7,605 matches
-
în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
comportamentele asociate cu banii, și tipologia lui Forman (1987 apud Furnham și Okamura). Încearcă să vadă dacă credințele despre modul cum poți deveni bogat și înțelesurile emoționale atașate banilor anticipează patologia monetară. Forman considera că zgârcenia avarului este un tipar comportamental învățat din copilărie, proiectat pentru a proteja de anxietate și sentimentul de slăbiciune; în timp ce sindromul risipitorului este rezultatul unei educați hiper-protective și prea indulgentă, în care banii erau substituienți pentru diverse forme de afecțiune. Nici una din măsurătorile întreprinse nu a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
vizează cu precădere aspectele formative ale învățământului. Se pune accent pe dezvoltarea proceselor psihice, a capacităților intelectuale, în special a operațiilor gândirii specifice activității de învățare, pe formarea capacităților de cunoaștere și de exprimare, pregătirea copiilor pentru adaptarea intelectuală, afectivă, comportamentală la regimul activităților școlare. Așadar, grădinița nu preia o parte din sarcinile instructiv-educative ale școlii, ci pregătește copiii pentru integrarea lor în activitatea școlară în care ponderea trece pe învățare. Bogatele experiențe care s-au făcut și pe plan mondial
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
la trecerea treptată de la gândirea intuitiv-concretă la gândirea abstractă, logică pregătind copiii pentru înțelegerea și însușirea cunoștințelor matematice ce se vor preda în clasa I. Până la terminarea grupei mari pregătitoare pentru școală (nivelul II) trebuie să se realizeze următoarele obiective comportamentale: • să alcătuiască mulțimi de obiecte sau de imagini ale obiectelor cunoscute pe baza clasificărilor după unul, două sau mai multe criterii; • să compare mulțimile pe baza percepției globale și prin punere în corespondență termen la termen; • să acționeze cu mulțimi
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
întreaga evoluție a activității și comportamentului uman „poate fi interpretată ca un proces continuu de acomodare la obiect și de asimilare (în plan ideal și practic) al obiectului”, procesul respectiv având la bază permanenta semnalizare senzorială. De altfel, nici un act comportamental nu se poate realiza în afara acestei semnalizări, percepția fiind implicată în reglarea generală a comportamentului uman. Prezența activității perceptiv-senzoriale devine indisponibilă în diverse sarcini de muncă, cum ar fi îndeosebi cele de verificare, de supraveghere etc. De aici rezultă
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
Acest tip de abordare corespunde tendințelor actuale de întrepătrundere și complementaritate a dimensiunilor cantitative și calitative ale cercetării. Metodele non-experimentale și metodele experimentale se diferențiază prin motivația și scopul cercetării: în timp ce primele acoperă spectrul descriptiv-constatativ, experimentul vizează obținerea unei schimbări comportamentale prin manipularea unor factori ai unui studiu (McMillan, 1992), provocarea variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică și studiul de caz. Studiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Cea mai frecventă eroare în interpretarea coeficientului alfa Cronbach este aceea că se confundă consistența internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea inter-evaluatori se referă la concordanța între evaluările realizate de doi sau mai mulți cercetători care aplică același instrument acelorași subiecți. Estimarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
etnic și comunitate etnică. Din perspectiva noastră comunitaristă, preferința este pentru cea din urmă. Mai mult, comunitatea care capătă apelativul etnic se distinge de alte comunități etnice printr-un mod de viață particular, determinat de atribute etnice, lingvistice, religioase și comportamentale. Pentru lipoveni în mod particular, markerii acestui tip de comunitate se conturează din perspectiva religiei, care exprimă relația dintre individ și comunitate, dar și între indivizi în interiorul comunității, modelează identitatea colectivă și o diferențiază de alte grupuri, din limba vorbită
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dintr-o stereotipizare a termenului de balcanism ce, "creată și importată din Occident a fost complet asimilată"1 de mentalitatea vestică și, prin ricoșeu, de aceea sud-est europeană. Dincolo însă de poncife cu accente incriminatorii există cu siguranță un arhetip comportamental, cu numeroase concretizări de ordin tipologic și simbolic. Astfel, tipul tragic, înțeleptul, parvenitul sau haiducul-analizate de noi din unghi comparativ- alcătuiesc tot atâtea variabile, forme de manifestare reflectate cu acuratețe în imaginarul literar-artistic din sud-est2. Altele, precum levantinul, clericul, militarul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
în calea tuturor, veșnic vinovați în ochii cuiva. Deasupra noastră se sparg talazurile istoriei. Ne-am săturat de atâta silnicii și am prefăcut necazul în virtute: am ajuns nobili prin sfidare"9. Există însă și celălalt versant, de astă dată comportamental - consecință a stării lui între - într0 descriere acidă și, în același timp, simpatetică: "Moștenesc trândăveala din Orient, iar gustul de viață ușoară din Occident; nu se grăbesc niciodată, căci viața se grăbește; nu1 interesează ce le rezervă ziua de mâine
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de către cronicari. Cele patru repere de coloratură morfologică (Orient/ Occident), religioasă (Suflet/ Trup), istorică (Bizanțul dual) și ontologică (cosmo- / antropocentrism) alcătuiesc, conjugate și articulate până la nivelul capilarelor un ancadrament în interiorul căruia s-a nșscut și s-a dezvoltat acest arhetip comportamental în fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al unei situații de destin colectiv specifică la nivel tipologic eternizatul parcă echilibru instabil. Așa cum fragilitatea construcției a condus, aici, în revers
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
realizarea idealului lor profesional, acela de a deveni învățători. Erau 36 de copii, băieți și fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască în femeile și bărbații
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și aici trebuie puse în discuție și unele deosebiri de nuanță care definesc fiecare caz în parte. 2.3.2. Bioticul Bioticul, adică foulingul biologic propriu-zis, constituie cea mai complexă și dinamică componentă a acestui ecosistem, atât compozițional cât și comportamental, contribuind în cea mai mare măsură la variabilitatea manifestării efectelor negative din punct de vedere tehnologic, fapt datorat prezenței unui nivel superior de organizare a materiei, anume nivelul biologic. 2.3.2.1. Considerațiuni generale Bioticul, adică ceea ce se depune
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vom fi mereu europeni. Deosebirea pe care o văd Între spațiul românesc și cel european este În primul rînd de ordin legislativ și economic, iar anul 2007 nu a adus vreo modificare În acest plan, cel puțin pentru Început. Planul comportamental, care privește individul În relație cu lumea și chiar cu sine Însuși, de cele mai multe ori nu se are În vedere. Mai devreme sau mai tîrziu, aceștia vor ajunge să conștientizeze adevăratele valori ale europenismului, fie că le vor Împărtăși, fie
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
RS sunt modalități de cunoaștere și reconstrucție a realității sociale de către actorul social și sunt impregnate de normele și modelele specifice unei culturi la un moment dat. Deasemenea, RS sunt un ansamblu sociocognitiv, structurat și organizat de cunoștințe și prescripții comportamentale. Îndeplinesc funcții de cunoaștere, Înlesnesc comunicarea, ghidează comportamentul social și permit adaptarea la contextul imediat. Ajută la definirea identității sociale și persoanle și la inserția individului și grupului În câmpul social. Reprezentarea socială este fenomen social, constituindu-se ca un
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
educație performantă. Trebuie să facem față exigențelor impuse de cei cu care venim În contact: elevi, părinți etc. Fiecare dintre noi s-a simțit măcar o dată venerat de elevii săi. Pentru ei suntem modele sub orice aspect: intelectual, fizic, moral, comportamental. Modul cum ne Îmbrăcăm și cum vorbim, atitudinea față de colegi, față de autorități, disciplina În muncă, se constituie un exemplu pentru elevi, cu atât mai mult pentru cei cu deficiență „izolați” Într-o lume restrânsă În care profesorul este omniprezent și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu, să facem față acestor probleme Spunem că, în cazurile de reușită, am luat decizia cea mai potrivită. Astfel, în acest prim segment de analiză, interesează sursele de stress, adică acei factori capabili să producă modificări și tensiuni afective și comportamentale semnificative asupra organismului uman. În ceea ce privește simptomele de stress, acestea se pot prezenta fie ca imediate, sub formă de: indigestie, amețeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mâncare, insomnii și iritabilitate sporită. Privind în timp, printre simptome se
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
mari categorii cu influențe negative asupra persoanelor analizate<footnote Bontaș. Dumitru, Management general, Editura Universității "George Bacovia”, Bacău, 2007, pg. 196. footnote>: - efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul existent de singurătate; - efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, spre alcoolism, abuz de cafea, tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; - efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta decizii raționale, concentrare slabă asupra problemelor ivite, scăderea capacității de atenție, hipersensibilitate la
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și care îi condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele. Sau un sistem de valori, convingeri și obiceiuri împărtășite într-o organizație care interacționează cu structura formală pentru a produce norme comportamentale<footnote Gordon, J. ș.a., Management and Organisational Behaviour, Allyn and Bacon, Boston, 1990, pg. 621. footnote>. Cultura organizațională, la care facem apel, conține ca armătură specifică, un set de credințe, valori și norme comportamentale ce asigură percepția angajaților asupra a
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
structura formală pentru a produce norme comportamentale<footnote Gordon, J. ș.a., Management and Organisational Behaviour, Allyn and Bacon, Boston, 1990, pg. 621. footnote>. Cultura organizațională, la care facem apel, conține ca armătură specifică, un set de credințe, valori și norme comportamentale ce asigură percepția angajaților asupra a ceea ce se întâmplă în organizație, a ceea ce este dorit și acceptat, precum și a ceea ce reprezintă amenințări exogene (caz în care intervin și factorii stresori). De aceea, atunci când se analizează raportul dintre cultura organizațională și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
atitudinea de a nu fi copleșiți de inportanța sarcinilor primite. - după ce este realizată succinct o situație de tip SWOT, atenția se îndreaptă spre îmbunătățirea performanțelor și dezvoltarea capacităților profesionale și de statut social. Trebuie scoase în evidență tocmai capabilitățile, trăsăturile comportamentale, comptențele și abilitățile de care dă dovadă fiecare individ în structura organizațională dată. footnote> conturat să ajute managerii, fie găsirea momentelor oportune pentru a discuta cu managerii asupra conduitei lor ce provoacă tensiuni neforțate de împrejurări și a le arăta
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
parte, a următoarelor strategii de optimizare activității umane, în condiții lucrative și sub acțiunea factorilor de stress<footnote Strategii reliefate în Verzea, I., Luca, G.-P., Management general, Editura Performantica, Iași, 2005, pg. 222-223. footnote>: 1. Îmbunătățirea autocontrolului emoțional și comportamental, precum și a abilităților de autoconducere; 2. Redefinirea priorităților, reconsiderarea obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de abordare a problemelor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Componenta pasivă a CL se referă la acele semne care aparțin locutorului dar care nu sunt produse În relație cu actul rostirii și nu au o legătură directă și nemijlocită cu propoziția enunțată. Includem aici acele semne corporale ce caracterizează comportamentalul general al locutorului: modul cum se Îmbracă, cum mănâncă, cum merge, ce ticuri are etc. Aceste semne nu au legătură cu intenția de comunicare a locutorului; ele sunt surse de semnificație despre locutor, În general, nu despre semnificația unui anumit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
unei persoane detașate de interacțiunile sociale și orientate către sine, izolată în propria lume interioară. Înainte ca autismul să fie abordat și cercetat științific de către psihiatri sau psihologi, diverși autori de beletristică prezintă cazuri ale unor copii care manifestau caracteristici comportamentale specific tulburărilor de spectru autist. În lucrarea Autismul infantil , Cristina Mureșan vorbește despre un mit al “ copilului sălbatic “ apărut în beletristică și potrivit căruia existau copii care erau percepuți ca fiind total diferiți de ceea ce era considerat “ normal “ și față de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
11 copii autiști. Chiar dacă împrumuta pentru descrierea acestei tulburări infantile un termen folosit în descrierea schizofreniei, Kanner are meritul de a încadra autismul într-o unitate nosologică independentă. În articolul său “ Autistic Disturbance of Affective Contact “ Kanner a prezentat patternurile comportamentale specific autismului infantile și distincte de schizofrenie. În acest studiu, Kanner a descris pentru prima dată 11 copii care prezentau grave deficite de vorbire, dificultăți în interacțiunea socială și comportamente stereotipe și repetitive. Kanner consideră că autismul se diferențiază atât
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]