14,680 matches
-
complexe asupra experimentului. Activitatea practică se constituie, totuși, ca unul din principalele instrumente ale cunoașterii umane și apare firesc ca în învățarea chimiei, știință prin excelență experimentală, aceasta să furnizeze cele mai potrivite dovezi pentru fundamentarea teoriei. Învățarea prin metoda experimentului științific presupune centrarea activității pe elev, determinând noi relații profesor-elev, favorizează dispariția barierelor de comunicare și se câștigă timp atunci când se folosesc fișele de lucru experimentale. Urmărind atent și permanent elevii, profesorul poate să descopere și să cultive înclinațiile acestora
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
dispariția barierelor de comunicare și se câștigă timp atunci când se folosesc fișele de lucru experimentale. Urmărind atent și permanent elevii, profesorul poate să descopere și să cultive înclinațiile acestora spre activitatea practică, care poate fi hotărâtoare în alegerea carierei. Metoda experimentului rămâne o metodă cu caracter aplicativ, dezvoltând capacitățile creatoare ale elevului.
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
statisticii în învățământul universitar și secundar. În această etapă F. Galton, K. Pearson, M.G. Kendall, F.Y. Edgeworth, A.L. Bowley, G.U. Yule, C.E. Spearmen, R.A. Fisher etc., au fundamentat teoria și practica corelației statistice, a analizei factoriale, a experimentelor statistice. S-au abordat în mod deosebit problemele de repartiție, specificație și estimație. În prezent, statistica poate fi privită ca disciplină ce are însușirea de a fi în același timp atât știință cât și metodă utilizată în multe alte științe
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
lăsată la întuneric. 3. După ce elevii și-au notat cele observate, se citesc observațiile făcute, se poartă discuții, se aduc completări, curiozități găsite de elevi în reviste, aflate din emisiunile de la televizor sau alte surse de informații. 4. La finalul experimentului, elevii trag concluzia și înțeleg influența factorilor de mediu asupra vieții plantelor. F. SCHELETUL DE RECENZIE Se folosește cu succes in textele narative pentru reținerea esențialului,folosind interdisciplinaritatea. APLICAȚIE: Obiectul: Limba și Literatura română (clasa aIVa). Tema lecției: ” O noapte
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
aplicarea unei probe de evaluare de tip criterial. 2.2 Metodele de cercetare Pentru verificarea ipotezei și realizarea obiectivelor cercetării, am utilizat următoarele metode și tehnici de investigație: observația, finalizată cu fișa de observație curentă completată pe tot parcursul cercetării; experimentul psihopedagogic, testul - probe cu conținut psihologic, convorbirea, analiza produselor activității. Pentru înregistrarea, analiza și interpretarea rezultatelor am apelat la metode grafice și statistico - matematice: diagrama de comparație, histograma, poligonul de frecvență, media aritmetică. Astfel prin intermediul observației mi-am propus să
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
interiorizat), gradul de emotivitate (foarte emotiv, emotiv, îndrăzneț), aptitudini, caracter, creativitate; Volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor. Datele culese cu ajutorul observației au fost consemnate în caietul învățătorului. Redăm în continuare fragmente dintr-o fișă de observație curentă, completată pe parcursul desfășurării experimentului. Eleva: V. M. Clasa a IV-a B Convorbirea, desfășurată sub forma unor discuții individuale libere sau dirijate, a permis obținerea unor date subtile și spontane despre atitudinea elevului față de colegi, interesele, trebuințele, preferințele, motivele unor conduite, opiniile și convingerile
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
atitudinea elevului față de colegi, interesele, trebuințele, preferințele, motivele unor conduite, opiniile și convingerile sale despre gradul de dificultate a sarcinilor de învățare, nivelul și calitatea performanței, gradul de satisfacție. Convorbirile au furnizat informații valoroase, greu de sesizat prin observații sau experiment. Analiza produselor activității elevilor a completat celelalte metode, furnizând date despre „lumea interioară” a elevului, despre bogăția de idei, nivelul priceperilor și deprinderilor, interesele și aptitudinile sale, gradul de originalitate, despre progresul înregistrat de la o etapă la alta a experimentului
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
experiment. Analiza produselor activității elevilor a completat celelalte metode, furnizând date despre „lumea interioară” a elevului, despre bogăția de idei, nivelul priceperilor și deprinderilor, interesele și aptitudinile sale, gradul de originalitate, despre progresul înregistrat de la o etapă la alta a experimentului. Cele mai frecvente criterii după care au fost analizate aceste produse vizează: corectitudinea - incorectitudinea, nivelul realizării(foarte bine, bine, suficient), originalitatea - banalitatea, complexitatea - simplitatea, expresivitatea. Probele și sarcinile de învățare în experiment au variat atât sub raportul naturii conținutului informațional
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
progresul înregistrat de la o etapă la alta a experimentului. Cele mai frecvente criterii după care au fost analizate aceste produse vizează: corectitudinea - incorectitudinea, nivelul realizării(foarte bine, bine, suficient), originalitatea - banalitatea, complexitatea - simplitatea, expresivitatea. Probele și sarcinile de învățare în experiment au variat atât sub raportul naturii conținutului informațional, cât și în ceea ce privește gradul de dificultate al sarcinilor de învățare(simple, medii, dificile). Analizând lucrările copiilor am reușit să-i cunosc mai bine, sub diferite aspecte. Orice produs realizat de elevi l-
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
în timp util prin acțiuni corective. Am verificat și apreciat lucrările scrise(dictări, fișe de muncă independentă, probe de verificare), am discutat cu elevii despre felul în care au realizat aceste produse, apreciindu-i sau dându-le indicații diferențiate ameliorative. Experimentul psihopedagogic, desfășurat cu clasa de elevi, a fost principala metodă pe care am utilizat-o în cadrul cercetării. Aceasta furnizează date de ordin cantitativ și calitativ, cu grad sporit de precizie, rigurozitate; ele sunt concludente și ușor de prelucrat și interpretat
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
aplicarea unor strategii de învățare creativă, activ - participativă, care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru activitatea școlară. Totodată, am încercat să evit apariția unor distorsiuni sau conflicte afective, stări frustrante, anxietate, teamă de școală. 3 Organizarea și desfășurarea cercetării Experimentul psihopedagogic s-a desfășurat în sala de clasa, în condiții obișnuite de activitate școlară, pe parcursul anului școlar 2005 - 2006 și a cuprins cele trei etape amintite anterior 3.1 Evaluarea inițială a elevilor În perioada 15 septembrie - 15 octombrie 2005
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
asupra acestora; • Înțelegerea și evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global; 4. Să demonstreze capacitatea de adaptare la situații diferite prin: • Folosirea unei varietăți de limbaje și de instrumente pentru a transmite idei, experimente și sentimente. • Cunoașterea diverselor roluri sociale și a implicațiilor acestora asupra vieții cotidiene. • Demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia. • Exprimarea voinței de a urmări un țel prin mijloace diferite. 5. Să contribuie la construirea unui vieți
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
sistematizare a cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală; Tehnica florii de nufăr; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Valențele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele: asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară a cunoștințelor asimilate în sistemul noțional, devenind asfel
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
Strindberg și a teatrului preexistențialist, dar și a gândirii lui Friedrich Nietzsche sau Sigmund Freud. Protagoniștii aduși în scenă, indivizi însetați de puritate și absolut, convinși de nevoia sincerității totale în relațiile dintre oameni, sunt dispuși să se supună unor experimente riscante pentru a-și determina partenerii să își clarifice sentimentele și să își exprime liber opțiunile. Mai degrabă simboluri morale decât prezențe vii, personajele se dovedesc de multe ori schematice, fără consistență, puțin plauzibile. Textele, notabile când și când prin
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
Bârsilă, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; C. Z. Bustiuc, Nichita Stănescu, poet al Logosului și Divinității, Constanța, 2001; Marian Chirulescu, Maria Necula, Biobibliografie Nichita Stănescu, I-II, pref. Nicolae Boaru, Ploiești, 2001; Carmen Dărăbuș, Nichita Stănescu - experiment poetic și limbaj, Cluj-Napoca, 2001; Olimpia Iacob, Translation Theory Applied to the Poetry of Nichita Stănescu, Satu Mare, 2001; Carmen-Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog, București, 2001; Popa, Ist. lit., II, 412-427; Doina Uricariu, Ecorșeuri, 2001, 342-377; Ion Bălu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
1988; ed. 2, Chișinău, 1996; Bunul simț, Chișinău, 1996; Elegii pentru mintea cea de pe urmă, Chișinău, 2000; Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești, Chișinău, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Mazilu, „Cămașa lui Nessos”, „Tinerimea Moldovei”, 1989, 26 februarie; Gheorghe Mazilu, Riscul experimentului, „Nistru”, 1990, 2; Vladimir Beșleagă, Mitul ca un avertisment sau Resurecția unei conștiințe critice, LA, 1995, 36; Valeria Grosu, Teroarea lucidității, „Sud-Est”, 1996, 2; Grigore Chiper, Disecția calotei înghețate, „Contrafort”, 1996, 3; Emilian Galaicu-Păun, Cămașa de transpirație, „Basarabia”, 1996, 3-4
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
sensul „îngropării” în textura versului: „Nu e adevărat că zidu-i mort”. Atașamentul intim față de vechile valori culturale, pentru gândirea de tip magic/mitic se instituie ca trăsătură paradoxală a acestui lirism, cu disponibilitate către ludic și ironie, către inovație și experiment. Ceea ce asigură vitalitatea textelor este discreta, însă continua repliere către o trăire aparte, un invizibil autobiografism al poeziei, ascuns în haina ușor parodică a „romanțului”, a baladescului, a ritualurilor hermetice. Pentru cine exist aduce noi accente, dimensiunea reflexivă, conținută până
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
altele - „oniromanciile obsesionale” - trimit la literatură și metaliteratură. Dar primele sunt descrise în cuvinte, textele parvenind la condiția poeziei (La Connaissance des temps) sau la aceea de manifest, de discurs teoretizant, iar celelalte sunt ori ilustrate, ori dau impresia de experimente „aplastice”. Notă aparte fac Le Plaisir de flotter, în care predomină relatarea unor vise și deliruri, și Le Même du même, un fel de eseu abordând fenomenul visului. Totul se întemeiază, precum se declară în Dialectique de la dialectique, pe proclamarea
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Ochii fastului”, CRC, 1974, 6; Piru, Poezia, II, 283-285; Nicolae Ciobanu, Proza de analiză; pastelul poetic, LCF, 1976, 46; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Mihai Ungheanu, „Voivodeasa”, LCF, 1977, 6; Ulici, Prima verba, II, 183-185; Alex. Ștefănescu, Experiment și autenticitate, LCF, 1979, 8; Lit. rom. cont., I, 723-724; Marian Popa, O saga bucovineană, LCF, 1981, 16, 17; George Arion, „Solemnitățile supușilor”, FLC, 1981, 22; Mircea Tomuș, „Solemnitățile supușilor”, T, 1981, 6; Alex. Ștefănescu, Reconstituirea trecutului, RL, 1981, 31
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
pionierat în materie de textualism. Culegerea Exerciții conține proze scurte, descifrabile ca mici alegorii difuze, dar pregnante, ordonate după un scenariu biografic ilustrând vârstele omului. Ultimele trei piese pot fi citite ca pledoarii pro domo, manifeste (alegorice) în favoarea asumării riscurilor experimentului artistic novator. Texte asemănătoare, onirice, cu miză metafizică, grupate în mici cicluri, vor fi adunate în Frig (1967). Aici naratorul, confruntat cu o lume desacralizată, în care existența e apăsătoare și absurdă (titlul trimite la frigul existențial, iar în unele
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
-n butuc/câmpia bate cu pumnii în/șinele căii ferate/și clopotele zâmbesc pe ascuns/pustiul după fiecare descăpățânare/înlocuind adevărata ureche-a schitului de peste vale/la marginea orașului eșafodul/cu strălucirea lui/ademenește trupurile cronicarilor”. Un gen particular de experiment, de creație poetică „în tandem”, este de observat în volumul Mâța pe spini (2001), unde o serie de poeme închipuie un fel de dialog liric cu poetul de limbă maghiară Fábri Sándor: poemul lui V. include câte o strofă a
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
se raportează cu un soi de stăruință didactică, livrându-i un „decalog al lecturii” și „condiționându-i” libertatea. Interesant este și capitolul consacrat unuia din codurile culturale ale literaturii vechi, și anume cvasiobligativitatea intermedierii orale a „practicilor scrisului și a experimentelor de lectură”. Pentru traseul lui V., cartea „Iubite cetitoriule...” funcționează și ca linie de demarcație între domenii - critică și istorie literară/publicistică. Anterior alcătuise și prefațase antologia Șerban Cioculescu, însoțită de un bogat aparat critic (cronologia vieții și a operei
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
unei bătrâne ciudate, acesta face experiența unui succes răsunător, dar pasager, care însă îi schimbă orizontul existenței, consumată într-un București fantastic, datorită comprimării spectaculoase a timpului, în maniera nuvelei La țigănci de Mircea Eliade. Placheta Poeme (1989) este un experiment exercitat asupra ideii de text: autorul conservă specificul narativ al discursului în paralel cu încercarea de dizolvare a caracterului denotativ al comunicării. Imaginile converg în conturarea personajului Mozart (compozitorul), lăsând impresia unui film mental, în care sunt incluse fragmente de
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
ani în urmă, Platon observa dualitatea ființei umane care ține de cele două emisfere cerebrale Logistikon și Nous, reprezentând Rațiunea și Intuiția. Studierea argumentărilor din literatura de specialitate în domeniul psihologic, pedagogic și educațional, studiul individual general, corelate cu datele experimentului și activității directe cu copii cer (în ceea ce privește eșecul și abandonul școlar) necesarul aprofundării soluționării acestor probleme într-un cadru mult extins. Eșecul școlar se traduce prin dificultatea copilului de a se menține la același nivel cu clasa, prin asimilările întârziate
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]