4,590 matches
-
deschis la Cernăuți un consulat al României. Pentru prima oara România a deschis un consulat la Cernăuți în 1892 (Austro-Ungaria), care s-a desființat însă ulterior în 1916 la intrarea României în Primul Război Mondial. În prezent Romeo Săndulescu este consulul general al României la Cernăuți. În 2012, legislația privind limbile vorbite în Ucraina (№ 5029-VI) permite că în regiunile, raioanele sau satele unde o populatie minoritara depășește 10% din populația totală, limba acestei minorități să poată fi declarată că „limba
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
Cuvintele străine împrumutate de arabă în perioadele modernă și contemporană aparțin unor domenii felurite și sunt, în general, din franceză, engleză, italiană: a) politică, social, diplomație: "barlamăn" ← fr. „parlament” (parlament); "kădir" ← fr. „cadre” (cadru, personal); "aristuqrătiyya" ← fr. „aristocratie” (aristocrație); "qunsul" ← „consul” (consul) etc. b) literatură și artă: "sīnăriyō" ← it. „scenario” (scenariu); "kūrūs" ← engl. „chorus” (cor) etc. c) nume de științe: "ğiyūlūğiyya" ← fr. „géologie”, it. „geologia” (geologie); "bătūlūğiyya" ← engl. „pathology” (patologie) etc. d) comerț și navigație: "bank" ← fr. „banque” (bancă); "fătūra" ← it
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
străine împrumutate de arabă în perioadele modernă și contemporană aparțin unor domenii felurite și sunt, în general, din franceză, engleză, italiană: a) politică, social, diplomație: "barlamăn" ← fr. „parlament” (parlament); "kădir" ← fr. „cadre” (cadru, personal); "aristuqrătiyya" ← fr. „aristocratie” (aristocrație); "qunsul" ← „consul” (consul) etc. b) literatură și artă: "sīnăriyō" ← it. „scenario” (scenariu); "kūrūs" ← engl. „chorus” (cor) etc. c) nume de științe: "ğiyūlūğiyya" ← fr. „géologie”, it. „geologia” (geologie); "bătūlūğiyya" ← engl. „pathology” (patologie) etc. d) comerț și navigație: "bank" ← fr. „banque” (bancă); "fătūra" ← it. „fattura
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
a popoarelor scandinave vecine. Grieg a activat și ca pianist de concert până la sfârșitul vieții sale. s-a născut în orașul Bergen din vestul Norvegiei ca al patrulea dintre cinci copii ai lui Alexander Grieg (1806 - 1875), comerciant înstărit și consul al Marii Britanii în localitate. Alexander Grieg continuase antrepriza de negoț de pește și homari din Marea Nordului, înființată în anul 1779 de bunicul său Alexander Greig, devenit Grieg, și care emigrase în Norvegia din Scoția, din localitatea Cairnbulg de lângă Aberdeen, după
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
antagonic unii față de ceilalți. În conjuncție cu Societatea Fărșărotul, deși cu personalitate proprie, se află „Congresul pentru cultura macedoromână”, condus de Aureliu Ciufecu, originar din comuna Pleasa, Albania, și absolvent al Liceului Român din Salonica, Grecia. În prezent Ciufecu e consul onorific al României în Statele Unite . Pentru un timp, Ciufecu a fost secretar al Societății Fărșărotul, el fiind înlocuit ulterior de mai tânărul Nick Balamaci, un aromân născut în Statele Unite, căruia i s-a reproșat temporar o atitudine fățiș conciliatoare pro-greacă
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
62 î.Hr.. Înainte să se fi instalat în noul său post, s-a declanșat Conspirația lui Catilina, care l-a pus pe Caesar din nou în conflict direct cu "optimații". Lucius Sergius Catilina, de două ori candidat la postul de consul, se confrunta cu acuzații de planificare a răsturnării republicii prin rebeliune armată. Vina lui Catilina era însă controversată. La alegerile de al finele anului 63 î.Hr., Marcus Tullius Cicero l-a înfrânt pe Catilina în cursa electorală consulară. La puțin
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
În timpul uneia dintre victorii, oamenii săi l-au aclamat ca imperator pe câmpul de luptă, ceea ce reprezenta aprecierea de maximă importanță pentru a fi un triumf roman eligibil. Caesar se afla în fața unei dileme. Dorea să candideze pentru postul de consul în 59 î.Hr. și pentru aceasta trebuia să fie prezent în Roma, dar voia să primească totodată onorul pentru un triumf. Optimații au folosit această dilemă împotriva sa, forțându-l să aștepte la porțile orașului, până când avea să i se
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
pentru un triumf. Optimații au folosit această dilemă împotriva sa, forțându-l să aștepte la porțile orașului, până când avea să i se confirme triumful. Întârzierea avea să îl coste pe Caesar ocazia de a candida în alegerile pentru postul de consul și l-a pus în fața unei decizii fatale. În vara anului 60 î.Hr., Caesar a intrat în Roma pentru a candida la cea mai înaltă funcție din Republica Romană. În 60 î.Hr., decizia lui Cezar de a își abține candidatura
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
pentru a candida la cea mai înaltă funcție din Republica Romană. În 60 î.Hr., decizia lui Cezar de a își abține candidatura pentru un posibil triumf (datorat realizărilor sale în Hispania) l-a pus în poziția de a candida pentru consul. Deși Cezar dispunea de o popularitate copleșitoare printre membrii adunărilor cetățenești, a fost nevoit să manipuleze alianțe formidabile în Senatul roman pentru a-și putea asigura alegerea. Având deja o prietenie solidă cu fabulos de bogatul Marcus Licinius Crassus, l-
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
a lui Cezar în rândul plebeilor și reputația sa, cu averea și influența asupra plutocrației marilor comiși de care dispunea Crassus, alături de reputația militară, averea și influența senatorială ale lui Pompei. Cu ajutorul acestora, Cezar a câșigat cu ușurință poziția de consul, însă Optimații au reușit alegerea fostului co-edil a lui Cezar, Marcus Calpurnius Bibulus, în poziția de consul junior. Odată instalat în funcție, în 59 î.Hr., primul obiectiv din agenda lui Cezar l-a reprezentat crearea unei legi care stipula ca
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
de care dispunea Crassus, alături de reputația militară, averea și influența senatorială ale lui Pompei. Cu ajutorul acestora, Cezar a câșigat cu ușurință poziția de consul, însă Optimații au reușit alegerea fostului co-edil a lui Cezar, Marcus Calpurnius Bibulus, în poziția de consul junior. Odată instalat în funcție, în 59 î.Hr., primul obiectiv din agenda lui Cezar l-a reprezentat crearea unei legi care stipula ca toate dezbaterile și procedurile din cadrul Senatului să fie făcute publice. După aceasta, și-a respectat acordul făcut
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
lui Pompei. Astfel, Cezar nu ameliora doar problema mulțimii șomere din Roma, ci satisfăcea și doleanțele legiunilor lui Pompei. Însă Cato cel Tânăr, alături de facțiunea Optimaților, s-a opus conceptului, din simplul motiv că era o idee a lui Cezar. Consulul a mustrat Senatul și a dus problema direct în fața poporului. În timp ce vorbea în fața unei Adunări cetățenești, Cezar și-a întrebat co-consulul, Bibulus, despre sentimentele sale privind o astfel de reglementare legislativă. Răspunsul acestuia a fost unul simplu: legea nu putea
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
a fi asigurat împotriva judecății. Acordul asupra căruia s-a înțeles i-ar fi acordat lui Cezar prelungirea de care avea nevoie, în timp ce Pompei și Crassus aveau posibilitatea de a accede la putere. Pompei și Crassus aveau să fie aleși consuli simultan pentru anul 55 î.Hr., lui Pompei încredințându-i-se regiunea Hispania, iar Crassus primind Siria. Pompei, gelos asupra creșterii pe care o înregistra armata lui Cezar, dorea securitatea unei domnii provinciale cu ajutorul legiunilor, iar Crassus dorea oportunitatea gloriei militare
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Crassus dorea oportunitatea gloriei militare către est, în Parthia. După soluționarea problemelor, Crassus și Pompei s-au întors la Roma pentru a participa la alegerile din 55 î.Hr.. În ciuda înverșunatei rezistențe din partea Optimaților, inclusiv o întârziere în alegeri, statutul de consuli al celor doi a fost confirmat până la urmă. Cezar nu și-a asumat nici un risc, însă, și a trimis nunțiul său, Publius Crassus, înapoi la Roma alături de 1.000 de oameni pentru a „păstra ordinea”. Prezența acestor oameni, alături de popularitatea
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
plus, Senatul îi interzice lui Cezar să candideze pentru un consulat secund în absența sa. Cezar a crezut că va fi judecat și marginalizat politic dacă ar fi intrat în Roma fără imunitatea pe care i-o conferea poziția de consul sau fără puterea armatei sale. Pompei l-a acuzat pe Cezar de insubordonare și trădare. Pe 10 ianuarie 49 î.Hr. Cezar traversează Rubiconul (granița Italiei) și atacă propria patrie, republica romană, cu gândul de a se instala dictator. Istoricii se
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Ptolemeu al XIII-a. În Roma, Cezar cere să fie numit dictator, avându-l pe Marc Antoniu ca prim locotenent; Cezar a demisionat din postul de dictator după unsprezece zile și a impus să fie ales pentru a doua oară consul, alături de Publius Servilius Vatia Isauricus. L-a urmărit pe Pompei în Alexandria, unde își instalează tabăra armatei sale și devine implicat în războiul civil alexandrin dintre Ptolemeu și sora, soția și regina alături de care conducea, faraonul Cleopatra a VII-a
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Spania. Cezar a pus sub urmărire și a înfrânt ultimele rămășițe ale opozanților în Bătălia de la Munda în martie 45 î.Hr.. În tot acest timp, Cezar a fost ales pentru al treilea și al patrulea său mandat în poziția de consul în anii 46 î.Hr. (alături de Marcus Aemilius Lepidus) și 45 î.Hr. (fără partener). Cezar se întoarce în Italia în luna septembrie a anului 45 î.Hr.. Își completează testamentul printre primele sale sarcini, numindu-l pe Octavian ca unic succesor. Senatul
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
un al patrulea triumf, de data aceasta pentru onorarea victoriei din Spania. Senatul a continuat să-i acorde alte onoruri. Un templu lui Libertas avea să fie construit în onoarea sa, iar el a primit titlul de Liberator. Este ales consul pe viață și îi este permis să ocupe orice oficiu dorește, inclusiv cele în general rezervate plebeilor. Roma părea dispusă să-i acorde lui Cezar dreptul neprecedat de a fi singurul roman care deține imperium. Cu aceasta, doar Cezar ar
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
lui Sacrobosco este contrazisă de lungimea de 31 de zile a lunii Sextilis dată de papirusul egiptean din anul 24 î.Hr. Metoda cea mai folosită de romani pentru identificarea anilor în scopul numerotării eră să-i numească după cei doi consuli care își inaugurau consulatul în acel an. Din 153 a. Chr., ei își începeau mandatul pe 1 ianuarie, iar Iuliu Cezar nu a schimbat acest obicei. Anul acela era un an eponim (botezat cu numele unui magistrat). Anii romani au
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
an. Din 153 a. Chr., ei își începeau mandatul pe 1 ianuarie, iar Iuliu Cezar nu a schimbat acest obicei. Anul acela era un an eponim (botezat cu numele unui magistrat). Anii romani au fost astfel numiți până la mandatul ultimului consul numit în 541. Romanii numărau mai rar anii de la fondarea fondarea orașului Roma, "Ab Urbe condita" (AUC) („De la intemeierea Romei”). Această metodă era folosită de istoricii romani pentru determinarea numărului de ani dintre două evenimente, nu pentru numirea datei calendaristice
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
Această metodă era folosită de istoricii romani pentru determinarea numărului de ani dintre două evenimente, nu pentru numirea datei calendaristice. Mai mult decât atât, istoricii foloseau date diferite pentru fondarea Romei. "Fasti Capitolini", o inscripție care conține o listă a consulilor, publicată de Augustus, folosea ca dată a fondării 752 a. Chr.. Data folosită de Varro, 753 a. Chr., a fost adoptată de istoricii moderni. Editorii renascentiști adăugau data fondării Romei manuscriptelor pe care le publicau, dând falsa impresie că romanii
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
folosiți de creștinii din Alexandria pentru a-și numerota Paștile de-a lungul secolului al IV-lea și al V-lea. În 537, Iustinian a hotărât ca, din acel moment înainte, data trebuie să includă numele împăratului, indicțiunea și numele consulului. Indicțiunea a făcut ca anul Bizantin să înceapă pe 1 septembrie. În anul 525, Dionisie cel Mic a propus sistemul anno Domini, care s-a răspândit treptat în Europa Occidentală creștină, după ce sistemul a fost adoptat de călugărul Beda Venerabilul
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
anii 1600, după ce centrul lor de activitate s-a mutat la Tripoli, în Libia. În timpul Primului și al celui de-al Doilea Război Barbar cu Statele Unite ale Americii acești pirați au atacat vasele din Marea Mediterană. Sub pretextul unei ofense aduse consulului lor, francezii au invadat țara în 1830; oricum, rezistența intensă din partea unor mari personalități precum emirul Abd el-Kader a reușit să împiedice cucerirea rapidă, tehnic finalizată doar în anii 1900 când ultimul tuareg a fost cucerit. Între timp, francezii au
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]
-
Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
Primului Război Punic, insula a fost cucerită după lupte grele de către Marcus Atilius Regulus. După eșecul expediției lui, insula a recăzut în mâinile Cartaginei, doar pentru a fi cucerită din nou în 218 î.e.n., după al Doilea Război Punic, de către consulul roman . De atunci, Malta a devenit "", titlu care venea împreună cu o scutire de la plata tributului și de impunerea legii romane, și a intrat sub jurisdicția provinciei Sicilia. Influența punică a rămas însă vibrantă în insule, celebrele , artefacte cu rol esențial
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]