5,067 matches
-
înainte la 3-5 pași.; - același exercițiu, dar cu 2-3 pendulări succesive spre înainte la fiecare 3-5 pași; - alergare cu pendularea gambei înainte pe 15-20m, cu brațele îndoite din articulația cotului; - alergare cu pendularea gambei înainte cu tempouri alternate (lent, rapid); - combinări de exerciții din școala alergării cu alergare cu pendularea gambei înainte; - alergare cu pendularea gambei înainte pe o linie trasată pe sol, lent apoi cu viteză maximă; - alergare cu pendularea gambei înainte pe suprafețe cu grade diferite de înclinație, însă
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
lateral cât mai mic; - alergare cu genunchii întinși înainte în linie câte 3-4 sau mai mulți subiecți. Sarcina: să nu se depășească unii pe alții; - alergare cu genunchii întinși înainte cu dictarea ritmului alergării prin bătaia din palme sau fluier; - combinări de exerciții din școala alergării cu a.G.î.înainte, pe diferite distanțe; - alergare cu genunchii întinși înainte pe un plan ușor înclinat - alergare cu genunchii întinși înainte pe diferite suprafețe (iarbă, nisip, etc); - alergare cu genunchii întinși înainte cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
coordonarea mișcărilor, pe distanțe mici, apoi mai mari; - alergarea cu genunchii întinși înapoi pe o linie marcată, cu așezarea tălpilor, cu un decalaj lateral cât mai mic; - alergarea cu genunchii întinși înapoi cu dictarea ritmului alergării prin bătaia din palme; - combinări de exerciții din școala alergării cu a.G.î.înapoi, pe diferite distanțe; - alergare cu genunchii întinși înapoi pe un plan ușor înclinat; - alergare cu genunchii întinși înapoi pe diferite suprafețe (iarbă, nisip, etc); - alergare cu genunchii întinși înapoi cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
desprindere în pas săltat; - exercițiu anterior, cu atingerea unor repere cu coapsa piciorului de avântare; Execuții propriu-zise - succesiuni de pași săltați, numai pe piciorul drept sau numai pe piciorul stâng; - pas săltat cu atingere cu mâna a unor obiecte suspendate; - combinări de pași săltați cu alte exerciții din ”școala săriturii” sau ”școala alergării”; - pas săltat pe 30-40 m în pantă (la deal); - 40 m pas săltat pe nisip, cu impulsie energică de la sol. Se va acorda atenție aterizării pe nisip, pentru
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
și de sus în jos; - pas sărit cu desprindere doar pe un picior combinat cu alergare la 2, 3, 4 sau 5 pași; - exercițiu anterior, dar executat alternativ, și cu un picior și cu celălalt, la 3 pași de alergare; - combinări de pași săriți cu pași săltați; - ștafete sau parcursuri aplicative care să urmărească consolidarea tehnicii pasului sărit; - plurisalturi (triplusalt, pentasalt, decasalt fără elan sau cu 1-3 pași elan). Plurisalturi măsurate, sub formă de întrecere, pentru a crește motivația elevilor și
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
să facă prea mult rău. Dar e suficient un bob de drojdie de răutate pentru a dospi un imens aluat de prostime. Se întîmplă adesea ca o sectă și o mulțime, separat considerate, să fie incapabile de vreo crimă, iar combinarea lor să devină cu mare ușurință criminală"251. Înlocuiti cuvîntul criminal cu revoluționar și veți înțelege ce dorește de fapt să spună Tarde. Pînă la un punct, minoritatea gata de acțiune și majoritatea turbulentă, partidul socialist și masa de muncitori
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
caracterului conservator 367. Ideile lor au străbătut vremurile pînă la Herbert Marcuse. El le va relua, modernizînd temele. Spre deosebire de Reich, el ajunge la psihanaliză plecînd de la marxism, trecînd în primul rînd prin Școala de la Frankfurt. Aceasta își stabilise drept sarcină combinarea concepției societății de clasă cu aceea a societății de masă. A încercat să critice societatea de clasă din punctul de vedere al realității maselor anonime și solitare, și să critice societatea de masă dezvăluindu-i exploatarea, conținutul ei de clasă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dimensiuni ale contextului: - dimensiunea fizică - elementele din mediul înconjurător cu implicații în actul comunicării; - dimensiunea psihosocială - rolurile participanților, mentalități, elemente de cultură socială etc.; - dimensiunea istorică - timpul istoric și timpul actual; Codul presupune un repertoriu de semne și reguli de combinare a acestora. 1.5. Comunicarea lingvistică Comunicarea verbală este procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă (emițător) la un destinatar (receptor) prin intermediul unui cod (limbă naturală) și al unui canal. Elementul concret care facilitează actul comunicării este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o asimileze pentru a putea intra în relație adecvată de comunicare cu semenii. Din punct de vedere instrumental- funcțional, limba constituie o mulțime de bază, constituită din urmatoarele elemente: repertoriul de combinații (vocabularul) ; alfabetul; regulile gramaticale (care definesc modul de combinare a elementelor vocabularului). Limba este un fenomen social, elaborat de societate; limbajul este un fenomen individual, individualizarea lui realizându-se atât în plan fiziologic, prin unele particularități ale aparatului fonator, cât și în plan psihologic, manifestându-se diferit de la individ
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
are funcția referentială (având în vedere scopul cel mai important al activității verbale concretizate în actul lingvistic - comunicarea de informații), dar și aici apar toate funcțiile, inclusiv cea poetică. În actul lingvistic există două moduri principale de aranjament: selecția și combinarea. în comunicarea obișnuită, vorbitorul realizează selecția cuvintelor pe baza principiului echivalenței și, pe baza principiului contiguității, realizează combinarea. Poetul depășește simpla acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de informații), dar și aici apar toate funcțiile, inclusiv cea poetică. În actul lingvistic există două moduri principale de aranjament: selecția și combinarea. în comunicarea obișnuită, vorbitorul realizează selecția cuvintelor pe baza principiului echivalenței și, pe baza principiului contiguității, realizează combinarea. Poetul depășește simpla acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect poetic mai puternic cu cât sunt mai originale, mai surprinzătoare. „Funcțiunea poetică proiectează principiul echivalenței de pe axa selecției
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
simpla acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect poetic mai puternic cu cât sunt mai originale, mai surprinzătoare. „Funcțiunea poetică proiectează principiul echivalenței de pe axa selecției, pe axa combinării. Echivalența devine factorul constitutiv al secvenței.” Prin intermediul metaforelor și al altor figuri de stil (metonimia, sinecdoca), al ritmului, rimei, repetițiilor, al alternanțelor, al contrastelor, „se poate spune că locutorul elaborează un cod special, un sistem singular realizat într-un mesaj
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a operațiilor intermediare. Deprinderea verbală se dezvoltă prin exerciții, care trebuie să corespundă unor cerințe: - sarcina verbală care asigură motivarea acțiunii verbale. - situativitatea (raportarea replicilor la circumstanțele sistemului de interraporturi); - orientarea atenției către scopul și conținutul exprimării (forma rămâne adiacentă); - combinarea tuturor aspectelor vorbirii (mijloc de combinare, activitate umană, exprimarea ca produs); - modelarea comunicării prin fiecare element al exercițiului; - valoarea comunicativă a frazelor; - valorificare judicioasă a timpului acordat realizării exercițiilor; - un număr suficient de exerciții de același tip; - asigurarea corectitudinii acțiunilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dezvoltă prin exerciții, care trebuie să corespundă unor cerințe: - sarcina verbală care asigură motivarea acțiunii verbale. - situativitatea (raportarea replicilor la circumstanțele sistemului de interraporturi); - orientarea atenției către scopul și conținutul exprimării (forma rămâne adiacentă); - combinarea tuturor aspectelor vorbirii (mijloc de combinare, activitate umană, exprimarea ca produs); - modelarea comunicării prin fiecare element al exercițiului; - valoarea comunicativă a frazelor; - valorificare judicioasă a timpului acordat realizării exercițiilor; - un număr suficient de exerciții de același tip; - asigurarea corectitudinii acțiunilor elevilor; - combinarea fenomenelor formate separat (integrarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
aspectelor vorbirii (mijloc de combinare, activitate umană, exprimarea ca produs); - modelarea comunicării prin fiecare element al exercițiului; - valoarea comunicativă a frazelor; - valorificare judicioasă a timpului acordat realizării exercițiilor; - un număr suficient de exerciții de același tip; - asigurarea corectitudinii acțiunilor elevilor; - combinarea fenomenelor formate separat (integrarea funcțională); Modalitățile interne de realizare a deprinderii sunt operațiile, care trebuie duse la automatism. Deprinderea implică automatismul, dar nu se reduce la acesta, fiind mai complexă. Referindu-se la activitatea de vorbire, unii cercetători au analizat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu structuri, corelate cu un model. În funcție de natura operației efectuate, se pot clasifica în mai multe tipuri: - de substituție, a căror sarcină solicită înlocuirea unor componente ale modelului. Propun un model care va genera un exemplu analogic de combinare și alegere paradigmatică. - de transformare a unei structuri A, într-o structură B, asemănătoare cu modelul dat: - prin modificări structurale: transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; - prin adiționare: - transformare: - expansiune: structura nouă dezvoltă modelul; - prin reducere: în structura generată se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
J » . Rata de succes este de 98 - 99% pentru calculii bazinetali și de 70% pentru cei ureterali superior. Litotriția este contraindicată la gravide, pacienți cu anevrism de arteră renală și de aortă. Pentru calculii renali peste 2 cm se indică combinarea litotriției extracorporeale cu litotriția percutanată(NLP). În prezent, prin combinarea acestor metode, chiar în cazul litiazei coraliforme, s-a redus mult necesitatea intervențiilor urologice deschise. Ureteroscopia cu fragmentarea calcului în înterior este metoda de elecție pentru calculii situați medio-ureteral sau
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
bazinetali și de 70% pentru cei ureterali superior. Litotriția este contraindicată la gravide, pacienți cu anevrism de arteră renală și de aortă. Pentru calculii renali peste 2 cm se indică combinarea litotriției extracorporeale cu litotriția percutanată(NLP). În prezent, prin combinarea acestor metode, chiar în cazul litiazei coraliforme, s-a redus mult necesitatea intervențiilor urologice deschise. Ureteroscopia cu fragmentarea calcului în înterior este metoda de elecție pentru calculii situați medio-ureteral sau la nivelul ureterului distal. Numai 5% din pacienții cu litiază
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
întregi de călători în drum spre stele îndepărtate, ținând cont de faptul că ele nu depășesc viteza luminii. Apare în diferite variante. Fie generațiile se succed, fie doar echipajul se schimbă, în timp ce pasagerii sunt criogenați. Biocip: artefact compus, născut din combinarea microelectronicii cu biotehnologia. Cip: anglicism pentru "microprocesor electronic". Clonă: cuvântul provine din grecescul Klôn, "tânără mlădiță". Ulterior, desemnează o "făptură identic reprodusă grație unor manipulări genetice". Clonare: reproducerea unui individ, vegetal sau animal, pornind de la una dintre celulele sale. Tehnică
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a labei piciorului este cunoscută și sub denumirea de dorsiflexie. 2. Coordonarea mișcărilortc "2. Coordonarea mișcărilor" Coordonarea evidențiază capacitatea de organizare și reglare a mișcării, pusă în valoare prin economia gestului, ceea ce favorizează precizia și siguranța în execuție a actuluimotric. Combinarea permanentă a factorilor motori cu cei senzoriali conduce la apariția mișcărilor voluntare, la baza cărora se află trei sisteme: sistemul informațional, reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale care intervin în elaborarea deciziei și a schemei de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
aferențele senzitivo-senzoriale care intervin în elaborarea deciziei și a schemei de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal, de legătură cu al treilea sistem, cel efector (Sbenghe, 1987). Ansamblul informațiilor elaborate de analizatori permit dezvoltarea coordonării, prin capacitatea de selecție și combinare a mișcărilor, la care trebuie adăugate orientarea temporo-spațială, diferențierea kinestezică și funcția de echilibru. Evaluarea coordonării de către KT îi permite acestuia să aprecieze modul în care pacientul este în măsură să răspundă (sau nu) la unele solicitări din cadrul programului recuperator
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu aparatul care îi asigură susținerea. Concluzii: Utilizarea uneia sau alteia dintre pozițiile fundamentale, cu preponderență cele derivate din aceste poziții, este condiționată de următoarele aspecte: • o cât mai judicioasă selecție și utilizare a pozițiilor fundamentale sau a derivatelor acestora; • combinarea interdisciplinară a mijloacelor de tratament (fizioterapie, balneoterapie etc.); • cunoașterea exactă a restantului funcțional, pentru a asigura o riguroasă dozare și gradare a efortului; • informarea exactă asupra unor posibile tulburări de psihomotricitate. Programul pe care și-l stabilește KT trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de bază: - unul sedativ, concretizat prin posturi antalgice destinate să reducă sau să suprime durerea; - celălalt morfologic, prin care se urmărește prevenirea și, după caz, corectarea retracțiilor musculo-tendinoase. Realizarea faptică a acestor obiective este pusă în valoare prin selecția și combinarea posturilor la care se recurge, și anume: posturi antalgice sau sedative; posturi corective; posturi de facilitare. A. Posturile antalgice Posturile antalgice sunt poziționări pasive, adoptate de către pacient în mod spontan, pentru a suprima durerea. La aceste posturi pacienții recurg în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prevenire și corectare a unor sechele funcționale, în cazul unor leziuni la nivelul articulației pumnului și a mâinii. Marea varietate de mișcări la care KT poate apela îi oferă acestuia posibilitatea de a pune în valoare capacitatea de selecționare și combinare a mijloacelor de tratament, în funcție de afecțiune, de restantul său funcțional, de aparatele și instalațiile de care dispune, dar și de experiența și simțul datoriei cu care trebuie să fie înzestrat. Redobândirea capacității de mișcare a mâinii, în ansamblul ei, pornește
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Redobândirea autonomiei de deplasare, departe de a fi considerată un obiectiv ușor de realizat, pe lângă competență, necesită tact pedagogic, perseverență și devotament.Planul terapeutic întocmit, ca noțiune generală, necesită programe etapizate, adecvate stadiului de evoluție a bolii, o selecție și combinare judicioase a mijloacelor de tratament subordonate aceleiași etape, precum și o cooperare absolută a pacientului (Génot et al., 2001). La cele enumerate mai sus, efectuarea periodică a bilanțurilor mio-neuro-artro-kinetice trebuie considerată o cerință sine qua non a activității kinetoterapeut ice, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]