8,920 matches
-
Ce unește însă această generație, ce dă specificul ei? Pe lângă spiritul de frondă, de refuz al clișeelor de tot felul, descoperim, la cei mai valoroși poeți ai generației ’80, câteva mize majore: (auto)biograficul, atenția la realitatea înconjurătoare, dar și conștientizarea faptului că poezia e un text, care se raportează nu numai la obiectele și senzațiile imediate, ci și la tot ceea ce sa scris (spus) deja, încercarea de folosire (inclusiv în poemele cu evidentă deschidere metafizică) a unui discurs apropiat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele nțelept. Ultimele două versuri surprind metaforic depășirea existenței telurice prin cultul valorilor spirituale, prin conștientizarea esenței solare a ființei umane, semnificând triumful apolinicului asupra dionisiacului. Depășind momentul dilematic cu omenești ezitări (Plângi, preacuminte Enigel!...), Enigel intră definitiv sub semnul Soarelui. Pentru regele ciupercilor însă, întâlnirea cu aprinsul inel al soarelui (punctul culminant al narațiunii alegorice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
determinată de circum stanțe exterioare: ... Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Cea dea doua experiență majoră de cunoaștere este a „omului în fața morții“, dezvoltată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona înghițit de balenă: Trebuie să dormi. - De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?), prin imaginarea morții eroice, în război, prin reflecția asupra morții sacrificiale a lui Isus (Că noi, oamenii, numai atâta vrem: un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În primul rând, literatura națională reflectă, prin transfigurare artistică, existența prin veacuri a poporului căruia îi aparținem, reflectă spiritualitatea și valorile sale, care ni s au transmis și nouă. Cunoașterea acestei „arhive“ ce include nenumărate mituri fondatoare contribuie, așadar, la conștientizarea propriului trecut, a rădăcinilor noastre și, implicit, la înțelegerea prezentului în care trăim. Desigur, sar putea obiecta faptul că documentele istorice sunt o sursă mai obiectivă pentru cunoașterea trecutului. Este adevărat că evenimentele istorice, cauzele și consecințele lor sunt consemnate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discursului narativ. 3. Pentru el, acest eșec minor era o tragedie./ Detest tragedia ploilor nesfârșite de toamnă. 4. Perspectiva narativă ilustrată în text este internă, subiectivă. 5. Interogațiile retorice au rolul de a evidenția dileme interioare ale persona juluina rator/conștientizarea propriilor incertitudini, evidențiind înclinația spre reflecție, spre auto analiză. 6. Fragmentul apelează, mai ales, la modalități indirecte de caracterizare. Acestea se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului, prin relațiile cu alte personaje (cu Irina, de pildă: Îi răspund conștiincios, dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de ghinionul înscris în destinul său. Contemplând însă peștii din acvariu și încercând să depășească prin joc situația nefastă (pescuiește în acvariu), eroul descoperă analogia între destinul său de pescar ghi nionist și cel al peștilor. Metafora oamenilor-pești exprimă momentul conștientizării propriei existențe, limitată în timp și în spațiu, multiplu determinată de circumstanțe ex terioare: Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. Cea dea doua secvență tematică, „omul în fața morții“ este puternic reliefată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona înghițit de balenă: Trebuie să dormi. - De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții? - Hai, pune capul jos.), prin imaginarea morții eroice, în război, prin reflecția asupra morții sacrificiale a lui Isus (Că noi, oamenii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
in abordarea personalității elevului aflat in dificultate. Relația educator educat, elev diriginte ar trebui înțeleasă ca un mod de afirmare a individualității, libertății și opțiunii, o interacțiune cu efecte asupra ambilor parteneri ai relației. Supravegherea discretă, colaborarea permanenta cu familia, conștientizarea locului pe care îl ocupa elevul in clasă ( este marginalizat, acceptat, urmat etc. ), in familie sau in grupul de prieteni reprezintă modalități de prevenire a unor abateri. Importanta este desigur si antrenarea clasei, ca tot, in asemenea acțiuni de prevenire
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
variabil este o simplă iluzie în raport cu unicitatea și imuabilitatea existenței adevărate, singura care poate fi gândită 108. În schimb, la Hegel empiricul este integrat în manifestarea spiritului, devine o componentă (relativă în sine, ce-i drept, dar necesară) în procesul conștientizării de sine a Ideii. Cum se împacă însă caracterul static al logicii eleate cu mobilitatea celei hegeliene, de vreme ce am văzut că ambele filozofii pleacă de la același principiu? Spre a răspunde cum este cu putință acest fapt, vom trece la cel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
degrabă intuitivă și "o coapartenență de conținut a sistemelor" (inhaltliche Zusammengehörigkeit der Systeme): "lupta cu enigma vieții și a lumii" (Kampf mit dem Rätsel des Lebens und der Welt), raportarea sistemelor la problema universală a misterului, în tentativa lor de conștientizare a atitudinilor filozofice și a acțiunilor practice și de înstăpânire spirituală asupra lumii.143 Această problemă este singurul conținut esențial care asigură unitatea de substanță și continuitatea filozofiei. Restul așa cum am mai spus se rezumă la o continuitate a formelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Pe lângă deosebirile deja menționate (vezi III, nota 6), o asemenea poziție justifică o dată în plus apropierea pe care am făcut-o între Dilthey și Cassirer. La fel trebuie interpretate și "cerințele logice ale judecății". Și-n cazul lor se impune conștientizarea totalității actelor psihice pe care sunt fundamentate: aceste cerințe "sunt satisfăcute abia atunci când conștiința temeiului logic al judecății include în contextul cunoașterii în care apare această conștiință o clarificare epistemologică în ceea ce privește valabilitatea și amplitudinea întregului context al actelor psihice care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
viață ca Selbstbesinnung, ca introspecție sau spirit întors asupra lui însuși. "Cea mai mică unitate (die kleinste Einheit) a vieții" este trăirea; ea "conține embrionar întreaga structură a vieții"50 și îi apare lui Dilthey ca un "Innesein" adică "o conștientizare a <<fenomenului interior>>" -, care anulează distincția dintre subiect și obiect, astfel încât în trăire actul și conținutul sunt una51. Nimeni, preciza tranșant Dilthey în Breslauer Ausarbeitung, "nu deosebește faptul conștiinței, care este obiectul, de faptul exterior care ar fi temeiul explicativ
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să descopere "corelația universală", fără a avea vreodată sorți de izbândă. Având în vedere această precaritate a spiritului, "ahoreticul"69 Noica ar diagnostica în cazul metafizicii înțelese ca Weltanschauung "o a doua formă de catholită", cea care se manifestă prin conștientizarea absenței generalului în relația I D G70. Este "maladia spiritului" în care individualul nu reușește decât "să-și dea sau să primească determinații"71. În viziunea lui Dilthey, orice construcție metafizică pare bântuită de această "maladie", ca și Kierkegaard, "marele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ce se desprinde de lume ca atare, de la asceză și poezie până la matematici și spectacolul revoluției tehnico-științifice, punând viața și istoria sub ordinea rațiunii, care desființează noul și proclamă rodnicia non-călătoriei" (ibid.). Între "refuzul determinațiilor" în cazul lui Noica și conștientizarea absenței generalului în cazul lui Blaga stau, într-un fel sau altul, toate deosebirile dintre cei doi filozofi. Este lesne de observat că "refuzul determinațiilor" ne trimite la o atitudine esențial clasică, iar conștientizarea absenței generalului la o frustrare conceptuală
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
determinațiilor" în cazul lui Noica și conștientizarea absenței generalului în cazul lui Blaga stau, într-un fel sau altul, toate deosebirile dintre cei doi filozofi. Este lesne de observat că "refuzul determinațiilor" ne trimite la o atitudine esențial clasică, iar conștientizarea absenței generalului la o frustrare conceptuală de tip romantic. 70 Cf. ibid., cap. II, consacrat catholitei. 71 C. Noica, Scrisori despre logica lui Hermes, București, Editura Cartea Românească, 1986, p. 81. 72 Id., Spiritul românesc în cumpătul vremii..., p. 46
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acțiuni criminale, îndreptate împotriva celorlalți, împotriva societății. Tentația negativului provine și din această serie rigidă și impersonală de interdicții negativizante din formularea legilor și a enunțurilor politico-birocratice, gândite de universitari. Serii de enunțuri legislative, impersonale, antiumane și lipsite de o conștientizare a civililor. Ceea ce desparte istoria scrisă de filosofie este însăși natura utilizării ideii de argument. Dacă în filosofie a argumenta înseamnă a-ți expune logic raționamentele, într-o succesiune evidentă, nu același lucru este valabil și pentru istorie. Istoria scrisă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
contingențe reprezintă un consens, de regulă, redactat în formă scrisă, ce se stabilește între profesor/părinte/consilier și elev. De obicei, la acest contract se ajunge în urma unei negocieri și urmărește încurajarea elevului pentru a-și automonitoriza comportamentul și identificarea / conștientizarea consecințelor negative ale comportamentului acestuia. În derularea acestui contract se parcurg doi pași: definirea de către elev a ceea ce percepe și înțelege el prin comportament adecvat/ neadecvat și consecință a comportamentului. identificarea activităților care au funcție de întărire pentru elev. Promtingul presupune
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cu alți copii, se impune intervenția adultului, în vederea evitării pe viitor a unor astfel de conduite. De fiecare dată când apare un compoament greșit, se cuvine să i se atragă atenția asupra acestuia și să se discute cu elevul în vederea conștientizării riscurilor presupuse de comportamentele deviante manifestate. folosirea recompensei Satisfacția resimțită de copil la aprecierile laudative ale educatorului sau ale părintelui trebuie să devină o motivație pentru repetarea acelui comportament. Se cuvine să se urmărească de fiecare data formularea aprecierilor laudative
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevei M.R, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
În vederea integrării elevei M.R, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului B. D, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului B. D, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen scurt Elevul B.D.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Franța, Economiștii în Rusia, toți reprezintă diversele fațete ale uneia și aceleiași crize care atinge, evident în funcție de modalitățile specifice, trei secțiuni ale Internaționalei a II-a. Dincolo de inevitabilele diferențe de situație, este vorba despre un ansamblu conceptual comun, rezultînd din conștientizarea decalajului crescînd care există între teorie și practică: treptat, cele două vor corespunde. Revizionismul pune în discuție marxismul ortodox, dogmatic, aflat pe cale de dispariție al cărui reprezentant este Kautsky. Revizioniștii sînt aparent învinși politic, iar ortodoxia pare să cîștige teren
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]