4,693 matches
-
filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnificației personalismului energetic în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în linia sa logică, din textul lui Rădulescu-Motru; prezentarea punctului de vedere al filosofului exprimat la o anumită distanță în timp, acolo unde este cazul; evocarea unor interpretări, socotite exemplare de autorul lucrării de față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că romancierul ar fi inventat tot: și autorul, și cartea! Intervievat după apariția cărții, Bellow și-a regretat cruzimea portretistică, dar nu a retractat-o: s-a plâns că oamenii sunt prea înclinați să-l citească literal: se întreabă dacă evocarea este veridică, dacă faptele relatate au avut loc în realitate 18. E ușor să-ți condamni cititorii pentru confuzia dintre ficțiune, memorie și istorie. Astfel, etica amintirii devine o exigență deplasată, iar ideea că ficțiunea are vreun raport cu adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
firească. Colaborează cu articole, versuri și proză Eugen Luca, Daniel Leibovici, Filip Cohn (Rugăminte, poem), Ludovic Bruckstein (Vid, proză), Mitu Grosu, O. F. Cortea (Remember, poem), I. Flodi, Reb Eliezer, Adriana Bercovici, Ștefan Castor (Flagelul, poem), A.Clain (Veronica, o evocare a Veronicăi Porumbacu), Silvia Biran, Radu Miron, Iosef Eugen Campus. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289615_a_290944]
-
acestei poezii ce „constată și spune starea lucrurilor” (Alexandru Paleologu), însă modelând-o și interpretând-o într-o configurație de o superioară spiritualitate. Moralist și istorist, V., smerit la prima vedere, are obiective mari: panoramarea sapiențială a existențialului, din detaliile evocării enunțiative fiind abstras generalul. Ceea ce frapează și pare definitoriu este omogenitatea tematică, stilistică și valorică. Se poate cita de oriunde, eventual un poem precum Capodopera cinematografică din volumul cu același titlu (1999): „intrăm să vedem capodopera în timp ce afară / se pregătește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
ascuțit simț al observației și o anume înțelepciune bătrânească. Sunt calități pe care și le-a pus în evidență în Amintiri din copilărie (1909), unde rememorează întâmplările prin care a trecut între 1859 și 1873. El învie cu putere de evocare o atmosferă apropiată de aceea în care a trăit și I. Creangă. Scenele epice, întrerupte de informații bogate, au consistență, atât datorită fineții observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
epice, întrerupte de informații bogate, au consistență, atât datorită fineții observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil. Ionel (1901) este un roman pedagogic în care plăcerea povestirii se împletește cu evocarea tradiției, a obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte, zicători sunt presărate peste tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc. Ionel este însă un amestec de didacticism și naturalețe, o întâlnire a sfătoșeniei și bunei cuviințe populare cu mijloacele „intuitive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
Petőfi, imaginea pe care și-a format-o cititorul maghiar despre Eminescu, Tragedia omului de Imre Madách în tălmăcirea lui Octavian Goga, opera lui Ady Endre și literele române, corespondențele poeziei lui Arany János cu poporanismul românesc. Volumul mai cuprinde evocarea unor personalități, lucrări și publicații care au jucat un rol însemnat în cercetarea și susținerea legăturilor cultural-spirituale româno-maghiare (Ács Károly, Bitay Árpád, Ion Chinezu, Kakassy Endre, revista clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile deschid perspective noi asupra problemei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
cercetări filologice, lingvistice și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe sociale. Comitetul de redacție era alcătuit în 1962 din Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
sale, atât în proza scurtă, cât și în romanul O complicată stare de fericire (1967). A. rămâne în aria sentimentalului, fără a-și implica personajele în vreo stare tensională motivată politic. Romanul Cei buni mor cei dintâi (1998) este o evocare de bun nivel artistic a revoluției din decembrie 1989. În câteva reportaje A. elogiază omul simplu, faptele obișnuite, cotidiene, fără a cădea în banalitate. SCRIERI: Anii adolescenței, București, 1962; Trenul albastru, București, 1965; Vară târzie, București, 1967; O complicată stare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
Nae Ionescu și grupul „Criterion” (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu ș.a.) transpare și în Luciditate și nostalgie (1996), volum în care mai pot fi citite eseuri și schițe de studiu despre I.L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu sau amintiri și evocări ale unor personalități precum Petre Țuțea ori D. Stăniloae. SCRIERI: Muzică și memorie, București, 1984; Gânduri despre Nae Ionescu, Iași, 1994; Luciditate și nostalgie, Iași, 1996; Cronica ortodoxă, I-III, Iași, 1994-1999, Iași; ed. îngr. Mircea Platon, Iași, 2001; Când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
Polemica Paulescu; știință, politică, memorie” apărută în 2010 la editura Curtea Veche, București, avându-i ca autori pe doctorul Peter Manu și istoricul Horia Bozdoghină, carte ce se prezintă ca un amestec grotesc, tendențios și ipocrit de știință, politică și evocări istorice, într-o asociere de o manieră cel puțin nefericită, menită să bulverseze pe cititorul neinformat și să producă un sentiment de indignare în sufletul celor care cunosc viața și opera marelui savant român. Inițiativa pare să fie a primului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
domeniul științelor medicale, este enormă dacă pui în balanță denigrarea la care se dedă acest medic, vis-a-vis de cea mai ilustră personalitate a științei medicale românești (și nu numai) și forul în care își face intrarea. Scopul este evident: eventualele evocări, comemorări și cinstiri sunt mai ușor controlabile din interior. Așa că mirarea doctorului Radu Iftimovici, o personalitate de atitudine, de necontestat în domeniul său, printre puținii (dacă nu unicul) care și-a exprimat deschis rezervele, se poate justifica doar prin prisma
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
îl folosesc cu satisfacție disimulată la sfârșitul cuvântului introductiv. Aș încheia prin ceea ce prof. Alfred Rusescu, unul din fondatorii școlii de pediatrie românești, el însuși beneficiar al unei burse Paulescu la Notre Dame de Perpetuel Secours, spunea cu ocazia unei evocări a operei savantului: „În privința persoanei și realizărilor sale (Paulescu n.n.), această prezentare nu este un sfârșit, ci aprinderea unei flăcări care va arde din ce în ce mai puternic, luminând din ce în ce mai strălucitor viața și opera acestui cărturar, care, dacă în timpul vieții sale a lucrat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștin” și a lui Nicolae Mladin (mai târziu mitropolit al Ardealului) în Revista de Teologie sub titlul “Doctrina despre viață a profesorului Nicolae Paulescu” nimeni până în 10 nu s-a aplecat asupra acestei dimensiuni a operei paulesciene. În acest context evocările apărute în revista Gândirea și strădaniile lui Răzvan Codrescu în redarea operei lui Paulescu sunt mai mult decât meritorii. Pentru că Paulescu, prin geniul său pe tărâmul științei și credinței, trebuie să-și găsească locul ca valoare de simbol național în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spunea în exegeza operei paulesciene ,,ce probă de naționalism creștin a putut să dea acest om care-și îngenunchea imensa-i știință în fața sfântului Potir și a dorit să i se înfășoare trupul în tricolorul românesc!" iar Nicolae Iorga în evocarea ,,Moartea unui învățat” publicat în Neamul Românesc, încheia prin afirmația ,,A trăit ca un mucenic și a murit ca un sfânt”. A doua personalitate de excepție în domeniul științelor medicale și sociale pe care doresc să o evoc este Grigore
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lecțiile lui erau extrem de impresionante’’ afirmă un om care nu se sfiește să-i recunoască genialitatea, om care făcea parte din categoria acelora care nu aveau nici un motiv să-l venereze, mărturie care însă este cu atât mai valoroasă în evocarea dascălului. Este vorba de medicul evreu Aurel Abramovici care i-a fost student. În clipele grele (și nu au fost puține) vedea în ochii inocenți ai tinerilor veniți să învețe, acel sprijin de care avea nevoie în lupta sa cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
strategice pe care acesta le oferă, la grade diferite de întrebuințare. Strategia simbolurilor presupune o alegere între descriere și condensare, ca să amintim distincția făcută de Sapir. Simbolurile condensate se caracterizează prin marea lor încărcătură semantică și prin puterea lor de evocare, de identificare ori de proiecție. Astfel, a vorbi despre rasism sau despre distanță culturală, despre avort sau întrerupere voluntară a sarcinii, despre naționalizare sau extinderea sectorului public nu este lipsit de interes în ceea ce privește procesul de conotație. Aceste cuvinte se opun
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
că metodele bazate pe acțiunea elevilor se dovedesc a fi cele mai eficiente. Aplicația I.: Predare/ Învățare realizată În cadrul ERR Clasa: a III-a Obiectul:Limba și literatura română Subiectul: „Condeiele lui Vodă” după Boris Crăciun Scenariul lecției Moment organizatoric Evocare - „ Spargerea gheții” La ce te gândești când spui cuvântul „țară”? Realizarea sensului: Metoda “Predare/Învățare reciprocă” Se Împarte clasa În 4 grupe: clarificatorii, Întrebătorii, rezumatorii, prezicătorii. Clarificatorii vor explica cuvintele necunoscute și vor alcătui propoziții cu cuvinte ce au aceeași
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
spațiu - aceasta infinitate a cărei vastitate independența înghite umbrele stelelor - ștergându-le că pe niște non-entități din percepția îngerilor 7. Cunoașterea este trezire spirituală, ridicare a gândului, printr-o serie de transformări ale conștiinței, până la Cel Nevăzut, idee subliniată de evocarea triunghiului, al cărui apex simbolizează aspirația tuturor lucrurilor spre o unitate mai înaltă - dorința de a scăpa de extensie, i.e., mundenitate (semnificata de bază triunghiului)8, în non-extensie, spre origine, în sens absolut, ori "particulă primară" poescă. În aceste spații
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de la Paris, să spună "nu", savurându-și libertatea. În societatea românească de atunci, libertatea se plătea cel mai adesea. Cetățenii educați în respectul autorităților și al disciplinei învățaseră să se plieze, să se strecoare printre obstacole. Cele mai frumoase texte, evocarea cea mai emoționantă a acestei țesături de refulări care învăluie societățile comuniste sunt acelea ale lui Václav Havel în care vorbește despre frică, acea frică surdă, care ajunge să-ți fie familiară; sunt pagini pline de forță și de neuitat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lui Jean-Louis Calderon e celebrată masiv, botezându-se cu numele lui străzi și școli, prezența militarilor francezi, ajutorul economic german, teletonul din Olanda, vizitele lui Hans Dietrich Genscher, ministrul de Externe al RFG, și James Baker, secretar de stat SUA, evocarea entuziastă a Europei, ș.a.m.d. În schimb, referirile la URSS abia dacă sunt perceptibile. Vizita din 6 ianuarie 1990 a lui Eduard Șevarnadze, atunci ministru de Externe al URSS, e mult mai discretă, fiind urmată de o perioadă în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială); - de aici: împletirea cu celelalte moduri de expunere (descrierea, dialogul, monologul); Procedee specifice narațiunii: a. interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și evocarea unor momente semnificative; d. reflectarea în conștiința unui personaj, a unor evenimente; e. ramificarea unor conflicte f. îmbinarea națiunii cu descrierea, cu monologul interior. Evitarea monotoniei, a formei liniare a narațiunii se face prin: 1. intervertirea cronologică a evenimentelor; - nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
naratorului; b. obiectivă: - se bazează pe observație; - verbul este utilizat la pers. a III-a; - detașarea naratorului; B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului; a supranaturalului; c. istorică: inspirată din trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]