5,886 matches
-
instituie din nou sclavia, creând în același timp o stare politică similară ce ușura integrarea definitivă în Rusia. Se văzu curând care mâini interesate ajutaseră la redactarea acestui document: "E carta nenorocirii poporului elaborată spre marele folos al boierilor", a exclamat un scriitor valah. Se spune că editorul responsabil de Regulamentul Organic, pe drept cuvânt apreciat, adorat chiar la București pentru afabilitatea sa și înaltele sale calități și merite, avea de gând să creeze, în nume propriu, un mare ducat al
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Totul fu mic, meschin; autori și actori, totul fu pe măsura scenei strâmte pe care se derulă această dramă de rangul al treilea. Capitolul 9 Grecii în Principate. Considerații finale " Cine ne va elibera de greci și de romani?" a exclamat un spiritual dușman al tragediei antice. Cine ne va elibera de greci", spuneau cu mai multă dreptate moldo-valahii. Acest strigăt izbucnea recent de pe buzele unui valah neaoș, om loial prin excelență. "Fanarioții au pierdut tronul în 1822, spunea el, dar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mea. La prima schimbare produsă pe iaht, dămi un telefon. -Așa voi face domnule profesor. Luminile candelabrului din tavan s-au stins, aprizându-se spontan lumânările din sfeșnicul de argint cu trei brațe. -Vă rog să păstrați liniștea. Nu comentați. Nu exclamați. Priviți totul în tăcere. Profesorul se așeză pe canapeaua albastră din încăpere, concentrându-se. Asistența privea uluită cum din corpul profesorului se desprinde clona acestuia, începând să leviteze spre tavanul salonului, după care survolând salonul ieși fulgerător prin sticla groasă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
minunat îl toropește. Visă dealuri și dumbrăvi de aur, care dansau și i se închinau. Boierii și mitropolitul îi jurau mare credință și în fața sa îngenuncheau. Sfatul țării îl numi Domn. Petru când află, era după marele său vis și exclamă: -De mult așteptam aceasta ca să vie! Se îmbrăcă cu haine scumpe, cu slujitori, în faeton de gală, se îndrepta către cetatea de scaun. Când se sui în elegantul faeton, pescarul Vladimir prieten din fragedă pruncie strigă: -Domne ce facem cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și îi jucau ochii în cap ca și când ar fi fost fascinat de vocea ascuțită și atrăgătoa- re a acestui om, de siguranța lui, și de felul decis și protector cu care pusese el degetul pe rana care ne durea. - Cum! exclamă în sfârșit tatăl meu indignat, necăjit arăt eu? Necăjit ești azi și mâine nu mai ești! Or, eu, ce să fac? Adică el se simțea lovit pentru toată viața și niciodată n-avea sa-i mai treacă rana pe care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu riscul de a fi luați în derâdere, batjocoriți sau umiliți. - Mă rog, zise el atunci în fața tăcerii mele: Eu sper (și ți-o spun asta ca să mă ții minte) că m-ai înțeles!... Că dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată, o să fie vai de capul tău... Între timp ne apropiasem de gară, dar mai era un ceas până la sosirea trenului. Tata deshămă, dădu cailor să mănânce niște mohor și ieșirăm pe peron. Bani
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
împinși de propria natură, fie prin scepticism filosofic, insinuat în conștiință de lipsa de moralitate a contemporanilor) și care acasă la ei, fără dificultate, lepădau din spinare haina lor murdărită și începeau să scrie trimițând interogații lui Dumnezeu. - Vezi?! a exclamat. E posibil. Un sceptic român spune că inteligența înseamnă adaptare, iar experiența e sursa cunoașterii. Spiritul uman are inepuizabile fețe și multiple mijloace de a-și păstra un echilibru interior într-o lume care l-ar amenința. Ce este Comedia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am apărat undeva și din sală prozatorul (nu-ți spun care, dar clipind din ochi ca și când ar fi ieșit din apă, mi l-a spus) a întrebat: "Și n-are nevoie și de o mașină?" Am râs. - De ce rîzi? a exclamat el fixîndu-mă cu frumoșii lui ochi bulbucați. Adaptarea ar însemna să nu râzi, ci să te îngrijorezi, să prinzi ură pe prozatorul... să-l ții minte și să-l înlături. Altfel nu vei avea niciodată o casă. Ne aflam la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
până acasă am și uitat ce pățisem. Iată însă că șoapta lui reapărea și asta mi se întîmpla adesea și totdeauna numai în mijlocul naturii. Uneori o acceptam resemnat, o cunoșteam prea bine, alteori însă era o surpriză totală, mă pomeneam exclamînd: "Hai, taci, doar calc pe corpul tău, toți călcăm, știu că viața e un dar, e inutil să-mi reamintești". Feeria din jur nu era un vis, nu se spulbera, fulgii dansau, ai fi zis chiar că se zbenguiesc și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spun că e grasă și urâtă, te pomenești că nu mai dormi trei zile... Izbucni și ea în râs. - Chiar așa, grasă și urîtă? Eu credeam că trebuie să fie una de-alea ochioase și afurisite... - Nu e! - Bietul Ilie! exclamă ea atunci nedumerită, dar senină. Mai rău o să fie dacă o să-i pară rău, fiindcă eu cu el nu mai mă împac. - Fii fără grijă, n-o să-i pară rău. Dacă vrei să știi, spusei eu îmbătat deodată de propria
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
săli arhipline, după ce filmul se termina puteai să rămâi și să-l mai vezi o dată. Mă apucau uneori ore târzii, fiindcă rula și după miezul nopții. Am uitat multă vreme de cărți și când am revenit la ele, anticarul a exclamat: - Ce e cu dumneata? Am crezut că te-ai dus la altul. Nu s-a mirat de ochelarii mei, m-a recunoscut de îndată. - Ți-am găsit, zice, Dostoievski, Casa morților, stilizată de domnul Arghezi, Frații Karamazov, una mică dar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să specific natura banilor, mi-a numărat suma, i-am dat lui Miron doar trei milioane în loc de cinci pretextând că meșele nu erau ale mele și că nu-mi rămânea nici mie mai mult, el a râs iar parcă înecîndu-se, exclamând "m-ai atins!" și astfel m-am pomenit cu un profit care mi-a produs o extremă încîntare, cu atât mai mult cu cât pe acel prieten nu l-am mai văzut niciodată de atunci. Legea eternă a comerțului!... E
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întrebam toți când învăța, fiindcă la meditații îl vedeai stând mereu când în banca unuia, când în a altuia. - E istoria pământului, zise el. Eu totdeauna am crezut că o piatră e o piatra oarecare, continuă el. Ei, piatra aia! exclamă el și îmi făcu de trei ori cu ochiul. - Ei, zic, ce poate să fie o piatră!? Dădu din cap în toate părțile în ritmul pașilor lui largi și nu-mi răspunse. - Dar tu stai prost și la Iordache, zise
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tociți și mă uitai în oglindă. Ei, așa da! Îmi legai la gât și o cravată, pe care negustorul îmi spusese că mi-o dă pe deasupra, nu intra în cost și mă întorsei să mă vadă Nilă. - Un domn elegant! exclamă individul, astea cu care ați venit puteți să le aruncați, domnul e student, dacă nu mă înșel, nu se face ca un student să poarte asemenea... - Și cât costă, murmură Nilă îndoit. Știa el că aici e ieftin, dar nici
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
manta, dulamă țărănească, scurteică... Seamănă cu o scurteică de muiere... Nilă rânji. Așa era. Totuși se opuse: - Palton, nu, vine primăvara... Și pîn' la anu.... - Bine, conveni individul, și puse paltonul la loc. - Cât zici că costă? șopti Nilă. - A, exclamă negustorul ca și când ar fi crezut că spusese lucrul acela lipsit de importanță, prețul adică; patru mii de lei! se miră el însuși de cât de ieftin era. Nilă își încreți fruntea. Eu simții că trebuie să mă întorc la vechiul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prost, hoț ești și ai și bursă ca Dobrinescu!" Își arăta dinții într-un surâs încremenit, încă inocent, și nu zicea nimic. Pentru fete nu manifesta nici un interes ca și când le cunoștea el, știa câte parale fac. "Tu, să ajungi învățător? exclamam eu furios (învățătorii mei fuseseră inflexibili, nu alunecoși cum era el). Și cum să pedepsești tu un copil care a șterpelit ceva? Nici n-o să-l pedepsești, o să râzi în sinea ta și o să faci din ei oameni după chipul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
un țăran ține de măcelărie: taie un porc, un vițel... Avea dreptate și am râs. - Deci liceul în particular, a continuat el cu o voce scăzută, dar limpede, foarte bine, eu sunt funcționar la U.C.B. ("iarăși U.C.B.! am exclamat în sinea mea, U.C.B.-ul ăsta e o adevărată salvare pentru toată lumea"), dar am intrat greu și numai fiindcă am avut față de alții avantajul studiilor. La toamnă mă duc la postul meu, sunt învățător, dar în timpul vacanței am vrut
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
când acolo cercetările nu pot fi turnate, ci doar apreciate sau disprețuite. Așa credeam, nu știam că multe se pot petrece și cu cercetările... Pe Amuza cel misterios l-am întîlnit într-o zi, prin '49, în tramvai. "Amuza, am exclamat, ce faci, ce-ai ajuns?" Tăcere. "Du-te dracului, i-am spus, unde lucrezi?" Mister. Nici un cuvânt. "Unde lucrezi, spune, ce, e secret? Spune orice, că nu mă interesează, spune și tu o minciună". "Sunt cartograf zice. "Ce e aia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și care își păstra un ochi critic față de maniile savantului. Dar mi-au făcut totuși injecții cu un extract din glanda respectivă, suprarenală, tensiunea mi s-a ridicat cu o cifră ("Ei, vezi, acum ți-e mult mai bine!" a exclamat doamna Pitiș) și am părăsit clinica "ameliorat". în realitate mâncasem și dormisem zdravăn și mă odihnisem două săptămâni fără să fac nimic. Crescusem chiar și în greutate. M-am întors să descifrez mai departe viața eroului meu. Îl lăsasem în preajma
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
afară, ea a zburat. - Ce părere ai, Mihai? l-am Întrebat pe soțul meu. El, care Își făcea rar semnul crucii și nu știa să spună rugăciuni, a rămas Înmărmurit de uimire. - Asta a fost Într-adevăr o minune! a exclamat. Când unchiul Zaharia s-a Întors acasă de la biserică ne-a povestit de ce a Întârziat; Începuse slujba și nu a vrut să-l deranjeze pe preot, a trebuit să-l aștepte și să vorbească cu el după aceea. - Dar uite
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
vântului ca niște valuri, lanurile de porumb și floarea soarelui frumoase și curate, viile săpate și puse pe araci, În așa fel Încât, atunci când a intrat În curtea noastră ginerele, nici nu a mai văzut sărăcia, a zâmbit și a exclamat În engleză iar fiica noastră nea tradus: “Ce frumoasă este România și ce câmpii frumoase aveți!” Am rămas Înmărmuriți. Ne așteptam să spună cât de săraci suntem. Dar el a venit și ne-a Îmbrățișat pe toți de parcă ne cunoștea
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
DEVENISE CEEA CE ERA. EA NU AVU NICI O OBIECȚIE. \ M-AM NĂSCUT, ÎNCEPU EA, ÎN COMUNITATEA CARE AVEA GRIJĂ DE ÎNTREȚINEREA CREIERULUI. DIN CAUZA ASTA M-A INTERESAT CEASUL ACELA AL TĂU. E PRIMUL PE CARE ÎL VĂD DE MULT TIMP. MARIN EXCLAMĂ: EA NU PĂRU SĂ IA ÎN SEAMĂ TONUL CIUDAT AL VOCII LUI, DEOARECE CONTINUĂ LINIȘTITĂ: \ DE ACEEA NU MI-AU DAT NICI NUMĂR. ÎNAINTE DE DISPARIȚIA CREIERULUI NU ÎNREGISTRAU PERSOANELE CARE AVEAU VREO LEGĂTURĂ CU EL. SE OPRI. DE UNDE AI CEASUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
TONUL CIUDAT AL VOCII LUI, DEOARECE CONTINUĂ LINIȘTITĂ: \ DE ACEEA NU MI-AU DAT NICI NUMĂR. ÎNAINTE DE DISPARIȚIA CREIERULUI NU ÎNREGISTRAU PERSOANELE CARE AVEAU VREO LEGĂTURĂ CU EL. SE OPRI. DE UNDE AI CEASUL? Marin abia o auzi. \ NU EȘTI ÎNREGISTRATĂ! EXCLAMĂ EL. Dar de fapt se gândea la altceva. "Controlul dă încă atât de multă atenție Creierului." Aceasta era într-adevăr o idee interesantă și absolut nouă pentru el. Nevrând să lase să se vadă cât de mult îl preocupa, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ACESTOR DISPOZIȚII. SE ÎNCERCAU ZECI DE METODE DE A SE MENȚINE RELAȚII DE TIP FAMILIAL ÎNTRE BĂRBAȚI, FEMEI ȘI COPIII LOR. BĂRBAȚII FIE STĂTEAU ÎN PENSIUNE ÎN CASELE FEMEILOR, FIE LOCUIAU ÎN CASA VECINĂ SAU PESTE DRUM. CE REPEDE ZBURĂM! EXCLAMĂ TÂNĂRUL LÂNGĂ EL. CÂT TIMP DUREAZĂ? MARIN NU MAI AVU VREME SĂ RĂSPUNDĂ. NAVA DESCRIA DEJA O CURBĂ DESCENDENTĂ. BRUSC, SCAUNELE BASCULARĂ ȘI O CLIPĂ MAI TÂRZIU SE AUZI ZGOMOTUL REACTOARELOR DIN FAȚĂ CARE ELIBERAU ENERGIA NECESARĂ FRÂNĂRII. PENTRU MOMENT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Avionul vira, părăsind pista principală și, cu frânele blocate, merse din inerție spre un hangar luminat puternic. Se opri atât de ușor încât trecură câteva clipe înainte ca Marin să își dea seama că mișcarea încetase și să se destindă. EXCLAMĂ LÂNGĂ EL TÂNĂRUL BURNLEY. UȘILE EXTERIOARE SE DESCHISERĂ CU UN BÂZÂIT. MARIN COBORÎ PRIMUL PE PASARELĂ. ÎL PREZENTĂ PE TÂNĂR UNUI GRUP DE OFIȚERI ȘI REPREZENTANȚI CIVILI AI DEPARTAMENTULUI SĂU. AFLĂ CĂ LA TABĂRA A ERA ORA PATRU ȘI TREIZECI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]