5,941 matches
-
în cadrul contractelor de franciză. nu există un punct de vedere unitar asupra titularului clientelei: agentul economic nemijlocit aflat în relații nemijlocite cu publicul sau partea care a organizat rețeaua de distribuție, n-o întreține și a consimțit la concesiunea în favoare a lucrătorului sau a acordat franciza 100. Nu se justifică asimilarea clientelei cu o componentă a fondului de comerț chiar și una esențială. S-ar ajunge astfel la ignorare originalității noțiunii de clientelă. Într-adevăr în raport cu fondul de comerț care
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
câștiguri financiare rezultate din creșterea numărului de persoane recrutate sau înscrise. d) Comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmații asupra întreprinderii sale sau activității acesteia, menite să inducă în eroare și să îi creeze o situație de favoare în dauna unor concurenți. Publicitatea este benefică pentru toti dacă se realizează prin mijloace oneste și dacă reflectă realitatea. Potrivit art. 6 lit. a din legea 148/2000 privind publicitatea este interzisă publicitatea care este subliminală, adică aceea care utilizează
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
pot influența comportamentul economic al unei persoane sau care favorizează comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale. Afirmațiile sunt "menite să", deci sunt făcute în scopul obținerii unui anume rezultat: crearea unei situații de favoare, în dauna concurenților. e) Comunicarea, chiar făcută confidențial, sau răspândirea de către un comerciant de afirmații mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor sau serviciilor sale, afirmații de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente. Această contravenție constituie fapta de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
tov-ii în acei ani. Bine-nțeles, că nu era vorba despre o muncă productivă, aducătoare de venituri cinstite, ci de veșnica și interminabila pălăvrăgeală politrucă pentru care „activiștii” și „agitatorii” primeau salarii grase, cartele de alimente preferențiale la discreție, prime, favoruri și nesfârșite laude din partea ticăloșilor ocupanți sovietici. După cum vom constata pe parcursul derulării acestui serial dedicat UTC-ului, succesul acestor adevărate maimuțe urlătoare era minim sau, în cele mai dese cazuri, nici nu erau băgați în seamă de ascultătorii-țintă: tinerii din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
căpitanul”: „Ministerul Apărării Naționale ne aduce la cunoștință prin adresa nr.6542/1940 svonurile ce au circulat în ultimul timp că o parte dintre subofițeri au tras mari beneficii ilicite cu ocazia concentrărilor din cursul anilor 1939 și 1940, prin favorurile ce au făcut proprietarilor de turisme de lux sau camioane precum și prin acordarea de păsuiri de la concentrare, acolo unde activitatea și vigilența ofițerilor au fost insuficiente. De asemenea, arată că unii din ei și-ar fi cumpărat imobile și terenuri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a anului 1917, situația spitalizărilor a fost următoarea: 21 de ofițeri superiori, 348 ofițeri inferiori, 80 de plutonieri, 735 de soldați, 32 de civili (totalizând 47.826 zile de tratamentă. În lunile august-septembrie 1917 „spitalele din Bacău au primit înalta favoare de a fi vizitate de M. S. Regina Maria și A. S. R. Principesa Elisabeta 14 augustși de M. S. Regele Ferdinand septembrie 1917”. Cu prețul a numeroase jertfe, victoriile românești de la Mărășești, Oituz, Cașin, Cireșoaia, au asigurat continuitatea statală, păstrarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
argumenteze că solicitările PROTESTATARILOR ar fi, de fapt, motivate POLITIC. [CASE#318 ZIARE:R.L. Variable: DOCUMENT Paragraph:5] Ultimul fragment invocă legăturile "strânse" ale unor lideri sindicali cu partidele politice, chiar înregimentarea lor într-un partid sau altul. Beneficiind de favoruri politice, ei s-au implicat și în afaceri mai mult sau mai puțin curate. Cu siguranță că o asemenea situație a afectat activitatea desfășurată în fruntea organizațiilor sindicale. Această stare de lucruri a fost o temă distinctă în articolele pe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
acestuia"; "...se tot uită la ceas sau la pendulul de pe perete"; "...nu stă locului"; "...comportamentul și expresia feței nu-mi permit niciodată să-mi dau seama dacă mă înțelege sau ascultă ceea ce spun"; "...se comportă de parcă mi-ar face o favoare că mă ascultă"; "...nu zâmbește niciodată, mi-e frică să discut cu el"; "...totdeauna încearcă să mi-o ia înainte"; "...pune întrebări de parcă s-ar îndoi de tot ceea ce spun eu"; "...atunci când vorbesc, el își încheie frazele sau mă completează
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
se îmbogățea. Liberalii lăsau pe seama lui Brătianu grija politică, tăceau și-și umpleau pungile. Cu începutul lui 1915 s-au deschis într adevăr pentru cei cu trecere la guvern atâtea posibilități, de îmbogățire peste noapte, prin exporturile și importurile de favoare, prin furniturile armatei și prin lucrările publice, încât numai cei slabi de înger, sau cei proști, nu s au pricopsit. Intrările la Costinescu, Constantinescu-Porcu, la secretarii lor generali, se precupețeau și se plăteau scump”. La rândul său, I.G. Duca recunoștea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
numai cei slabi de înger, sau cei proști, nu s au pricopsit. Intrările la Costinescu, Constantinescu-Porcu, la secretarii lor generali, se precupețeau și se plăteau scump”. La rândul său, I.G. Duca recunoștea că „vrând, nevrând Costinescu devenise un dispensor de favoruri”. Permisiunile de export, sistemul compensațiilor și distribuirea vagoanelor au fost foarte criticate de cei din opoziție. Se recunoștea că, în acele timpuri excepționale, compensațiile erau o necesitate, dar se considera că ar fi fost mai bine ca aceste compensații să
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
bibliotecar, găsește în Țicăul lui Creangă liniștea de care avea nevoie și căldura unui suflet dispus oricând la sacrificiul de sine în favoarea prietenilor. Aprecierile deosebite pe care i le face Eminescu lui I. Creangă în calitate de revizor școlar, nu sunt simple favoruri prietenești, ci sunt întemeiate pe baza inspecțiilor ce au dovedit talentul de dascăl și de metodist al humuleșteanului, dar și extraordinarul simț al limbii de care dădea dovadă, caracterul său volubil, cuceritor. Prietenia se încheagă astfel, firile diferite atrăgându-se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
urărilor în momente de sărbătoare personală. 16 Către TITU MAIORESCU p. 197, r. 6 8 : „Junimea din Iași, într-o ședință a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasă (...) a votat să se tipărească.” modestia cu care se motivează o favoare făcută de către o autoritate recunoscută; r. 25 : „Cal bătrân să învețe la umblat” încercarea tardivă a unora de a realiza o acțiune ce necesita plasarea într-un context temporal anterior momentului vorbirii. 17 p. 198, r. 17 : „respectuos chem îndurarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
trupul, face călătorii în timp și spațiu, intrând în legătur ă c u alte spirite. Totul se face la nivel de subconștient. Cum știința nu are alte explicații mai plauzibile, luăm informația ca atare și mai notăm un argument în favoare existenței unui univers paralel. Toată lumea a auzit de spiritism, mai ales noi cei care, crescuți în socialism, trebuia să combatem așa cev a. Spiritismul s-a dezvoltat și a atins apogeul la începutul secolului trecut în America. În acest sens
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
venit să-mi salvați viața!”. Și le-a promis multe bogății, dacă vor voi să rămână cu el, așternând în fața lor lingouri de aur și de argint; dar ei au refuzat toate, replicându-i că au venit nu să caute favoruri materiale, ci bunuri spirituale. Și acceptând niște gărzi din partea sultanului, au fost conduși în tabăra creștină. C) Istoria lui Eracliu Opera anonimului francez, succesorul lui Guglielmo de Tiro, este databilă între 1229 și 1231. Mărturia lui, chiar dacă este foarte succintă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin cuvânt și fapte Biserica lui Dumnezeu, vagabondând prin viața lor activă și reconciliindu-se cu cea contemplativă printr-un examen al conștiinței de sine. Este bine ca cei dedicați contemplării să lase din când în când liniștea contemplației în favoare mântuirii aproapelui. De aceea, Sfântul Luca scrie: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați putea spune acestui dud: Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17,6). Dudul se referă la omul religios și în special
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perioadă, a venit și fratele Rudolf de Rochester, cel care, datorită talentului său oratoric, va deveni prietenul regelui Angliei. Modul în care a sfârșit demonstrează cât de periculoasă este pentru suflet prietenia cu această lume, iar a fi onorați de favorurile celor puternici și a locui mereu la curtea principilor sunt lucruri contrare cu perfecțiunea Ordinului Fraților Minori. 37. A venit și fratele Henry de Burford care, pe vremea când era încă novice și cantor la frații din Paris, a compus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fără tragere de inimă, i-a spus: «Dragă frate, dacă tu ai face mai des această pocăință, ai avea și o conștiință mai bună». 119. Fratele Petru a relatat că, atunci când unii clerici ai arhiepiscopului Edmund i-au cerut o favoare pentru una dintre rudele sale ce era cărăuș, acest sfânt episcop a răspuns: Dacă căruța sa este ruptă, eu o voi repara ca răsplată pentru rugăciunile voastre; dacă însă nu poate fi reparată, eu voi cumpăra alta, însă fiți siguri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
da Verona, n. tr.] sau dannunzian [à la Gabriele D'Annunzio, n. tr.], în ceea ce privește aventura amoroasă a lui Silanus, nu trebuie să se fi limitat la rolul de protector inconștient sau de spectator involuntar, ci trebuie să fi beneficiat de favorurile nepoatei imperiale..."(?!). Alte explicații însă nu fac din Ovidiu un participant direct, ci un simplu spectator la vreo aventură amoroasă a uneia dintre cele două Iulii. Astfel, în 1848, venețianul Ermolao, a demonstrat raporturile incestuoase dintre cei doi nepoți ai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acest lucru și în altă parte, dar în mod chiar mai clar și mai combativ: Dacă acest lucru poate însemna ceva, sunt moștenitor al rangului meu printr-o lungă succesiune de strămoși, nu am fost făcut cavaler recent prin darul (favoarea) Fortunei"152. Si quid est, usque a proavis vetus ordinis heres, Non modo fortunae munere factus eques. În aceste versuri, dacă atitudinea polemică împotriva acelor homines novi (= cavalerii Fortunei)153 și a susținătorilor lor, Augustus în primul rând, nu e
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care el își dorește să rămână neclintite, Ovidiu profită de ocazie pentru a lăuda originea nobilă a propriei familii și puritatea moravurilor sale, cu excepția unei nefericite greșeli. Ovidiu îi cere lui Suillius să se adreseze tânărului Germanicus, pentru a obține favoarea de la acesta: ar fi de ajuns o adiere de vânt pentru ca barca poetului, pe cale de a se scufunda, să se poată redresa din mijlocul apelor. Naso își va atesta recunoștința față de Germanicus în versurile sale, unica lui bogăție. De altfel
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
auxiliis quoque favente suis (v. 35-36). Aici începe, deci, a doua parte a raționamentului logic, exprimat sau subînțeles, al lui Ovidiu: Cotys va fi noul zeu căruia Ovidiu îi cere ajutorul, deoarece "nu este artă mai sigură pentru a câștiga favoarea oamenilor decât aceea de a-i salva"220. Și pentru a-și demonstra afirmația, Ovidiu apelează la o listă de personaje mitologice, pe care toată lumea îi vorbește de rău pentru cruzimea acestora față de oaspeții lor, mai ales; și la alții
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
rămână fidel prietenului aflat la necaz și să manifeste în mod constant un asemenea sentiment de afecțiune. Astfel de recomandări i le făcea lui Graecinus prin anul 14 d.H. Reieșea deja din versurile Sulmonezului că Graecinus dobândea tot mai multe favoruri din partea lui Augustus. Într-adevăr, într-o scrisoare succesivă (Ex Ponto, IV, IX), poetul îl felicită pe Graecinus pentru favoarea destinului de a fi fost numit consul. Ovidiu ne prezintă diferitele etape ale ceremoniei de instalare în funcția de consul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
i le făcea lui Graecinus prin anul 14 d.H. Reieșea deja din versurile Sulmonezului că Graecinus dobândea tot mai multe favoruri din partea lui Augustus. Într-adevăr, într-o scrisoare succesivă (Ex Ponto, IV, IX), poetul îl felicită pe Graecinus pentru favoarea destinului de a fi fost numit consul. Ovidiu ne prezintă diferitele etape ale ceremoniei de instalare în funcția de consul, ca și cum ar fi fost de față. Se arată în același timp fericit și mândru. Ar fi fost și mai fericit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cel puțin, așa putea considera poetul. În timpul jertfelor, Graecinus va putea să implore divinitatea lui Augustus pentru a-i îndupleca mânia. Împreună cu fratele Flaccus, căruia îi va reveni consulatul în anul următor, cei doi frați se vor putea bucura de favoarea lui Augustus, care le-a acordat lor această înaltă funcție și vor profita astfel de această ocazie pentru a interveni în favoarea lui Ovidiu. Sulmonezul s-a oprit la jumătatea confesiunii sale: causa negata putea părea că viza persoana lui Augustus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în persoană. (Păcat că nu i se cunoaște conținutul!) Îl roagă apoi pe Cotta să-l țină la curent cu activitatea sa, pentru că acest lucru îi alină sufletul. Ovidiu pare să fi avut și un motiv special ca să ceară această favoare: Cotta Maximus e un tânăr impregnat de gusturile poetului (iuvenis studiorum plene meorum). Oare chiar gusturile ovidiene îl readuc pe poet în mintea lui Cotta? De această dată este vorba de activitatea poetică și nu oratorică a destinatarului, dar oricum
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]