6,141 matches
-
care implică inegalități sunt deranjante moral doar în măsura în care ele violează idealul suficienței în distribuția bunurilor sociale. Drept urmare, susține Frankfurt, dreptatea socială nu cere urmărirea egalității, ci ca societatea să utilizeze "resursele disponibile astfel încât cât mai mulți oameni posibil să aibă destul sau, în alte cuvinte, astfel încât să se maximizeze incidența suficienței"13. "Suficient", trebuie precizat, înseamnă pentru suficientiști nu faptul că o anumită limită a fost atinsă, ci faptul că a fost îndeplinit un anumit standard sau o anumită cerință, fără ca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
tablourile sale „un vădit temperament artistic și remarcabile virtuți cromatice... Această apetență pentru culoare s-a manifestat ca o trăsătură dominantă în creația lui Mihai Cămăruț până când, după expresia foarte sugestivă a unui confrate „găsind că a cântat bine și destul anotimpurile și bucuriile obișnuite ale vieții de pe pământul Modovei, a adormit simplu si firesc precum strămoșii lui după ce-și făceau datoria pe ogor Registrul cromatic al picturii lui Mihai Cămăruț este surprinzător de variat în raport cu ținuta stilistică unitară a
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
prin experiența cea mai bogată și cea mai plină de minunile de tot felul pe care le prezintă viața spirituală. Completă este acea educație care ține seama de senzație (sublinierea autorului), de sentiment, de inteligență și de voință. Nu e destul ca un copil numai să constate și să gândească; este necesar ca el să simtă, să se bucure, să sufere, să reflecteze și să vrea. Adaug: să vrea să realizeze ceea ce vrea, făcând în așa fel încât copilul să realizeze
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Descrie asta servindu-se de clișeele poeților: că era o zi de toamnă nemaipomenită, că pământul se învârtea în jurul soarelui cu o lentoare nemaiîntâlnită, că bureții nu încetau să crească în pădurile vecine. La ce bun s-o mai descrie, destul c-a prins-o. Nu era nimeni prin împrejurimi, doar jucătorii de șah: o lungime de lac și înceata revenire pe spate, senzația destinderii totale și totalitare, a momentului perfect, a clipei privilegiate. Plutind pe spate, cădea în cer, alpinist
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cu ocazia vizitei sale în America, Wittgenstein îi spunea că se miră cum au evoluat oameni ca Russell. La începutul carierei sale, acesta a înfăptuit o muncă grea. Apoi s-a relaxat însă, ca și cum și ar fi spus: „Am lucrat destul.“ S-a relaxat scriind mai departe filozofie.75 Wittgenstein acuza totodată modul cum criticau metafizica membrii Cercului de la Viena, apreciindu-l drept superficial și vulgar. El a reacționat extrem de negativ față de sugestia că toate acele construcții ideatice, care ilustrează epoca
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în volumele: Ars longa, vita brevis, Editura Iași, 1997; Invazia vidului, Editura Moldova, Iași, 1999; Robit eternității (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Nord Est, Iași, 1999; Sfinxul (cu o prefață de Ioan Constantinescu), Editura Dosoftei, Iași, 2000; Fusese destul (cu o postfață de Corneliu Ștefanache), Editura Moldova, Iași, 2000; Pe valurile purgatoriului, Editura Moldova, Iași, 2001; Cu barca pe Styx (cu prefețe de AI. Călinescu, Const. Ciopraga și Al. Husar), Editura Moldova, Iași, 2001; Curcubeul gândului, Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cunoaște/ decât cel mult în sfera poeziei/ uitându-ne la ele ca la moaște.// Numai așa se mai explică faptul/ că în acest secol de duzină/ n-a mai rămas decât grosolănia, raptul/ și rata la apartament sau la mașină.// Destul acum; scârbit de toate cele/ (chiar și de moarte'mi este numai silă)/ eu împletesc cununi de imortele// pentru o ipotetică copilă./ Dar vai, ce catastrofice belele/ adastă omenirea imbecilă!". Sau rama tulburătoarei confesiuni care îi anticipează destinul biologic: Poți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spun că sunt sănătos, deși am reumă,/ podagră, precum și un mic cancer./ Fac necontenite progrese în domeniul/ atât de labil, de alunecos și riscant/ al poeziei. Am ajuns atât de aproape/ de perfecțiune, încât nu scriu nimic/ Dar în fine,/ destul despre asta. Mă întreb ce-ți mai face nevasta,/ pe care atât am iubit-o. Noaptea îmi amintesc/ diferite poziții cu ea, și nu pot să dorm. Sforăie?/ La bătrânețe mai toți sforăim. (Știi tu povestea cu sfoara.)/ Mă gândesc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
atașați de pământul lor și suficient de confortabil la ei acasă, francezii se caracterizează printr-o relativă geografie de imobilitate. De aceea, călătoriile fac parte din ocupațiile inedite. Planificarea călătoriei este un eveniment în secolul al XIX-lea și durează destul timp. Alegerea locurilor de călătorie și odihnă se face cu multă grijă 253. Călătoriile, fiind ocupația care presupune mobilitate, sunt aproape exclusiv masculine. Totuși, Pariziana are destule motive pentru a călători, cum ar fi vizitarea familiei rămase în provincie: "Elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
diferire, hipotext/hipertext, explicit/implicit, intertextualitate în texte/în jurul textelor, structură de suprafață/structură de adâncime, intertextualitate globală/parțială, homotaxă/heterotaxă, homo intertextualitate/heterointertextualitate, intertext/interdiscurs, rescriere/hipertextualitate, réécriture/récriture, intertext/intertextualitate, intertextualitate internă/externă, intertext/intratext. Ca și cum nu era destul, am adăugat și noi patru categorii intratextuale, care să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică asupra intertextu alității. De la intertext la mit" avansează ipoteza în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din urmă, nu atît din nevoia revenirii pe scena culturală, bănuim, cît din curiozitatea psihologică a experimentului. Fanny Tarrant, în pofida perversității sale unanim recunoscute, pare un personaj interesant, măcar din unghiul motivațiilor subterane ale demersurilor ei publicistice. Cu discreție și destul rafinament din partea lui Sharp, interviul este aranjat. Eleanor Ludlow pleacă de acasă, în ziua întîlnirii dintre Fanny și Adrian, întrucît observase, în majoritatea textelor lui Tarrant, că soțiile intervievaților nu erau scutite de observații caustice, legate uneori de însuși aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lînă, cu pense. O dată sau de două ori pe seară, în timp ce servea cina la masa mare și rotundă, Enid privea peste umăr și îl surprindea uitîndu-se la ea, făcîndu-l să roșească. Al era din Kansas. După două luni, își adună destul curaj ca să o invite la patinaj. La o ceașcă de cacao, el îi spuse că ființele omenești erau făcute să sufere. O duse la petrecerea de Crăciun a firmei și îi spuse că deștepții erau blestemați să sufere de pe urma proștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Va fi o pășune, o mare, păsări pluteau sau poate pești/ Prin părul meu,/ voi ști doar c-ai venit/ Și cu ochii închiși,/ voi auzi cum freamătă/ Împăduritul Dumnezeu./ Se face liniște în mine/ Până la glezne, până la genunchi./ Este destul să-ți plimbi în somn/ Pe mine mâna/ Că frunze-mi cresc cântând/ Din trunchi,/ Este destul să îmi ridic privirea/ Ca să te văd./ O liniștită dragoste,/ Amiază suavă/ Ca o boabă de strugure/ Care-și găsește moartea/ În cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
c-ai venit/ Și cu ochii închiși,/ voi auzi cum freamătă/ Împăduritul Dumnezeu./ Se face liniște în mine/ Până la glezne, până la genunchi./ Este destul să-ți plimbi în somn/ Pe mine mâna/ Că frunze-mi cresc cântând/ Din trunchi,/ Este destul să îmi ridic privirea/ Ca să te văd./ O liniștită dragoste,/ Amiază suavă/ Ca o boabă de strugure/ Care-și găsește moartea/ În cerul visător al gurii". (Nu-mi voi mai aminti) Obsesiva metaforă a reîntoarcerii spre tărâmul copilăriei apare și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
elegie 140 a lui Nichita Stănescu este tulburătoare: "În fiecare hohot/ Un zeu se dezvăluie/ Umflându-și faldurile/ Hainei lui largi prin văzduh/ Sunt atâtea feluri de zei/ Pe pământ,/ Încât nu vom prididi niciodată/ Să plângem sau să râdem destul/ Pentru a-i scoate din ascunzători./ De râs sau de plâns,/ Nici nu contează:/ Important este hohotul". (Hohotul) Este surprinzătoare metafora zeului la Ana Blandiana, chiar știind-o preluată de la Nichita Stănescu, cu atât mai mult cu cât ea capătă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
singurătății, a pierderii de sine. Cuprins totul de o Apocalipsă generală, bacoviană, iubirea însăși se pierde în acest haos al pierderii de sine, abia mai putând salva ultimele resturi: "Tu treci prin ceață/ Și eu știu că treci,/ Și e destul ca norii/ Să nu-mi pară reci/ Sicrie fără sațiu/ Umflându-se să-ncapă/ Întreaga omenire/ În pulberea de apă,/ inconsistent și acru/ Dospindu-se-n văzduh./ Tu treci prin ceață:/ Clar și-nalt, un duh/ Ordonator de sensuri,/ Scoțând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
exemplu puteți folosi Peer Variable pentru a controla diametrul unei flanșe în raport cu țeavă pe care aceasta trebuie montată. Cand editam variabilă într-o piesă, se modifică automat și cealaltă pentru a se potrivi - așa cum veți vedea în primul exemplu. Dar, destul cu teoria, este timpul sa exemplificam. Vom realiza parametric o flanșa și o roată dințata - piese ce se pretează a fi realizate parametric, deoarece își păstrează formă, în ciuda faptului că dimensiunile pot varia în funcție de un parametru - în cazul flanșei, de
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
randarea la Shaded (după care am procedat la updatarea vederii respective). Notă: Nu am dorit să introduc în acest draft toate cotele necesare documentarii acestei piese, conform normelor Desenului Tehnic, ci doar am exemplificat posibilitățile programului. Ar trebui să zăboviți destul la acest pas, pentru a va îndeplini cerințele impuse de normele de cotare. Observăm ca vederea laterală nu ne prea ajuta. Ar fi bine să o ștergem și în locul ei să introducem o vedere a modelului secționat, dar despre acest
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
o tăcere comună, fără nume...Încetul cu încetul, salonul s-a umplut de oameni și de zgomote. Chiar înconjurați de lume, antrenați de ceilalți, indienii păreau, în mod inexplicabil, straniu, absenți. Mîncarea (și mai ales vinul excelent) mi-a dat destul curaj să-mi asum naivitatea întrebărilor care-mi stăteau pe buze. Fuseserăm invitați să purtăm un dialog cu reprezentanții lumii Kogi, doi indieni care nu părăsiseră niciodată înălțimile muntoase din Columbia înainte de această călătorie.4 "Ce v-a surprins cel
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Revoluției franceze. Niciodată mai înainte nu mai fusesem cuprins de un asemenea sentiment. Ce s-a întîmplat atunci? A trecut mult timp pînă să ajung să-mi formulez întrebarea asta. Ce anume mă fascina în demonstrația profesorului? Mi-a trebuit destul timp pînă să fiu în stare să analizez această fascinație. În lumea noastră există specialiști, experți ai umanului, care au misiunea de a răspunde irepresibilei noastre nevoi de a înțelege ce ni se întîmplă: ce facem, ce spunem, ce visăm
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul, ca să poată face cunoștință cu zece popoare și să călătorească totodată în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi, bunul nostru oraș începe a-și schimba straiul oriental (subl. ns.)"24. Dar, procesul petrecut chiar sub ochii săi, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
politii, se hrănesc din producturile ce se scot numai din munții neroditori și toți acești lăcuitori plătesc statului bir și alte dări; deci, prin lucrarea minelor se folosește atât împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile de la munți trăiesc multe mii de oameni cari vreu să aibă hrană, îmbrăcăminte ș.a. Locurile de la munți obicinuit sînt neroditoare și produc puțin sau mai nimic din cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întreprindere a deschide mine pe a<le> sale moșii, cu condiții potrivite dacă singur nu s-ar îndupleca la aceasta, sau nu ar putea. Spre acest sfârșit, nu se cere ca fiecare să fie învățat în știința mineriilor, ci este destul ca oricine carele voiește a sluji patriei în viitorime sau cari au moșii la munte să aibă cel puțin o idee despre minerii și despre înrâurirea ce pot avea aceste asupra fericirei țărei. 5. Lemnele sînt atât de neapărat trebuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Execuția. Primul punct presupune munca de Învățare și perfecționare a elementelor componente, multe dintre ele de o dificultate descurajantă, constituie obstacolul cel mai greu de Învins, se plătește cel mai scump. Compoziția. Deși la acest aparat Codul de Punctaj este destul debogat În mișcări, numărui celor utilizate in practică este limitat, fapt care nu permite realizări prea spectaculoase pe acest plan, ca la sol sau bârnă de exemplu. Aici posibilitățile de creștere calitativă Țin de personalitatea antrenorului (imaginația, logica, originalitatea). Al
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
trei laturi, ca și cum nu puteam vedea decât din centrul Altarului. Steagurile mele înghețaseră-n vânt, cercuri erau tobele mele în cețuri de dimineață, ca funambulul pășeam drept pe linia dreaptă, capul meu nu putea să adoarmă decât pe nimburi. Dar, destul cu aceste metafore reci. Acum iată-mă cald și moale, eșuând între albine. Să lucreze ele de azi încolo în locul meu. E Aprilie, au înflorit piersicii, prunii, caișii, mâine și merii vor înflori. Și, iată, sunt plin de polenuri ca
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]