gamela, cu cana de apă sau cu sticlă și se făceau bune de scris. Scriam cu hipermanganatul pe care mi-l da pentru ciupercă sau pentru infecții. Scriam și pe talpa bocancului. Aveam bocanci cu talpă de cauciuc, luam săpun, așa, mânjeam talpa, dădeam cu DDT și atunci scriam cu un cui sau cu acul.” Un procedeu asemănător se folosea și în închisorile prin
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și o duc astfel minunat Încât lasă urmași. Câteodată prin fragmentare, alteori prin sporii ciupercii. Dar, ca să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și o duc astfel minunat Încât lasă urmași. Câteodată prin fragmentare, alteori prin sporii ciupercii. Dar, ca să se nască un nou lichen, e nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și o duc astfel minunat Încât lasă urmași. Câteodată prin fragmentare, alteori prin sporii ciupercii. Dar, ca să se nască un nou lichen, e nevoie ca sporii ciupercii să ajungă undeva unde există algele corespunzătoare, adică femeia. Și, pentru ca lichenul cu ghilimele, familia, să nu devină un paradox, ar trebui să Învățăm de la realul și modestul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și o duc astfel minunat Încât lasă urmași. Câteodată prin fragmentare, alteori prin sporii ciupercii. Dar, ca să se nască un nou lichen, e nevoie ca sporii ciupercii să ajungă undeva unde există algele corespunzătoare, adică femeia. Și, pentru ca lichenul cu ghilimele, familia, să nu devină un paradox, ar trebui să Învățăm de la realul și modestul lichen. „Radioalmanah“, 8 martie 1997, ora 14,39 10. Muștarul, vaca săracului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plante, dar și vehiculată de corpul animalelor, sub trei forme: proteine, zaharuri și grăsimi. Dintre acestea, cel mai greu de copiat, de reprodus prototipul, e proteina: se deosebește de la o poștă carnea, de exemplu, de proteina vegetală, a fasolei ori ciupercii și, Încă mai mult de aceea industrială, din petrol. Cel mai ușor de copiat sunt zaharurile, ale căror prototip, zahărul din trestie, e chimic identic cu acela din sfeclă, arțar zaharat ori porumb zaharat. La mijloc sunt grăsimile. Firesc, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă deosebit de intensă asupra mediului, caracteristică grupului monocotiledonatelor, orhideele au nevoie de o contrapondere oxidativă, o ciupercă, care să le mențină condiții de viață normale. Doar că orice orhidee nu-și schimbă niciodată partenerul... Și dacă e vorba de orhidee, mi-aduc aminte de salep, o băutură la modă În secolul trecut, mai degrabă hrănitoare decât desfătătoare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sibiului. Și chiar Între graminee găsim pricină: bărboasa. Barbologia Își face de cap, Împodobind cu același nume mai multe plante deopotrivă. Barba bradului e În același timp și a ursului, iar barba caprei, ca și a ursului denumesc și niște ciuperci comestibile cu aspect de măturoi: Clavaria; „numai“ patru specii! Și Încă una, dar pentru țap. Barba depășește și stadiul singular bărbătesc și pe acela de poreclă vegetală și animală, de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
animalele domestice beneficiază de ea. Deșeurile lichide ale calului definesc o altă plantă care - zice poporul - apare taman udată astfel: e vorba de Polygonum persicaria, pe când acelea gazoase, când calul Înghite nu fasole, ci surata ei, lucerna, definesc vreo patru ciuperci, Între care Bovista nigrescens, folosite În popor pentru tratarea arsurilor și tăieturilor, dar care stau și la dispoziția calului pentru rosăturile pricinuite de harnașament. Trăgând la ham, Îl trece „sudoarea calului“, Ononis arvense, cu a cărei fiertură se spală rănile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
animalele, și ele fără a fi prea multe, agreează pălăria sau căciula. Cucul, o floare, care poate fi Geranium phaeum, plină de esențe volatile, un neam al inului sau Campanula patula, clopoțeii. Dar ce-i seamănă mai bine decât o ciupercă, chiar dacă nu chiar toate au propriu-zis o pălărie? Și astfel de pălării și le adjudecă și șarpele, dar și lupul, Macrolepiota procera, considerată adesea rea, adică toxică; lupul, al cărui tiz, cu pălărie cu tot, e sigla unui cotidian ieșean
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]