4,845 matches
-
europenism”, numai că m final a fost omis! Noi suntem departe Încă de performanța unor edituri din străinătate, care organizează adevărate concursuri pentru cei care descoperă greșeli de tipar În lucrările publicate de acestea. În Principii și norme de tehnoredactare computerizată, I. Funeriu citează următorul exemplu, pe care l-a găsit Într-un ziar românesc (nemenționat În text): Compania chineză Moon God Drinking Product Co. va oferi premii În bani cetățenilor care depistează greșeli de tipar și de scriitură În trei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ales americane, a apărut un alt semn distinctiv care delimitează paragraful: un rând alb Înainte și altul după paragraf. În astfel de situații, se renunță la alineat, pentru a nu marca În mod redundant același lucru. Un maestru al tehnoredactării computerizate, Roger K. Parker (1996), ne sfătuiește: „Nu utilizați, În același timp, atât deplasarea primei linii a paragrafului, cât și liniile goale suplimentare Între paragrafe” (p. 270). Deocamdată, acest exemplu nu s-a impus În practica editorială românească. Ce trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ficeac, Bogdan, 1999, Cenzura comunistă și formarea „omului nou”, prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, Editura Nemira, București. Florea, Cornel, 1983, Ce cercetăm, cum cercetăm, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Funeriu, I., 1995, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara. Gherghel, N., 1996, Cum să scriem un articol științific, Editura Științifică, București. Gibaldi, Joseph, 1995, MLA Handbook for Writers of Research Papers, ediția a IV-a, The Modern Language Association of America, New York. Gorrell, Robert M.; Laird
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Tehnică, București. Nathan, Ruth; Temple, Frances; Juntunen, Kathleen; Temple, Charles, 1989, Classroom Strategies that Work. An Elementary Teacher’s Guide to Process Writing, New Hampshire, Herneman, Portsmouth. Nunan, David, 1993, Introducing Writing, Penguin English, Londra. Parker, Roger C., 1996, Tehnoredactare computerizată & design pentru toți, traducere de Corneliu Catrina, Editura Teora, București. Partridge, Eric, 1963, You Have a Point There. A Guide to Punctuation and its Allies, Londra. Pecican, Ovidiu, 1998, Lumea lui Simion Dascălu, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Petraș
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și poligrafică a cărții, Editura Teora, București, 1994, elaborată de un colectiv de autori format din: Vlad Mușatescu, Adrian Zahareanu, Anatolie Rosmarin și Achille Daniel. 1 Aceste Reguli de paginație sunt reproduse după I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, pp. 263-267. Mulțumesc prietenului și colegului Ionel Funeriu pentru acordul de a reproduce aceste reguli. 1 Grilă disponibilă la adresa: http://www.euro.ubbcluj.ro.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
2007, sub egida Primăriei municipiului Bârlad, director fondator Cezar Ivănescu, redactor coordonator Gruia Novac, din colectivul redacțional mai făcând parte: Vasilian Doboș, Ancelin Roseti, Marian Constandache, Iorgu Gălățeanu, cu foarte mulți colaboratori externi dar puțini din localitate (21x30 cm.). Culegere computerizată și tehnoredactarea sunt asigurate de Bogdan Artene, foto Vasile Slabu, tipărirea la S.C. IRIMPEX S.R.L.Bârlad strada C. Hamangiu nr.15, adresa redacției: Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” Bârlad, Bulevardul Republicii 109. Numărul 2 al revistei, apărut în august 2007 este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
caseta redacțională desprindem că în octombrie 2007 revista este realizată de către Marin Rotaru, redactor șef, Gheorghe Gherghe, redactor șef-adjunct, redactori corespondenți: Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Ravaru, Cristian Onel, Laurențiu Ursachi, Teodor Hardon, Florin Varvara, Ștefan Stan, Serghei Coloșenco. Tehnoredactare computerizată: Bogdan Artene Bârlad. * Făt Frumos Făt‐Frumos, revistă literară, apare la 15 martie 1904, bilunară, sub direcția unui comitet, dar se știe că la început a 323 fost condusă de G. Tutoveanu și Dimitrie Nanu, iar mai târziu de Corneliu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2006, când ajunge la cititori numărul 15 al său. Directorul revistei, profesorul Ioan Adam, redactor șef prof. Ioan Puflea, redactor șef adjunct Alina Chirica și înv. Marinica Giușcă, secretar general de redacție Bogdan Munteanu, care se ocupă și de tehnoredactarea computerizată, iar Constantin Andrei Popa de grafica coperților și postere. Revista dispune de un larg colectiv redacțional nominalizat la locul potrivit, indicându-li-se însărcinările: redactori, fotoreporteri, traducători, corespondență internet, culegători de texte. Totodată este arătată componența Consiliului director al Asociației
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
impactul la jumătate este de șapte ani, plus sau minus doi” (Training Magazine, aprilie 1993). Eu cred că în a doua jumătate a anilor ‘90 această perioadă s-a micșorat la circa un an și jumătate, iar datorită noilor tehnologii computerizate care promit ceva „nou și mai bun” cam o dată la șase luni, tentația de a trece de la o soluție la alta - sau de a încerca mai multe deodată - este și mai mare. Pe măsură ce se estompează impactul temporar al fiecărui capriciu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
terapiei, făcând dificilă aprecierea efectului izolat al TFD. Pe de altă parte, colangiocarcinoamele au tendința de diseminare pe cale biliara, de-a lungul canaliculelor biliare, în acest context, răspunsul la TFD din punct de vedere al reducerii masei tumorale prin tomografie computerizată fiind neelocvent. Într-un mod similar, rezultatele nu sunt obiective când TFD este evaluată doar prin repermeabilizarea unui duct biliar stenozat. Se pare că cea mai fidelă metodă de evaluare a rezultatelor este măsurarea și urmărirea grosimii masei tumorale pre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor primitive
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
manifestare, cadrele predefinite de acțiune; creșterea numărului și a complexității acestor forme/cadre echivalează cu creșterea oportunităților de organizare a acțiunii colective și apariția structurilor formale de organizare. Ei exemplifică faptul că tehnologiile standardizate de contabilitate, selecția resurselor umane, gestiune computerizată a informației sunt mijloace „raționale”, preluate ca atare de către organizații și se constituie În departamente organizate formal, indiferent de eficiența acestora pentru organizația În cauză; ele sunt mecanisme de legitimare prin care organizația se definește ca adecvată, rațională, modernă și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie). Hematuria macroscopică este autolimitată în timp, durează câteva zile, maximum o săptămână. Afectarea concomitentă a coagulării poate prelungi episodul hematuric (ca exemplu, menționăm un caz din cazuistica serviciului nostru cu importantă afectare hepatică determinată de polichistoza hepatică severă, peste
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de uninefrectomie. Hemoragia prin ruptura chiștilor se poate manifesta exclusiv ca hemoragie intrachistică, neexteriorizată (exprimată în acest caz prin durere acută însoțită de anemie aparent inexplicabilă). Hemoragiile intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul colector
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul colector, parenchimul renal (pielonefrita acută), chiștii și țesutul perinefretic. Prevalența infecțiilor în ADPKD este dificil de evaluat corect. Cert este faptul că sunt mai frecvente la femei și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nespecifică și uneori diagnosticul poate fi orientat eronat spre o infecție a chiștilor renali. Specific pentru localizarea hepatică este creșterea fosfatazei alcaline, a bilirubinei și aspartataminotransferazei. Diagnosticul la un pacient febril cu ADPKD se face prin ecografie și/sau tomografie computerizată, indispensabile pentru localizarea chistului sau a chiștilor infectați. în caz de eșec, se practică explorarea în RMN și, in extremis, scintigrafia cu indium 111 (fixat pe leucocite) (5). Germenii cauzali sunt: gram negativi, enterobacteriaceal, haemophilus. Tratamentul de elecție în această
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ieftină, ultrasonografia a devenit tehnica de screening preferată pentru diagnosticul inițial de ADPKD. Din păcate, este dependentă în mare măsură de calitățile operatorului și nu pune diagnosticul la 2-10% din pacienții cu chiști (puțini și mici) (5, 17). Tomografia axială computerizată (CT) este puțin mai sensibilă decât ultrasonografia, dar implică expunerea pacienților la substanțe de radiocontrast și la radiații, este mai costisitoare și mai dificilă (în special la copii, necesitând anestezie pentru un studiu optim). Rezonanța magnetică (MRI) nu pare a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este astăzi tehnica de screening preferată de majoritatea nefrologilor, deoarece este rapidă, non-invazivă și ieftină (2). Ca dezavantaje, vom sublinia o sensibilitate inferioară CT sau RMN și faptul că rezultatul depinde de calitățile aparatului, de îndemânarea și cunoștințele operatorului. Tomografia computerizată (CT) cu contrast este ușor mai sensibilă decât ultrasonografia și oferă mai multe detalii ale structurilor abdominale, în special ficat și pancreas (6). Această metodă expune însă pacienții la substanțe de radiocontrast (nu poate fi folosită la pacienții cu insuficiență
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
puțin 2 chiști renali (uni- sau bilaterali) la pacienți sub vârsta de 30 ani, cel puțin 2 chiști în fiecare rinichi între 30 și 59 ani și cel puțin 4 chiști în fiecare rinichi după 60 ani (Ravine 1994). Tomografia computerizată (CT) este o metodă extrem de utilă în diagnosticul leziunilor mici, al complicațiilor tip hemoragie, infecție, ruptură, asocierea cu neoplazii. Beneficiile RMN sunt, deocamdată, neclare. Ecografia sau/și CT permit diagnosticul unor manifestări extrarenale ale ADPKD: chiști hepatici, splenici, pancreatici. Pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a interpreta corect unele manifestări renale și/sau extrarenale ce pot apărea la copil și a institui o îngrijire și urmărire adecvată, cu scopul de a preveni complicațiile și prelungi intervalul de timp până la instalarea IRCT. Introducerea ecografiei și tomografiei computerizate a permis identificarea formelor asimptomatice la copil, iar testarea genetică a deschis era diagnosticului presimptomatic în ADPKD. Stabilirea stării de purtător de genă mutantă la copiii cu risc ai unui părinte bolnav de ADPKD ridică probleme etice și psihologice importante
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a sodiului. Defectele de concentrare sunt însă mai frecvente în ARPKD. Pot să se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat de oricare dintre tehnicile imagistice curente (urografie excretorie, ecografie, tomografie computerizată), 3. Mecanismul de producere a hipertensiunii implică probabil sistemul renină-angiotensină, stimulat de ischemia renală produsă de mărirea chiștilor (15). Diferite studii au demonstrat că ecografia este metoda de elecție a diagnosticului ADPKD la copil. Fick et al. (1994) (4) au
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fost evaluate; teoretic, la 35 de ani este încă posibil ca boala să nu manifeste morfologic și clinic sau chiștii să fie sub limita de rezoluție a ecografului; persoana va fi urmărită în continuare ecografic sau, mai bine, prin tomografie computerizată. în eventualitatea în care s-ar pune problema donării unui rinichi fratelui bolnav, se va face obligatoriu testare genetică. (b) la III-3 examenul ecografic a evidențiat chiști multipli, bilaterali, de dimensiuni mici; deci persoana are pentru moment o formă asimptomatică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reacumulat după o aspirație percutanată anterioară; substanțele folosite au fost glucoză, fenol, iophendylate (Pantopaque), fosfat de bismut sau alcool etilic absolut. Prima opțiune terapeutică în aceste situații este drenajul percutanat sub control ultrasonografic (fig. 11.2.), fluoroscopic sau prin tomografie computerizată; folosind una din aceste metode imagistice, chistul este identificat și puncționat cu un ac al cărui vârf este plasat în centrul acestuia. Conținutul chistului este aspirat și sunt trimise probe pentru examen citologic, bacteriologic și biochimic. După efectuarea unei chistografii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
obstrucția ureterală prin compresiune chistică, cheaguri de sânge, calculi sau formațiuni tumorale. Puncția chisturilor și incizia sau rezecția multiplă a acestora sunt opțiuni terapeutice, care sunt luate în considerație atunci când chiștii determină obstrucția sistemului colector cu dureri lomboabdominale importante. Tomografia computerizată abdominală este investigația de elecție pentru diagnosticarea unor complicații, cum ar fi hemoragia intrachistică sau retroperitoneală, litiaza sau neoplazia renală. Având în vedere observațiile care au remarcat episoade repetate de hematurie macroscopică după traumatisme lomboabdominale directe, ce determină un declin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de elecție pentru diagnosticul inițial al chiștilor renali, deoarece este neinvazivă, rapidă și ieftină. Rezultatele sale depind însă de calitățile operatorului și rezoluția aparatului. Chiștii mai mici de 1 cm până la circa 0,5 cm pot fi identificați prin tomografie computerizată sau RMN. Diagnosticul ADPKD este ușor de stabilit atunci când pacientul prezintă dureri în flancuri, rinichi mari cu chiști multipli și bilaterali, eventual chiști în alte organe (ficat, pancreas, splină) și, mai ales, o anamneză familială pozitivă. Diagnosticul se bazează, în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]