4,500 matches
-
modernizat de două ori, În 1987 și 1995. La fel ca În cazul aparatului F16, F18 Hornet dispune de un larg arsenal de armament menit să distrugă orice țintă din aer, de la sol și de pe apă, dar prezintă un avantaj crucial În raport cu primul, și anume o resursă de zbor mult mai mare. Acest tip de avion a fost utilizat cu succes În Războiul din Golf din 19911. Chiar dacă sunt diferite, cele trei avioane de luptă, F16, F18 și JAS39 Gripen, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să ajungă la o definiție general acceptată a terorismului, iar numeroși experți în materie își pun problema dacă dreptul internațional este în masură să facă față provocărilor teroriste. Combaterea terorismului ridică, din acest punct de vedere, o serie de probleme cruciale: trebuie oare combătut terorismul prin teroare, pot fi sacrificate unele libertățti civile pentru a garanta securitatea individuala, ce rol pot avea tribunalele interne pentru întărirea normelor dreptului internațional în lupta împotriva terorismului, compatibilitatea măsurilor antiteroriste cu standardele internaționale ale drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a proiectelor Protocoalelor și Declarațiilor, pe care președinția portugheză le-a prezentat Conferinței Interguvernamentale de la Bruxelles din 23 iulie 2007. Documentele au fost examinate în zilele următoare de experții statelor membre. În Concluziile Președinției reuniunii, s-a subliniat și "importanța crucială a consolidării comunicării cu cetățenii europeni, prin furnizarea de informații complete și cuprinzătoare referitoare la Uniunea Europeană și prin implicarea cetățenilor într-un dialog permanent", fapt care "va avea o importanță specială.... în timpul procesului de ratificare". La 15 octombrie 2007, a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
persoane ocupă o zonă "gri" în care drepturile fundamentale ale muncii sau protecția socială pot fi considerabil reduse, antrenând o situație de insecuritate în ceea ce privește posibilitatea de a ocupa un loc de muncă în perspectivă, cu serioase implicații asupra unor opțiuni cruciale în viața lor privată (de a dispune de o locuință, de a fonda o familie etc.) În condițiile unei piețe a muncii fragmentate, se aprecia că, se poate dezvolta în continuare practica recurgerii la alte forme de muncă decât cele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept monștri. În mod foarte natural, noi ne consum]m resursele f]r] rezerve pentru a satisface chiar și nevoilor minore ale familiei sau ale prietenilor, înainte de a ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se pare normal ca p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste aspecte nu l-au intrigat pe Buddha, iar în discursurile sale nu exist] o analiz] explicit] a relației dintre faptele reale și valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este crucial] pentru sistemul s]u etic, spre deosebire de viziunea adepților scepticismului și ai relativismului din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C]rturarii evrei și creștini, care intraser] deja în contact cu respectivele moșteniri în diferite m]suri, au jucat un rol mediator crucial că „traduc]tori”, având în vedere faptul c] ei erau conștienți de faptul c] dispoziția moral] a musulmanilor, la fel ca și a lor, era conturat] de concepții monoteiste comune, bazate pe porunca divin] și pe revelație. Termenul adab a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral și posibilit]ții judec]ții morale a început în deceniul trei al secolului XX și a durat câteva decade (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Spre deosebire de dezbaterile anterioare asupra moralei, aceast] controvers] a p]rut s] nu ia în seam] aspectul crucial al principiilor sau al valorilor care ar trebui susținute. S-a spus adesea c] acestea sunt chestiuni metaetice și c] filosofii nu ar putea sau nu ar trebui s] se preocupe de probleme morale reale și de principii specifice. Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aristotelic extins și asimilat cu succes, potrivit c]ruia virtutea este analizat] în termenii unei complexit]ți; în acest sens, binele reprezint] în esenț] unitatea organic] a unui întreg complex. Acest principiu universal acceptat p]trunde în sfera esteticii. Problemă crucial] care se ridic] este dac] o asemenea concepție se preteaz] abord]rii noastre în domeniul doctrinei etice, cu alte cuvinte dac] ea poate constitui r]spunsul la necesitatea unei teorii a binelui care s] stea la baza sistemului nostru etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar sfârșitul s]u a marcat începutul unei noi ere a acestor drepturi. Ulterior perioadei de prosperitate din secolul al XVII-lea, cănd ideea drepturilor a fost expus] de scriitori precum Grotius, Pufendorf și Locke, drepturile au avut un rol crucial în revoluțiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ins], în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, apelul la drepturi a fost eclipsat de mișc]ri precum utilitarismul și marxismul care nu puteau, sau nu voiau, s] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme filosofice serioase în orice aplicare sistematic] a distincției intenție/previziune, iar literatura de specialitate este plin] de critici și respingeri ale argumentului. Nancy Davis discut] o parte a acestei literaturi în contextul eticii deontologice (caz în care distincția devine crucial]) în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”. Presupunând c] dificult]țile pot fi dep]site, apare urm]toarea întrebare: este aceast] diferenț] dintre rezultatele direct intenționate și consecințele prev]zute relevant] din punct de vedere moral? Conteaz], din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] morală cere s] fie luate în calcul (sau chiar promovate) și interesele celorlalți. Dar cum putem înv]ta s] facem acest lucru? Și cum devenim motivați s] facem acest lucru? Nu putem dezvolta nici cunoașterea moral] și nici empatia crucial] pentru o moral] imparțial] dac] nu cultiv]m relații personale. O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
categorie cu rasismul și sexismul. Pe m]sur] ce eliberarea animalelor a crescut în popularitate, discriminarea bazat] pe specie a devenit sinonim] cu bigotismul. Aceasta este o simplificare periculoas]. Discriminarea nu este întotdeauna nedreapt]; de fapt, în unele cazuri, este crucial]. Dup] cum sublinia Mary Midgley (1983, p. 98),...nu este niciodat] adev]rât c] trebuie s] cunoști mai întâi rasă cuiva pentru a ști cum s] tratezi aceea persoan]... Dar în cazul animalelor, s] cunoști specia c]ruia îi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționamentele lui Singer, conținu] s] m]nânce carne. Deși mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit]ților morale. Dup] cum ar]ta Mary Midgley: „Scrupulele reale și, eventual, principiile morale se dezvolt] din acest material brut. Ele nu ar exista f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cump]n], „cei implicați... își vor aminti irelevanta presupuselor considerații morale aduse în discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a atins țintă și alte argumente aduse președintelui au avut o tent] moral], ca acela al lui Robert Kennedy care a susținut c] atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, o soluție favorizat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
percepții pot fi de ajuns pentru a determina o acțiune. Întrucât tradiția noncognitivist] a ajuns în acest punct datorit] perspectivei lui Hume nu ne putem aștepta s] existe un consens larg asupra problemei. Urm]toarea discuție se refer] la aplicarea crucial] a perspectivei lui Hume. Nici un grup de percepții nu este suficient pentru a ne motiva el singur (a determina o acțiune). Dar dac] ad]ug]m grupului de percepții o atitudine moral], avem un alt grup care ne poate motiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dimensiuni”). Problemă argumentului funcțional este aceea c] aceste credințe morale nu sunt justificate doar pe motiv c] ele sunt necesare pentru existența unei societ]ți în forma ei actual]. Chiar dac] instituțiile și practicile unei societ]ți depind în mod crucial de acceptarea anumitor credințe, justificarea acestora depinde de acceptabilitatea moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale libidoului, apărută în două volume în 1911-1912. 23 Arhetipurile sunt, conform lui Jung, structuri psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe de viață cruciale în istoria omenirii ce s-au întipărit în psihicul uman. Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să nu-ți justifici și prin această înlăturare a enigmei legitimitatea, este de neiertat. Dacă nu a reușit un regim venit la putere prin cu adevărat democratice alegeri să-și consolideze credibilitatea prin elucidarea unui moment istoric tenebros dar și crucial, precum cel din decembrie '89, atunci cine s-o facă? Actualul (fost) regim, care, prin definiție (bolșevică), este unul al măsluirilor? Cel puțin, garantul acestuia, reîntorsul la Cotroceni, ține una (cinică) și bună: nu se va ști niciodată cine au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sănătatea, i-a dezinhibat geniul. Cînd prima doamnă Regan făcea acida remarcă la adresa Raisei Gorbaciova: "Vorbește, vorbește, vorbește..." vrînd cumva să delimiteze cele două spații de civilizație nu se gîndea la sensul profund al maliției sale. Consumată într-un moment crucial al istoriei contemporane. Succedînd hazeaicelor informe ale monștrilor care l-au precedat pe Gorbaciov la Kremlin, Raisa marca definitiv chiar dacă verbios abolirea unui sistem hidos, dăinuind de aproape un secol, căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul său îi semnase decesul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acestea garantând faptul că productivitatea marginală a factorilor de producție acumulați nu se anulează/ diminuează odată cu creșterea lor. Importanța investițiilor în cadrul modelelor de creștere economică a fost apreciată și de Tinbergen și Bos, care arătau că „deoarece fenomenul investițional este crucial pentru procesul dezvoltării, niciun model nu poate fi conceput fără această variabilă.” (Tinbergen, Bos, 1962). În cercetările recente privind creșterea economică (mai ales R. Lucas), factorul capital uman este la fel de important precum capitalul fizic în ceea ce privește explicarea diferențelor internaționale privind standardele
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mai mare în cazul a mai mult de 34 Ńigări pe zi fumate. Riscul de mortalitate a devenit similar cu al nefumătorilor după aproximativ 10 ani de la sistarea fumatului. În concluzie, conform datelor existente, la pacienŃii cu diabet zaharat este crucială renunŃarea la fumat pentru a facilita controlul glicemic și a limita dezvoltarea complicaŃiilor. 3.3.3. Efectele fumatului asupra metabolismului fosfocalcic și afectarea osoasă Studiile pe animale de laborator au arătat că nu există efecte ale nicotinei asupra densităŃii osoase
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
comparativ cu fumătorii, sugerând existenŃa tahifilaxiei (258, 259). 3.10. Fumatul și patologia dermatologică Efectele fumatului asupra tegumentului sunt multiple și variate, de la inflamaŃie, dermatite de contact, reacŃii alergice diverse, psoriazis, până la cancer scuamocelular și bazocelular. Nicotina joacă un rol crucial în carcinogeneza pielii, determinând o varietate de reacŃii, de exemplu dereglează echilibrul dintre proliferarea, creșterea celulară și apoptoză. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt și ele răspunzătoare de carcinogeneza pielii (139). Studii recente au arătat o incidenŃă crescută a acneei la fumători
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de cel puŃin trei ori mai frecvent în cazul gravidelor fumătoare, comparativ cu cele nefumătoare, riscul pentru dezvoltarea sindromului fiind corelat cu numărul de Ńigări fumate. Hipoxia și nivelul crescut al monoxidului de carbon în sângele fetal joacă un rol crucial în dezvoltarea sindromului morŃii subite a sugarului, cu mamă fumătoare. Acești doi factori exercită un efect nociv asupra unor mecanisme de control din creierul fetal, care rămân susceptibile pentru a fi dereglate de anumiŃi factori în perioada imediat postnatală. Astfel
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
problema fumatului: o schiŃă pentru naŃiune”, a concluzionat că scopul final este “de a reduce fumatul atât de eficient, astfel încât acesta să nu mai reprezinte o problemă de sănătate publică” (368). În acest context, a fost lansată provocarea privind importanŃa crucială a renunŃării la fumat asupra sănătăŃii populaŃiei: “eradicarea fumatului în populaŃie reprezintă singura și cea mai importantă acŃiune necesară pentru a scădea marcant morbiditatea și mortalitatea indusă de cancer” (369); în plus, s-a conturat ipoteza că „această unică măsură
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]