4,693 matches
-
52-58; Piru, Panorama, 437-439; Rotaru, O ist., II, 767-770; Bucur, Istoriografia, 451-462; Crohmălniceanu, Literatura, III, 258-363; Munteanu, Aristarc, 119-126; Mihăilescu, Conceptul, I, 428-433; Bârlea, Efigii, 50-90; Titu Popescu, D. Caracostea - un critic modern, București, 1987; Anghelescu, Textul, 189-195; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 111-121; Datcu, Dicț. etnolog., I, 136-138; Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, 1999; Dicț. esențial, 133-134; Lucian Chișu, Prejudecata Caracostea, București, 2002. D.Mc.
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
respirației], Fadensonnen [Sori de fire] și Schneepart [Partea zăpezii], cărți apărute la Stuttgart și Frankfurt pe Main, între 1952 și 1971. O altă versiune românească este semnată de Luminița Graur și Ion Papuc, în Poeme (1998). Un dosar consistent, cuprinzând evocări, eseuri analitice și traduceri din C. este cuprins într-un număr special, coordonat de Geo Șerban, din „Caiete culturale «Realitatea Evreiască»”. SCRIERI: Versuri, tr. Nina Cassian și Petre Solomon, București, 1973; Poeme, tr. Luminița Graur și Ion Papuc, București, 1998
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova în secolele XVII-XVIII. Schițe după materialele depozitate în URSS, Chișinău, 1977; Moldavskaia kniga. Eio proșloe, nastoiașcee i budușcee [Cartea moldovenească. Trecutul, prezentul și viitorul ei], Chișinău, 1985. Ediții: Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: I. Șpac, Permanenta dragoste de carte, „Magazin bibliologic”, 1997, 2-3. V.C.
CHIRIAC-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
306-308; Bucur, Istoriografia, 443; Felix Karlinger, Der Beitrag zur Erforschung der „Cărțile populare”, RITL, 1983, 3; Emil Turdeanu, Laetiția Turdeanu Cartojan, Studii și articole literare, București, 1995, 235-248; Emil Turdeanu, În amintirea lui N. Cartojan, L, 1995, 1-2; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 64-66; Dicț. esențial, 150-151; Nicolae Florescu, Nicolae Cartojan regăsind calea spre Padova, București, 2001. D.H.M.
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
lui Emanoil, pentru care femeia e vis, poezie trăită, halucinată, pentru că în voluptate este presimțită amenințarea primejdiei de dezindividualizare și moartea („Nu mai exist!”), au rezultate remarcabile în planul artei: C. reușește să surprindă spiritul femeii prin intermediul trupului ei, iar evocarea cărnii, grea de poezie, trece către revelația suprafirescului închis de real. Când obsesia erotică, nemaifiind comprimată în spațiul interior al jurnalului, se dislocă datorită cerințelor unui experimentalism gidian (G. Călinescu), ca în Diamant verde, pregnanța ei scade și romanul, în pofida
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
comentariu de strictă specialitate. În 1984, apare la București, în premieră mondială, prima sinteză despre spiritualitatea Americii Latine moderne și contemporane. Albumul America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală oferă o selecție din pictura tuturor popoarelor latino-americane, tablourile fiind însoțite de evocări ale universului magic și realist al fiecărui artist, scrise într-un stil care să evoce prin cuvânt imaginea specifică a fiecăruia. După 1990, C. nu și-a transformat împotrivirea la comunism într-o afacere rentabilă. Între 1990 și 1994, ține
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
scriitorul efectuând sondaje psihologice profunde și apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
Cu flori veniși, cu sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Eugen Simion (cronică filmului Omul de lângă tine), Iulian Mihu (cronică filmului Povestea anilor înflăcărați), Antoaneta Tănăsescu (considerații despre câteva documentare românești), Ov. S. Crohmălniceanu (un portret Andrei Tarkovski), Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor cinematografului), Marius Teodorescu (50 de ani de la realizarea primului film românesc), Valerian Sava (un reportaj la Buftea), Atanasie Toma (un portret Silvia Popovici), Al. Racoviceanu (retrospectivă filmului Tudor), Dorian Costin (un argument pentru comedia cinematografică). Acumulând an de
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
Nae Ionescu și grupul „Criterion” (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu ș.a.) transpare și în Luciditate și nostalgie (1996), volum în care mai pot fi citite eseuri și schițe de studiu despre I.L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu sau amintiri și evocări ale unor personalități precum Petre Țuțea ori D. Stăniloae. SCRIERI: Muzică și memorie, București, 1984; Gânduri despre Nae Ionescu, Iași, 1994; Luciditate și nostalgie, Iași, 1996; Cronica ortodoxă, I-III, Iași, 1994-1999, Iași; ed. îngr. Mircea Platon, Iași, 2001; Când
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
Porțile lui Septembrie (1979) pare să vireze spre o poezie de imagine și metaforă, pastel colorat al trecerii de la vară la toamnă, în care totul se interiorizează, devenind peisaj sufletesc. Plopii de cronică, componentă independentă în ansamblul volumului, este o evocare a Tețcanilor lui George Enescu. Descripția transpune acum o geografie imaginară cu ecou de letopiseț, iar legenda capătă înțelesuri noi în grupajul închinat Meșterului Manole. Formal, poezia lui C. continuă să evolueze spre o severitate geometrică în Infranord (1981). Ciclul
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
transferul metaforic, considerat drept principiu definitoriu al gândirii poetice: Amforă (1972), Arbori îndrăgostiți (1977), Cerul de la Cepeleuți (1982), Izvoarele lui august (1984) ș. a. Temele și motivele sunt proprii întregii lirici basarabene postbelice: războiul și pacea, neliniștile spiritului, întoarcerea la izvoare, evocarea înaintașilor, etosul popular, graiul matern, menirea poeziei ș.a. C. a semnat mai multe cicluri evocând personalitatea lui Eminescu (Steaua Eminescu, 1997), precum și o carte de poeme - Peisaje în suflet (1985), cele mai valoroase fiind Teiul lui Stamati, Mărul în poartă
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
romanul istoric sunt edificatoare Nemuritorul albastru și Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat „roman”, este în aceeași măsură un „jurnal de scriitor”. De fapt, romanul autobiografic este interferat de un jurnal, planul evocării fiind dublat de un plan al confesiunii și reflecției. SCRIERI: După-amiaza bătrânului domn, București, 1970; Crepuscul, București, 1971; Zilele, București, 1972; Treptele Diotimei, București, 1973; Dreptul de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
Cerc deschis (1968), de o evidentă unitate stilistică, aparțin, fără îndoială, unui romantic întârziat, integrat într-un climat de resemnată acceptare a trecerii timpului și, când și când, de iluzorie reîntoarcere în vremurile aurite. Contând întotdeauna pe fantezie în conturarea evocărilor infernale ori paradisiace, caracteristice imagisticii sale mitologizante, și pe lectură (de poezie clasică) ca permanent drog al fanteziei, C. își construiește poemele ca mesaje ale unei lumi închise, suficientă sieși, marcată totuși de prezența oceanului, a catedralelor, semne ale nerenunțării
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
o interpretare cotidiană câte unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu intruziunea fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în oricare dintre momentele istoriei, oamenii
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
elocvente însă mai mult din unghi temperamental decât social: Iancu Dudescu, Sisa Dudescu, Gheorghe Filipescu, profesorul Leon Pascal, inginerul Gheorghe Palada - un fel de supraom dominând vital și spiritual această comunitate. Descripția este minuțioasă, aproape în maniera „artei flamande”, dar evocarea istorică se reduce la atât: pictură a moravurilor ca simplă pictură a moravurilor. Evenimentele, caracterele rămân oarecum disparate, neimplicând o determinare și o cauzalitate strictă, nici opțiuni sau accente din unghiul structurilor sociale. În plan istoric, așadar, lectura se dovedește
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne pe nisip, care preludează notația cotidiană și ironică, voit prozaică
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
6-7; Grigore Popa, Scrisori din Paris, PLI, 1937, 12; Constantin Stelian, Ioan I. Ciorănescu, PLI, 1938, 3579; Nicolae Roșu, Ioan I. Ciorănescu, UVR, 1938, 16; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1982), 938-939, 1029; V. Spiridonică, Evocări: Ioan I. Ciorănescu, TIA, 1942, 334; Leon Baconsky, Ioan I. Ciorănescu, ST, 1971, 16; Victor Bibicioiu, „Vestiri”, SPM, 1981, 534; Dicț. scriit. rom., I, 595-596; Micu, Scurtă ist., II, 41; Ștefan Ion Ghilimescu, Dinastia Ciorăneștilor, Târgoviște, 2000. N.M.
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Repere bibliografice: L. Rusu, Romulus Cioflec, „Doamne, ajută-ne!”, „Revista politică și literară”, 1907, 8; Valer Donea, De vorbă cu Romulus Cioflec, ALA, 1937, 859; Mihail Sadoveanu, Romulus Cioflec, „Vârtejul”, AAR, t. LVIII, 1937-1938; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 348-355; Baltazar, Evocări, 95-100; Perpessicius, Opere, X, 282-291; Mihai Anastasiu, D. Romulus Cioflec și evoluția literaturii epice ardelene, SE, 1943, 1743; Lucia Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
Marea vânătoare (1935) accentuează latura simbolist decadentă a poemelor, marcate pe de o parte de un „lirism dezinvolt și spontan” (Ov. S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg - Dusk Fires, ed. bilingvă, tr. Axel H. Lenn, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Evocare și notație, RL, 1978, 11; Mihai Duțescu, Poezii evocatoare, R, 1978, 15; Fănuș Băileșteanu, „Căldura vieții”, RL, 1979, 17; Firan, Profiluri, I, 378-380; Marian Barbu, Permanența sonetului, LCF, 2002, 19. T.N.
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
1858), un lung șir de nuvele, schițe, basme și legende (în volum s-au tipărit, în 1858, Cămătarul și O lacrimă a poetului Cârlova). Luându-și-l ca model pe D. Bolintineanu (de pildă, în Marele vistier Cândescu), cultivă în evocarea istorică o atmosferă sumbră, în care se înfruntă eroi infernali și eroi angelici, personaje de melodramă cu gesticulație exaltată și grai bombastic. Stridențele de limbă, franțuzismele neadecvate i-au atras execuția drastică a lui Titu Maiorescu, în articolul Beția de
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]