5,320 matches
-
scârboasa. În sfârșit, am primit o cameră în dreptul recepției, nu întâmplător, pentru că în miez de noapte deja recepționerul îmi propusese o vizită. Așa-zisul hotel era plin de șoferi de TIR în tranzit, unii însoțiți de ”fete bune”, alții însingurați, dornici cu toții de o aventură. -Mare noroc pe mine că știu karate, isi zicea Lăură. Acum când scriu ceea ce scriu,mă simt deja implicată efectiv în noaptea aceea ”cumplită” petrecută acolo. A doua zi, Lăură duse documentul secret la Cercul Militar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
răspunse ea. Abia aștept să te simt penetrându-mă, să-ți simt sărutările fierbinți, să te știu doar al meu... -Putem deja începe, hotărî el grăbit. După un moment de ezitare, Lăură îi zâmbi și făcu un gest de fetița dornică să-și aleagă singură jucăria...Făcu apoi un pas și stinse lumină, intrând amândoi în așternutul imaculat. A doua zi, Imad nu a avut timp de Lăură. Ziua întreaga a operat întruna, așa că l-a trimis pe prietenul lui Assad
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lor și apoi el o conduse la aeroport unde ea își lua rămas bun cu ochii în lacrimi, spunându-i fericită ”te iubesc” în limba arabă. MATERNITATEA În culturile antice nu există artă conștient elaborată.Grecii, de exemplu, aveau conștiița dornică de a controla artă. Ei vor să fie judecați după modul în care un copil încearcă să conștientizeze artă, si, nu în funcție de criteriile esteticii moderne. Lăură consideră modalitățile lor de creație mult mai interesante. Ea se consideră o ființă hipengiofobă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
arhimandrit al văzduhului și iubirii, Calif de Odobești și Podu-Turcului, bibliotecar al sufletului și ,,muncitor” al prieteniei, verde și Îngândurat al cerdacului Lunii, bărbat În toată firea și poet de aleasă lucrare, magistrat și elegiac, Învins și Învingător, dorit și dornic, aghiazma ucenicilor dar și tărie blestemaților, muzicant al cerului și deznădejdii, foarte abil trecător, paznic undeva, În Calea laptelui, lup singuratic dar și dorul dumneavoastră de privighetoare, ochiul plângând al vieții și morții, cu toată răspunderea declar următoarele: Totul este
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o cetate a dragostei pentru frumos. Zâmbetul tău adună lumină zorilor și eu Îmi spălăm sufletul cu el. Vorbele tale mângâiau cele mai triste flori și respirația lor trezea la viață puterea cuvântului. În ochii tăi se oglindea sufletul tânăr, dornic de a fi...Gândul tău era gândul adevărului. În mână ta sufletul condeiului atingea valurile talentului. Ironia sorții Însă nu a uitat de cei fericiți și ne-a zdrobit cetatea. Bucuriile s-au transformat În lacrimi de sânge, prietenia s-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
croi drum În viață. „Voi pictă toată viața, dar nu acesta va fi mijlocul din care Îmi voi câștiga existența. Cred că voi studia informatică, deoarece Îmi place domeniul și este unul de viitor” a declarat Robert Deleanu. El este dornic să arate lumii operele sale de artă, În acest sens, manifestându-și intenția de a vernisa cât mai multe expoziții În Iași, țara și chiar străinătate. Prin cele două lucrări premiate În concursul Internațional de la Bitola Macedonia, Colegiul ,,Negruzzi” a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
este blocată. Marx intră în jurnalism înarmat deja cu opinii politice radicale. Se mută la Koln și, în 1842, este numit redactor șef la Gazeta renană. Aici se întâlnește cu oameni care dau expresie radicalismului politic, neliniștiți de situație și dornici să o schimbe. Unul dintre ei a fost Moses Hess, un radical socialist, organizator de reuniuni în care se discuta despre situația și soarta clasei muncitoare. Impresionat, Marx scrie un articol în care propunea schimbarea societății cu una socialistă, singura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologie, cu scopul declarat de a da rigoare metodologică unei discipline în formare dominată de diletanți. Swedberg consideră că Weber a încercat să medieze între economistul de analiză și istoricul economiei și, uneori, să îi depășească. Sociologii au fost mereu dornici să-l atașeze pe Weber colectivității lor profesionale, în timp ce, mai ales după război, economiștii liberali au încercat o anumită detașare de pozițiile socio-economice exprimate de Weber. Cert este că intenția, fie a sociologilor, fie a economiștilor, de a-l însuși
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
părerea bună despre sine, sistemul social, gradul altor factor stresanți ai vieții, vârsta, cunoștințele despre SM. În general, bolnavii urmează să se adapteze mai bine la boală și invaliditate dacă forma evolutivă este mai stabilă, resursele financiare mai mari, familia dornică să-i sprijine, prieteni adevărați, credință religioasă solidă, sentimentul despre sine mai divers și abilitatea de a valorifica cât mai util funcțiile neafectate. Ca și la alte boli cronice, sănătatea psihică este posibilă chiar și cînd nu există sănătate fizică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
el. Jarre poate fi comparat cu pilotul de formula 1, Michael Schumacher, a cărui competență în materie de motoare, dată de condusul mașinii, nu de studii teoretice sau de laborator, a permis firmei Ferrari niște realizări de neobținut altfel. Cititorul dornic de amănunte jarre-istice le poate găsi la distanță de câteva clickuri. Jean Michel Jarre a mizat consistent pe instrumentarul electronic. A făcut însă ceva mai puțin obișnuit: a păstrat toate aparatele folosite, nu pentru colecție sau muzeu, ci pentru că, explorând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
îi zice Tomis acestui loc fiindcă/ O soră pe-al său frate aice l-a tăiat - Tristele, III 9), vecinătatea Tauridei, sălașul Ifigeniei, actualizează practica sacrificiilor umane (Tot sub aceleași zodii sunt încă și aceia/ De care auzi că-s dornici de sânge omenesc - Tristele, IV 4), iar numele binevoitor al Pontului Euxin este știut antifrastic (eu stau acum la Pontul/ Cel căruia-n vechime i-au zis neospătos - Tristele, IV 4). Ținutul sălbatic e stăpânit de iarna eternă, iar peisajul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pedepsit, și-a schimbat complet caracterul la Victor Eftimiu : încântat cândva de posibilitatea de a se răzbuna cumplit pentru faptul că a fost deposedat de foc, el își arată în noua epocă puterile malefice și se identifică cu însuși Satan, dornic mereu să-l răstoarne pe cel de sus. Întrupare a răului, personajul îi propune lui Prometeu să împartă lumea și să o stăpânească împreună : Să ne unim !... Elanul, progresul, tot ce-i bun,/ Îți vor rămâne ție... Cu raze te-ncunun
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui Hades -, stăpână peste tărâmul de dincolo, dar revenind în lumea pământeană o dată cu sosirea primăverii. Dan Botta refuză însă orice deznodământ fericit care ar presupune readucerea la viață a eroinei sale. El îi conferă lui Pan rolul oaspetelui lui Admetos dornic să-i dispute morții sufletul lui Alkestis spre a-și plăti datoria față de gazda sa care a împins cultul ospitalității până la a-l primi în casa lui în momentele de doliu. Zeul naturii și al vitalității exuberante nu salvează însă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dar atunci când eroul crede că fata vorbește de o unire pământească, ea îi arată că vor fi alături doar în cer. Ideea că moartea se poate înfățișa ca o nuntă, atât de limpede pentru Ifigenia, rămâne de neînțeles pentru eroul dornic de fericire terestră : de ce vorbești de ceasurile de pe urmă, Iphigenia ? !/ Ele sunt înspăimântător de frumoase, Achile/ Ele sunt doar începutul unei lungi călătorii în care vom păși mereu alături/ Călătoria noastră împreună nu va începe pe pământ, iubitul meu. Am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i dea lămuriri : Nu trebuie să știi tu. Nu te privește pe tine. La observația ei că e păcat de familia și mai ales de sora lui - în caz că aceasta există -, dat fiind că el urmează să moară, tânărul se arată dornic să încheie discuția și să-și înfrunte cât mai curând sentința : Haide, grăbește-te. Nu ne mai ține de vorbă, ori, pe legea veșnică, săr în gâtul tău. Ulterior, Oreste o întreabă la rândul lui de unde se trage ea, o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui Platon, zădărnicită numaidecât de judecători, de a lua cuvântul la proces în apărarea magistrului său (XX 41). Dumitru Solomon întrebuințează și alte surse antice în piesa lui. Din Convorbirile memorabile ale lui Xenofon el împrumută episodul Teodotei, frumoasa curtezană dornică să afle de la Socrate cum să-și câștige prieteni (III 11), precum și cearta dintre Xantipa și fiul ei Lamprocles, prilej de meditație asupra binefacerilor dăruite de părinți copiilor oricât de nerecunoscători (II 2). Dramaturgul exploatează și dialogurile platoniciene : din Criton
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fiul lui Anytos, care nu și-a declarat încă identitatea, constată că raționamentele lui Socrate cu privire la gradul de dificultate al diferitelor meserii reprezintă o aiureală curată (p. 37). În pofida interdicției paterne, el a venit să ia lecții de la filosof fiind dornic să cunoască lumea și este dezamăgit când acesta îi spune : nu te pot ajuta decât să te cunoști pe tine însuți (p. 37). Agitat de gânduri și sentimente tulburi, tânărul înspăimântat de ce ar putea descoperi înlăuntrul său pune sub semnul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cam încurcă în treburi (p. 42), ajunge să-l persecute deschis. Comicul Aristofan, odinioară însetat să-l asculte cu sufletul la gură (p. 43), îl zugrăvește drept șarlatan nociv cetății în piesa Norii alcătuindu-i un portret pe placul denigratorilor dornici să-l dea pierzării. Alcibiade își exprimă dezacordul față de felul său incomod de a-i supune mereu pe ceilalți unui interogatoriu : Prea le cauți oamenilor în măruntaie. Prea le scormonești în suflet. Și-ți mai bați joc de ei, îi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dionis (p. 234). Filosoful nu poate concepe un stat care s-ar naște din crimă și violență (p. 234), astfel că nu se alătură răzvrătiților, după cum nu a dorit să-l susțină nici pe tiran. Uciderea lui Dion de către cei dornici să câștige astfel bunăvoința lui Dionis II echivalează cu moartea ideii de republică, așa cum a conceput-o Platon. După eșecul definitiv al teoriilor sale politice, filosofului nu-i mai rămâne decât să se întoarcă în cetatea natală. Siracuza este teritoriul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
i-a condamnat pe aceștia să rămână acolo (VI 49), de la motivarea gestului de a cerși de la statui pentru a se obișnui să fie refuzat (VI 49) la alungarea ascultătorilor găunoși veniți în grabă să-l audă ciripind, dar defel dornici să asculte cuvinte serioase (IV 27). Două dintre interludiile consacrate întâlnirilor dintre Diogene și alți oameni de vază ai timpului sunt alcătuite aproape exclusiv din pasaje împrumutate din opera lui Diogenes Laertios. Astfel, filosoful cinic calcă pe trufia lui Platon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să le ucizi speranțele cele mai bune, să-ți strigi în gura mare ura față de oameni, e mai bine, cred, să fii sclav. [...] Crezi că a fi liber înseamnă a urî (p. 127-128). Fără a intenționa să convingă pe cineva, dornic doar de a trăi el însuși după bunul plac, Diogene visează la independența totală, dar e în același timp conștient de caracterul ei iluzoriu : Dacă iubesc ceva la mine, este voința mea de libertate absolută. Iar dacă urăsc ceva la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care în tot timpul petrecut în casa protectorului său și-a dorit un singur lucru, să fie liber, se grăbește să-și ia mantaua, traista și bățul și să plece, deoarece acum socotește că poate să fie liber (p. 158). Dornic să facă ordine în cetate, proaspătul arhonte se adresează o dată în plus celui pe care-l socotește a fi un om dintre cei mai folositori societății, de vreme ce de la el pot învăța tinerii binele, respectul adevărului, al spiritului omenesc, al libertății
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
doar intrigată de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I, p. 353). Ea îi oferă lămuriri cu privire la scena uciderii lui. În urma plecării bărbaților în război, singura resursă a țării a fost povestea născocită de trei tineri pletoși și dornici de faimă care au ridicat primele tragedii pe seama cadavrului suveranului : Nu a mai rămas nimic de exploatat, Agamemnon, în afară de tine. A trebuit să te omor ca să pot supraviețui până la întoarcerea ta (I, p. 354). Pentru protagonist, asasinatul respectiv e un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
concep în chip diferit moartea lui Tespis : cel dintâi dorește desființarea spectacolului, celălalt vizează reluarea lui permanentă cu înnoiri formale, iar nu de substanță. Întâlnirea ucigașului cu victima este amânată pentru că Tespis îl primește în audiență pe Menelau, regele Spartei, dornic și el să-l omoare, deoarece operele dramatice i-au compromis autoritatea de militar iar soția-l înșeală cu arta (III, p. 409). În condica de vizitatori poate fi consemnată vizita unui mic grup de avangardiști hotărâți să creeze un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a-i provoca cea mai mare suferință bărbatului infidel. Caracterul personajelor prezintă de asemenea destule similitudini : ca și eroina mitică, Marghioala este pătimașă, capabilă de orice excese în iubire, gelozie și ură ; ca și Iason, Ionel este un profitor interesat, dornic de putere. Și alte trăsături individuale se regăsesc în cele două lucrări dramatice, de pildă cunoștințele particulare ale protagonistei, aproape inaccesibile muritorilor de rând. Admirativ, dar și temător, Creon o califică pe Medeea drept deșteaptă și măiastră-n rele fără
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]