4,507 matches
-
de la Berlin nu au fost impuse cu for? a (de? i evreii pl? teau taxe ? i erau obligă? i s? satisfac? stagiul militar), dar descriind corup? ia rom�neasc?. �n privin? a guvernelor liberal ? i conservator, el i? a avertizat pe englezi s? nu se lase �n? ela? i, acestea fiind doar o acoperire pentru despotismul oriental ? i pentru voin? a de putere. Gaster a citat cifră deloc neglijabil? la vremea aceea de 60 de milioane de lire sterline achizi? ionate de Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
multe. A apelat la ministrul �nv??? m�ntului că s? opresc? atacurile �ndreptate �mpotriva lui; ministrul a preferat �ns? �s? nu se amestece �n chestiunile presei�. De la Ia? i, Cuza �l implora pe Iorga �s? aib? grij? de el�188. Presă american? , cea englez? , francez? , german? ? i austriac? (�n mod exagerat) �i desemnau pe Iorga ? i pe Cuza drept instigatori ai r? școalei 189. Scrisorile pline de ur? primite de Iorga erau remarcabile cantitativ ? i calitativ. Un mo? ier �l numea �javr? sc�rboas? �, jur�nd pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Banatului. �n 1916, Antanta, supus? unor presiuni puternice, a cedat Rom�niei �ntregul Banat, ca pre? al într? rîi ei �n r? zboi. Mai multe variante de grani? e au fost prezentate delegă? iei rom�ne la Versailles. Cea francez? ? i cea englez? erau cele mai favorabile revendic? rilor rom�nilor, grani? ele propuse de americani erau mai pu? în favorabile, iar demarca? ia propus? de italieni era cea mai defavorabil? 22. Dar, toate grani? ele trasate de toate Marile Puteri prevedeau că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du? manilor s? i, precum ? i opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub form? de pamflet). A scris destul de pu? ine manuale pentru ? colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i german? ? i a republicat c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi, ? i sus? inerii existen? ei Rom�niei Mari, el a f? cut eforturi gigantice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de dup?? amiaz? remarcau c? aerul din zona Tours este �at�ț de dulce �nc�ț practic te adoarme... � Atmosferă această a fost consacrat? de expresia: �Mai bine Hitler dec�ț Blum! � Echivalen? îi din Anglia ai acestor oameni ? tiau c? chiar dac? englezii vor c�? tiga iminentul r? zboi, Imperiul Britanic nu va supravie? ui. Cuv�ntul la ordinea zilei era �mp? ciuitorismul. Iorga era partizanul �mp? ciuitorismului (deoarece �mp? ciuitorii� nu voiau s? tulbure starea de fapt din Rom�nia, iar un r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Italiei. A sprijinit na? ionalismul egiptean antibritanic ? i l? a criticat pe �ț�n? rul Eden�, care (instigat de Șir Samuel Hoare) �ndr? znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora m�na bancherilor londonezi din City ? i conchidea: �po? i s? te supui cuceritorilor, dar nimeni nu? i ascult? pe profitori�134. Trezirea s? a produs atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m?n? torismul o solu? ie salvatoare. S? ad? ug? m la toate acestea numeroasele apeluri �ncununate de succes f? cute de comunitatea evreiasc? din Rom�nia pe l�ng? Liga Na? iunilor (sau pe l�ng? alia? îi francezi ? i englezi ai Rom�niei). ? în�nd seama de situa? ie, asemenea apeluri erau mai mult dec�ț justificate, dar pentru un na? ionalist rom�n, apelarea la puteri str? ine pentru protec? ie de c? tre cet?? eni rom�ni p? rea s? constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a minorit?? ilor�45. La �nceputul lui ianuarie, fiul lui Cuza, Gheorghe, l? a vizitat pe Iorga ? i l? a asigurat c? �nu este deloc nevoie s? respect? m Constitu? ia, din moment ce ea nu corespunde opiniei publice�, ridiculiz�nd cererile englezilor că Rom�nia �s? respecte tratatele�. Retragerile de capital din b? ncile rom�ne s? au declan? at pe o scar? extraordinar de larg? , amenin? �nd s? distrug? economia Rom�niei. Cuza l? a vizitat pe Iorga la 9 ianuarie 1938
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ani, Iorga vedea lumea pr? bu? indu? se �n jurul lui, dar nu renun? a. G? sind paralelă istoric? , el scria despre �Cannae a Romei antice ? i Cannae a epocii moderne�, amintindu? le cititorilor s? i �c�ț de d�rji s�nt englezii� ? i exprim�ndu?? i �credin? a �n ei�7. �n s? pt? m�nile care vor urma, Iorga ? i?a pus tot mai mult �ncrederea �n Statele Unite. Ziarul s? u relata despre orice cuv�ntare a pre? edintelui Roosvelt ? i despre orice cre? tere �n domeniul �narm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau na? ionalismele balcanice. Dac? se sim? ea �n pericol, reac? iona �mpotriva americanilor nativi la fel de f? r? absolut nici un fel de scrupule, a? a cum o f? cuse �n 1942 �mpotriva americanilor de origine japonez?. (S? nu uit? m politică aplicat? de englezi �n Irlanda sau de alte manifest? ri na? ionaliste din Occident). Dac? na? ionalismul este o realitate at�ț de important? (Iorga i? ar fi spus �manifestare organic?) , atunci nu este deloc �n? elept s?? l �mpingem �ntr? un col? , cu spatele la zid. Dac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia. Pu? ine din colegiile Ligii Iederei (Ivy League) men? ineau o cot? (un Numerus clausus) �n privin? a studen? ilor evrei. ?i chiar dac? evreul absolvea, el �nt�mpina mari dificult?? i că s? g?seasc? un post ca profesor de englez? retoric? sau istorie. Poate c? din cauza aceasta a �nflorit aceast? mi? care literar? evreiasc? la New York City. Evreii licen? ia? i �n limba ? i literatura englez? g?seau rareori un angajament. C�nd a vizitat Statele Unite, Iorga a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�nia din timpul R? zboiului, St. Aulaire, �? i amintea cum Br? tianu refuzase toate garan? iile acordate de ru? i Rom�niei � aliat? acum � insist�nd categoric �n schimb asupra acord? rîi de garan? îi inechivoce din partea francezilor ? i a englezilor 134��Neamul rom�nesc�, 8 martie, 6 iulie, 19 ? i 23 octombrie ? i 19 noiembrie 1935 ? i 15 mai, 25 septembrie, 6 octombrie ? i 6 decembrie 1936 135��Neamul rom�nesc�, 13 ianuarie 1937 136��Neamul rom�nesc�, 19 noiembrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
praxis. Astfel, în limba franceză, este folosită sintagma education des adultes, alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții analfabeți). Pe parcurs, acestor termeni li s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
praxis. Astfel, în limba franceză, este folosită sintagma education des adultes, alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții analfabeți). Pe parcurs, acestor termeni li s-au adăugat o serie de prefixe sau chiar sintagme mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dat să mă confrunt și să zic: Da, asta-i! Știam! Mi-o spusese Alexa Visarion! Monica SĂVULESCU-VOUDOURI "Paradox" despre Alexa Visarion L-am asociat întotdeauna pe Alexa Visarion cu un tânăr "furios" în buna și respectabila tradiție a "furioșilor englezi". Spectacolul său de student regizor de la Casandra, Cartofi prăjiți la orice, a demonstrat cu prisosință nu numai talent și har pentru arta scenică dar a confirmat energic că proaspătul absolvent se încadra în ritmurile profunde ale marilor explozii teatrale din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
m-a învățat să fac din arta teatrală o știință, așa ca matematica. "Potriviți gestul cu vorba, cuvântul după gest și nu întreceți măsura lucrurilor firești, pentru că tot ce depășește măsură se abate de la scopul teatrului. Hamlet sfaturi pentru actori. Englezii îi numesc pe regizori director adică cel care dă direcția, direcția unui rol, a unui personaj al unui spectacol, iar Alexa Visarion a știut, din plin, să dea cea mai bună direcție personajelor și spectacolelor făcute de el. Alexa Visarion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să fie creația scenică de avangardă. Fixarea intensă a demoniei interioare, subînțelesurile abisale din om se află cu anticipație în Năpasta. În tot cazul, pe la 1890, nici teatrul francez, cu toată noutatea lui Maeterlinck și a lui Claudel, nici cel englez, cu toată vâlva lui Bernard Shaw, nu ajunseseră la acest stadiu"... Filmul lui Alexa Visarion subliniază aceste brutale și neîntrerupte convulsiuni ale lui Dragomir, zgomotoase și constant incoerente. Asta contrastează cu stilul celuilalt personaj, Anca. Ea nu se agită niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru a repune dezbaterea pe terenul ferm al faptelor. Nu era ușor, dar am considerat că singura bază ideală erau sinceritatea și abordarea frontală, fără ocolișuri, de care nu m-am ferit de-a lungul întregii cariere diplomatice. Știam de la englezi că "minciuna are picioare scurte", iar vicepreședintele Comisiei, parlamentarul din Marea Britanie, David Atkinson, prezent la adunare, nu m-ar fi iertat. Adevărul și numai adevărul, oricât de crud ar fi putut fi pentru unii, constituia singura bază pentru o discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută în 1847 de magistratul Bonneville de Marsangy și consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată ca instituție a fost consacrată în legislația penală a celor mai multe țări, indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pedepsei, introdusă în Franța printr-o lege din 29 dec.1972, este considerată în doctrină ca o delegare a dreptului de grațiere care, de principiu, aparține șefului statului (J.J. Robert). Posibilitatea scurtării perioadei de detenție este consacrată și în dreptul penal englez (remission). Remisiunea pedepsei în dreptul penal englez este acordată de o autoritate administrativă (visiting committee) pentru condamnații din penitenciarele generale sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lege din 29 dec.1972, este considerată în doctrină ca o delegare a dreptului de grațiere care, de principiu, aparține șefului statului (J.J. Robert). Posibilitatea scurtării perioadei de detenție este consacrată și în dreptul penal englez (remission). Remisiunea pedepsei în dreptul penal englez este acordată de o autoritate administrativă (visiting committee) pentru condamnații din penitenciarele generale sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
jainiste, pentru că în final s] abordeze pe scurt etică lui Gandhi. (Etică budist], care ar trebui inclus] într-un astfel de capitol, va fi tratat] în capitolul 5.) Folosirea terminologiei sanscrite este inevitabil], având în vedere absența termenilor echivalenți în englez] (și invers), dar va fi explicat] pe parcurs. Remarci generale despre etică indian] veche Pentru a începe cu o constatare general], poporul indian, în judec]țile sale morale practice, plasă de partea „binelui”: fericirea, s]n]tatea, supraviețuirea, reproducerea, pl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
religioase specifice, dar care, totuși, deseori f]r] s] știe, au dezvoltat o perspectiv] moral] similar] cu cea a scolasticii catolice. Mult mai apropiat poziției teologice a lui Suárez, dar izolându-se de cercurile tomiste, a fost contemporanul s]u englez, Richard Hooker (1553-1600), care s-a bazat pe teoria legii naturale prezentate de c]tre Sfanțul Toma din Aquino pentru a dezvolta relația dintre legea natural] și cea revelat]. Atât de puternic] a fost influență ideilor tomiste în opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum afirmase Reid, exist] câteva principii care cer dreptate, adev]r, precum și bun]voinț] și care, uneori, pot intra în conflict cu dorințele oamenilor. În concluzie, îndrumarea cu privire la acțiunea dreapt] nu poate fi obținut] numai din analiza binelui rezultat. Intuiționștii englezi ai secolului al XIX-lea, al c]ror reprezentant de seam] a fost William Whewell (1794-1866), au încercat s] apere etică creștin] în fața argumentului utilitarist conform c]ruia scopul moralei este de a realiza fericirea lumeasc] pentru toți oamenii. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). -: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). -: „How to decide moral questions rationally”, în italian], Etică e diritto: le vie della giustificazione razionale, Ed. E. Lecaldano (Laterza, Rome, 1985). Versiunea în englez] în Critică 18 (1987), republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). (1985a). -: „Ontology în Ethics”, Morality and Objectivity: Essays în Memory of John Mackie, Ed. Ț. Honderich (Routledge, London, 1985). Republicat în Essays în Ethical Theory
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]