5,763 matches
-
proces durează, în general, între 4 și 12 săptămâni, în funcție mai ales de durata totală a muzicii ce trebuie compusă. După ce muzica a fost compusă și orchestrată, orchestra sau ansamblul o interpretează, în general cu compozitorul pe post de dirijor. Orchestra poate varia ca dimensiune, începând de la o orchestră de cameră și până la orchestrele formate din 100 de membri, cor și soliști vocali. Muzicienii din aceste orchestre nu sunt mentionați în genericul filmului sau pe albumul comercial. Mai recent au
Coloană sonoră () [Corola-website/Science/311238_a_312567]
-
anului 1937 a trecut și examenul pentru șef de muzică militară și a fost repartizat la Deva. Nu s-a dus să ocupe postul, preferând să rămână la Beiuș, unde se formase o formație de muzică militară, al cărei prim dirijor a fost Dinu Stelian, viitor general. În toamna anului 1935, Mihai Pop Bruchenthal vine la Beiuș, unde va rămâne timp de 37 de ani. În perioada 1935 -1949 a activat ca profesor la de muzică vocală și instrumentală (vioară) la
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
(n. 13 ianuarie 1970) este un violonist și dirijor evreu, născut în Rusia, fiul marelui pianist Lazăr Berman, conducătorul și soloistul Orchestrei lituaniene de cameră Kaunas (KAUNAS CHAMBER ORCHESTRĂ). Actualmente locuiește împreună cu soția și fiul său la Milano. După ce a studiat și a activat în Statele Unite, Berman s-a
Pavel Berman () [Corola-website/Science/311866_a_313195]
-
Lazăr Berman le este superior amândurora și numindu-l „fenomenul lumii muzicale”. Urmează apoi turnee în toată lumea și pe toate continentele, înregistrări cu Herbert von Karajan (celebrul Concert no 1 de Ceaikovski), colaborări cu marile orchestre ale lumii și mării dirijori: Karajan, Eugene Ormandy, Claudio Abbado, Carlo Maria Giulini, Riccardo Mutti, Leygraf și mulți alții. Discografia să cuprinde mai mult de 200 de titluri și interpretările sale pentru Franz Liszt, Alexander Skriabin, Serghei Rachmaninov, Modest Mussorgski, Prokofiev, Beethoven rămân de referință
Lazar Berman () [Corola-website/Science/311865_a_313194]
-
la Conservatorul Franz Liszt din Weimar Germania) pentru că din 2000 să își mute catedră de pian la Accademia Europea di Musica (Erba, Italia). Din 1995 locuiește la Florența, unde va deceda în 2005. Fiul său, Pavel Berman este violonist și dirijor. De asemenea pasionat de pictură, Lazăr Berman a fost și un talentat caricaturist. Obișnuia să spună că „o carieră se întâmplă dacă iubești muzică, dar dacă nu se întâmplă, nu fii trist, oricum rămâi cu muzica pe care o iubești
Lazar Berman () [Corola-website/Science/311865_a_313194]
-
între 1934-1941), unde i-a avut ca profesori pe Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție), Dimitrie Cuclin (compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ionel Perlea (dirijat orchestră) și Silvio Florescu (vioară). Violonist în orchestră între anii 1935-1940, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București - între anii 1940 - 1946, a fost compozitor și consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din București, între anii 1951-1979. A scris articole, studii
Gheorghe Dumitrescu () [Corola-website/Science/311935_a_313264]
-
(n. 6 iulie 1959, București), este compozitor și profesor de muzică. Este fiul lui Petre Firulescu, compozitor și dirijor și al Amaliei Zugrăvescu; este căsătorit cu Liliana Firulescu (n. Oprescu), artist plastic. În prezent, este stabilit în Marele Ducat de Luxemburg. urmează cursurile Școlii Generale de Muzică nr.3, din București, în perioada 1967-1972, având ca profesor de pian
Octav Firulescu () [Corola-website/Science/311975_a_313304]
-
spectatorilor (de aceea, nu se alegeau lucrări de caracter, cu un vădit conținut emoțional). În anii 1910, s-au utilizat foarte mult albume în care piesele erau ordonate în funcție de impactul emoțional asupra publicului; folosind un astfel de album, pianistul sau dirijorul unui ansamblu cameral interpreta în timpul proiecției un potpuriu care să urmărească evoluția afectivă a filmului. Din anii 1920, folosirea unei muzici de film de sine stătătoare a câștigat treptat teren în fața mai vechilor practici, astfel încât albumele de piese și-au
Album (muzică) () [Corola-website/Science/311371_a_312700]
-
redactează până în anul 1942. În 1941 primește rubrici permanente la Revista Fundațiilor, "Meșterul Manole". Se integrează în grupul muzicienilor Constantin Silvestri, Dinu Lipatti, Mihai Brediceanu, Vasile Filip, Madeleine Lipatti, Florica Muzicescu, participând la seri muzicale săptămânale unde erau invitați adesea dirijori și soliști veniți să concureze la Filarmonică sau la Orchestra Radio. A fost în repetate rânduri invitat la George Enescu, singur sau alături de prietenii săi. Liviu Rebreanu îl invită personal în 1942 să colaboreze la noul său cotidian "Viața" și
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
apoi la Institutul teologic (1890-1893), toate în Caransebeș, studii de armonica și compoziție cu profesorul G. Musicescu la Conservatorul din Iași (1893-1895). învățător la școală primară din Lugoj (1895 - 1896), profesor de muzică la "Școlile centrale române" din Brașov (1896-1899), dirijor al corului bisericii "Sf.Nicolae" din Schei și ai altor coruri din Brașov profesor provizoriu (1899), apoi titular (1906-1919) de Muzică vocală și instrumentala la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la școală normală Andrei Șaguna" tot în Sibiu (1919 -1936
Timotei Popovici () [Corola-website/Science/311410_a_312739]
-
al corului bisericii "Sf.Nicolae" din Schei și ai altor coruri din Brașov profesor provizoriu (1899), apoi titular (1906-1919) de Muzică vocală și instrumentala la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la școală normală Andrei Șaguna" tot în Sibiu (1919 -1936); dirijorul corului catedralei metropolitane (1899-1940) și al altor coruri din Sibiuș diacon și preot în 1915, mai tarziu hirotesit protopop. Compozitor de seamă, a alcătuit numeroase compoziții laice și religioase, pentru cor de copii, coruri școlare, coruri pe trei voci și
Timotei Popovici () [Corola-website/Science/311410_a_312739]
-
românesc pe întreg globul, acolo unde oamenii au dorit și au avut răgazul să îi asculte cîntecul și să îi admire portul. La vârsta de 16 ani realizează primele înregistrări la Radio România Timișoara acompaniată de orchestra ansamblului profesionist „Banatul” - dirijor Gelu Stan. În 1980 se angajează ca solist vocal la ansamblul profesionist „Doina Banatului” din Caransebeș. Acest început plin de entuziasm tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
cu care va colabora până în 1988. Cântă alături de artiști deosebiți precum naistul Radu Simion, soliștii Maria Ciobanu, Ion Dolanescu, Maria Cornescu, Irina Loghin, Tiberiu Ceia, Elena Merișoreanu, Ștefania Rareș, Ioana Cristea, Gheorghe Turda, Benone Sinulescu și sub bagheta unor mari dirijori ca Ionel Budișteanu, George Vancu, Paraschiv Oprea, Traian Târcolea, Marin Ghiocel, Ion Albeșteanu. În perioada 1982 - 1989 pe lângă experiența scenică Valeria Arnăutu s-a bucurat de inedita experiență de a cânta în restaurante cu program folcloric, restaurante importante precum Intercontinental
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
Medalia de Aur a Fundației Ignacy Jan Paderewski la New York. După câștigarea premiului I la Concursul Chopin, Harasiewicz își începe cariera de virtuoz cântând în toate țările din Europa, în Asia și în America de Nord. A cântat cu cei mai mari dirijori și cele mai importante orchestre simfonice din lume. A ținut cursuri de măiestrie în Austria și Germania însă nu s-a dedicat unei cariere pedagogice. Ca pianist Harasiewicz posedă poate cea mai complexă paletă de culori fiind considerat unul dintre
Adam Harasiewicz () [Corola-website/Science/312474_a_313803]
-
(n. 28 decembrie 1907, Pitești - d. 7 august 1983, Arad) a fost un compozitor, dirijor și om de cultură român. Brânzeu și-a început educația muzicală în orașul natal, avându-i că profesori pe Maria Lerescu și Lucia Stănescu. A urmat apoi Conservatorul din București, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan). După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan). După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan). După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
o lume autentică, valoarea muzicală fiind sporită de inspirația de factură folclorica. Pe de altă parte, o bogată viața artistică se desfășoară în Ardeal, Banat și Bucovina, animată de societăți muzicale și dramatice. În fruntea acestor formații s-au impus dirijori și compozitori de valoare că Ciprian Porumbescu, Iacob Mureșanu, Ion Vidu, George Dima. Ei au dat avânt genului liric românesc. Un moment esențial pentru istoria operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
, cunoscut și sub numele Serghei Malagamba (n. 6 februarie 1913, Chișinău - d. 15 aprilie 1978, București) a fost un compozitor, aranjor muzical, dirijor și baterist român. Malagamba a studiat muzica la Conservatorul „Unirea” din Chișinău între anii 1931-1933. După o perioadă de întrerupere, a continuat studiile superioare muzicale în 1950 la Conservatorul din București (în cadrul unor cursuri inițiate de Uniunea Compozitorilor). Aici a
Sergiu Malagamba () [Corola-website/Science/309576_a_310905]
-
În anii șaizeci, a instruit noi toboșari, viitori exponenți ai muzicii rock (între ei, bateristul Ștefan Mihăescu de la formația Sideral). Între anii 1949-1954, a condus un număr de concerte de muzică ușoară la Sala Dalles. Din 1959, a participat ca dirijor al Teatrului satiric-muzical „Constantin Tănase”, cu care a condus un turneu de succes la Paris în 1965, pe muzica „Baletului tobelor”, compoziție proprie cu coregrafie. Alte turnee ale lui Malagamba s-au desfășurat în Polonia (1960, 1962 și 1965), Uniunea
Sergiu Malagamba () [Corola-website/Science/309576_a_310905]
-
Symphony Orchestră din Indianapolis, Los Angeles Philharmonic și Washington Symphonies din Washington, D.C.. În Europa, violonistul și-a făcut apariții publice împreună cu orchestre de prestigiu precum din Berlin, a Londrei și din Amsterdam. Totenberg a concertat sub baghetă unor mari dirijori precum Leopold Stokowski, Kubelik, Szell, Rodzinski, Fitelberg, Jochum, Rowicki, Krenz, Monteux, Wit, Steinberg și Golschmann. A apărut de asemenea în recitaluri la White House, Carnegie Hall, Bibiblioteca Congresului, Metropolitan Museum of Art și în foarte multe orașe cultural importante din
Roman Totenberg () [Corola-website/Science/310045_a_311374]
-
număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie. Placă comemorativa Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, apărător al trecătorii Remetea - Ponor (1848 - 1849). Bustul și placă comemorativa, compozitorul Nicodim Ganea (1878-1949) - compozitor și dirijor al corurilor societății corale "Carmen" din București și ale Societății Academice "Petru Maior" din Budapesta. Autor al mai multor compoziții patriotice și al volumului de poezii "Din sârmana mea grădină". Muzeul cultural este un alt obiectiv turistic. Acesta este situat
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
din Pescara. După aceea, a studiat la Bologna. Din 1989 până în 1991 a participat la "Concorso Internazionale Toți Dal Monte" la Treviso, debutând în "Cosi fan tutte" și "Don Giovanni" ale lui Wolfgang Amadeus Mozart. A interpretat sub baghetă unor dirijori că Claudio Abbado, Valery Gergiev, Christopher Hogwood, Georg Solti, Bernard Haitink, Riccardo Muți, John Eliot Gardiner, Riccardo Chailly, Myung-Whun Chung, Nikolaus Harnoncourt and Seiji Ozawa. A cântat la "Metropolitan Opera" din New York, la "Royal Opera House Covent Garden" din Londra
Ildebrando D'Arcangelo () [Corola-website/Science/310214_a_311543]
-
(n. 22 mai sau 3 iunie 1841, Iași, Principatul Moldovei — d. 15 aprilie 1924, Iași, România) a fost un compozitor român de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic de muzică. descinde dintr-o familie de muzicieni. Tatăl său, Franz Seraphim (Serafim) Caudella (28 decembrie 1812 - 26 decembrie 1868), muzician autodidact, a venit din Viena și s-a stabilit la Iași, în 1830, unde a lucrat
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]