4,529 matches
-
punct de topire de 28,4 °C, devenind astfel unul dintre singurele metale lichide la temperatura camerei, iar mercurul este singurul metal cu tempeatura de topire mai mică decât cesiul. În plus, metalul are și cel mai redus punct de fierbere, după mercurul, dintre metalele, de 641 °C. Compușii săi au culoarea albastră în timpul arderii într-o flacără deschisă. Cesiul formează și aliaje cu alte metale alcaline și cu aurul și amalgamuri chimice cu mercurul. La temperaturi sub 650 °C, acesta
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
pot dezvolta pe hrana stocată în condiții necorespunzătoare, fiind capabili să se multiplice chiar și în alimentele cu un conținut relativ redus de apă. Deși procesul de gătire omoară bacteriile, unele toxinele sunt rezistente la temperatură, nefiind distruse nici după fierberea câteva minute. Una dintre speciile cu un potențial patogen ridicat este "Staphylococcus aureus". Această bacterie poate supraviețui pe suprafețele uscate, ceea ce-i oferă șanse sporite de transmitere și are o rezistență instrinsecă la penicilină datorită structurii modificate a uneia sau
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
sub formă de cristale cubice, incolore, cu gust sărat, solubile în apă (37,7% la 0°C, 39,12% la 100 °C), greu solubile în alcool etilic (CHCHOH) și amoniac (NH) lichid. Are punctul de topire 801 °C, punctul de fierbere 1440 °C și densitatea de 2,16 g/cm³. La temperaturi mai mici de 15 °C cristalizează ca dihidrat, iar deasupra acestei temperaturi, anhidru. Sarea gemă este higroscopică, fenomen care se datorează impurităților (mai ales clorurii de magneziu - MgCl). În
Sare gemă () [Corola-website/Science/303567_a_304896]
-
care existența focului liber constituia un pericol, de exemplu în rafinăriile de petrol, pentru manevra pe liniile interioare s-au construit locomotive cu abur speciale, fără focar. Ele erau echipate cu un tambur mare, care era încărcat cu apă la fierbere sub presiune, provenită din cazanele centralei termice ale rafinăriei. Aburul, în echilibru cu apa la fierbere se separa în domul de abur din partea de sus a tamburului și era folosit la acționarea motorului cu abur. Pe măsură ce aburul era consumat, presiunea
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
liniile interioare s-au construit locomotive cu abur speciale, fără focar. Ele erau echipate cu un tambur mare, care era încărcat cu apă la fierbere sub presiune, provenită din cazanele centralei termice ale rafinăriei. Aburul, în echilibru cu apa la fierbere se separa în domul de abur din partea de sus a tamburului și era folosit la acționarea motorului cu abur. Pe măsură ce aburul era consumat, presiunea din tambur scădea și noi cantități de abur se formau din apa care devenea supraîncăzită. La
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
orice reparație a locomotivei necesită o muncă laborioasă și mult timp. Timp mult se pierdea și cu pornirea locomotivei, în cazul în care nu exista un sistem de preîncălzire: de obicei câteva ore până ce apa din cazan era adusă la fierbere, iar înainte de "înnoptare" cutia de foc trebuia curățată de zgură și cenușă. Fumul emis de locomotivele cu abur a constituit de asemenea un motiv pentru înlocuirea cu tehnologia diesel sau diesel-electrică, acest tip de locomotivă fiind creat în mod special
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară asupra țesăturii; (ii) vopsirea sau pictarea (culoarea este aplicată ori prin metoda meșteșugărească tradițională de vopsire ori prin pictare manuală); (iii) îndepărtarea cerii prin fierberea țesăturii. Aceste trei prelucrări sunt realizate pentru fiecare culoare și nuanță aplicate țesăturii. 2. Scutirea este acodată doar produselelor reglementate de un certificat în conformitate cu specificația atașată acestei anexe si emisă de autoritățile competente din țara furnizoare. În cazul următoarelor țări
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
urmați de cuvântul "amină". Radicalii sunt denumiți în ordine alfabetică, iar numărul de grupe amino este evidențiat prin prefixele "di", "tri". Legăturile de hidrogen influențează semnificativ proprietățile aminelor primare și secundare, ca și a derivaților lor. Prin urmare, punctele de fierbere ale aminelor sunt ridicate. Aminele inferioare, precum metil, dimetil, trimetil sau etil amina sunt gaze cu un miros de amoniac și sunt solubile în apă. Aminele cu masă moleculară medie sunt lichide, parțial solubile în apă și au un miros
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
în apă scade. Aminele alifatice sunt solubile în solvenți organici, în special în cei polari. Aminele primare reacționează cu cetonele, precum acetona, și majoritatea aminelor sunt incompatibile cu cloroformul sau tetraclorura de carbon. Aminele aromatice, precum anilina, au punctele de fierbere mai joase decât restul, datorită imposibilității de a crea legături de hidrogen puternice. Tot de aceea solubilitatea lor în apă este redusă, deși se dizolvă în solvenți organici. Aceste amine sunt toxice și sunt foarte ușor absorbite prin piele. Alchilarea
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
căutat 85,0 D2700 Densitatea la 15C 0,748 0,762 D1298 Presiunea vaporilor(metoda Reid) 0,56 0,64 bar D323 Distilarea (4) D - punct de firbere inițial 24C 40C D86 - punct 90% vol - punct de fierbere final 190 Reziduul 2% vol D86 Analiza hidrocarburilor D - olefine 20% vol D1319 - aromatice [inclusiv 5% vol max benzen(*)] 45% vol D3606/ D2267(*) - saturate complet D1319 Raport carbon/hidrogen Raport D Rezistența la oxidare(5) 480 mn D525 Guma actuală
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
min 49 D613 max. 53 Densitate la 15° C (kg / l) min. 0,835 max. 0,845 D 1298 Distilarea (5) - punct 50 % vol min. 245° C D 86 - punct 90 % vol min. 320° C max. 340°C - punct de fierbere final max.370° C Punct de aprindere min. 55° C D 93 Punct de filtrabilitate la rece min. - EN 116 (CEN) max. - 5° C Vâscozitate la 40° C min. 2,5 mm²/s D 445 max 3,5 mm²/s
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase 8 CUPRINS INTRODUCERE PARTEA A METODE PENTRU DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR FIZICO-CHIMICE 5 A.1. Punctul de topire/congelare 5 A.2. Punctul de fierbere 15 A.3. Densitatea relativă 21 A.4. Presiunea de vapori 26 A.5. Tensiunea superficială 47 A.6. Solubilitatea în apă 54 A.8. Coeficientul de partiție 63 A.9. Punctul de inflamabilitate 74 A.10. Inflamabilitate (solide) 76
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
pétrole: Point de trouble et point d'écoulement limite - Monsterneming en ontleding van aardolieproducten: Troebelingspunt en vloeipunt ASTM D 97-66 Standard test method for pour point of petroleum oils ISO 3016 Petroleum oils - Determination of pour point. A2. PUNCTUL DE FIERBERE 1. METODĂ Majoritatea metodelor descrise se bazează pe liniile directoare OECD privind testele (1). Principiile fundamentale sunt prezentate în referințele bibliografice (2) și (3). 1.1. INTRODUCERE Metodele și aparatele descrise în continuare pot fi aplicate substanțelor lichide și celor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Principiile fundamentale sunt prezentate în referințele bibliografice (2) și (3). 1.1. INTRODUCERE Metodele și aparatele descrise în continuare pot fi aplicate substanțelor lichide și celor cu punct de topire scăzut, care nu intră în reacție chimică sub punctul de fierbere (de exemplu autooxidare, izomerizări, degradare etc.). Metodele se aplică substanțelor lichide pure și impure. Se acordă atenție descrierii metodelor care folosesc detecția fotoelectrică și analiza termică deoarece acestea permit determinarea nu numai a punctului de fierbere, ci și a punctului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
chimică sub punctul de fierbere (de exemplu autooxidare, izomerizări, degradare etc.). Metodele se aplică substanțelor lichide pure și impure. Se acordă atenție descrierii metodelor care folosesc detecția fotoelectrică și analiza termică deoarece acestea permit determinarea nu numai a punctului de fierbere, ci și a punctului de topire. În plus, măsurile se pot efectua în mod automat. "Metoda dinamică" are avantajul că poate fi folosită și pentru determinarea presiunii vaporilor, iar aducerea temperaturii de fierbere la condiții normale de presiune (101,325
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
permit determinarea nu numai a punctului de fierbere, ci și a punctului de topire. În plus, măsurile se pot efectua în mod automat. "Metoda dinamică" are avantajul că poate fi folosită și pentru determinarea presiunii vaporilor, iar aducerea temperaturii de fierbere la condiții normale de presiune (101,325 kPa) nu este necesară, deoarece se poate menține presiunea normală pe parcursul măsurării. folosind un manometru de contact. Observații: Influența impurităților asupra determinării punctului de fierbere depinde în mare măsură de natura impurităților. Atunci când
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
pentru determinarea presiunii vaporilor, iar aducerea temperaturii de fierbere la condiții normale de presiune (101,325 kPa) nu este necesară, deoarece se poate menține presiunea normală pe parcursul măsurării. folosind un manometru de contact. Observații: Influența impurităților asupra determinării punctului de fierbere depinde în mare măsură de natura impurităților. Atunci când există în eșantion impurități volatile care ar putea afecta rezultatele, substanța se purifică. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Punctul de fierbere normal se definește ca temperatura la care presiunea de vapori a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
un manometru de contact. Observații: Influența impurităților asupra determinării punctului de fierbere depinde în mare măsură de natura impurităților. Atunci când există în eșantion impurități volatile care ar putea afecta rezultatele, substanța se purifică. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Punctul de fierbere normal se definește ca temperatura la care presiunea de vapori a lichidului este 101,325 kPa. Dacă punctul de fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
există în eșantion impurități volatile care ar putea afecta rezultatele, substanța se purifică. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Punctul de fierbere normal se definește ca temperatura la care presiunea de vapori a lichidului este 101,325 kPa. Dacă punctul de fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică, exprimată în K Indicarea punctului de fierbere este însoțită de precizarea presiunii ambiante în timpul măsurătorii. Formule de conversie: Presiunea (unități: kPa) 100 kPa = 1 bar = 0,1 MPa (folosirea "barului" este încă permisă, dar nu este recomandată) 133 Pa = 1 mm Hg = 1 Torr (unitățile "mmHg" și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
special să servească la etalonarea periodică a metodei și la comparația cu rezultatele obținute prin alte metode. Anumite substanțe de etalonare sunt menționate în metodele enumerate în apendice. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Cinci metode pentru determinarea punctului de fierbere (a intervalului de fierbere) se bazează pe măsurătoarea temperaturii de fierbere, alte două se bazează pe analiza termică. 1.4.1. Determinarea prin folosirea ebuliometrului Ebuliometrele au fost create inițial pentru determinarea masei moleculare prin creșterea punctului de fierbere, dar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
etalonarea periodică a metodei și la comparația cu rezultatele obținute prin alte metode. Anumite substanțe de etalonare sunt menționate în metodele enumerate în apendice. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Cinci metode pentru determinarea punctului de fierbere (a intervalului de fierbere) se bazează pe măsurătoarea temperaturii de fierbere, alte două se bazează pe analiza termică. 1.4.1. Determinarea prin folosirea ebuliometrului Ebuliometrele au fost create inițial pentru determinarea masei moleculare prin creșterea punctului de fierbere, dar sunt adecvate și pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
cu rezultatele obținute prin alte metode. Anumite substanțe de etalonare sunt menționate în metodele enumerate în apendice. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Cinci metode pentru determinarea punctului de fierbere (a intervalului de fierbere) se bazează pe măsurătoarea temperaturii de fierbere, alte două se bazează pe analiza termică. 1.4.1. Determinarea prin folosirea ebuliometrului Ebuliometrele au fost create inițial pentru determinarea masei moleculare prin creșterea punctului de fierbere, dar sunt adecvate și pentru măsurarea exactă a punctului de fierbere. Un
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de fierbere (a intervalului de fierbere) se bazează pe măsurătoarea temperaturii de fierbere, alte două se bazează pe analiza termică. 1.4.1. Determinarea prin folosirea ebuliometrului Ebuliometrele au fost create inițial pentru determinarea masei moleculare prin creșterea punctului de fierbere, dar sunt adecvate și pentru măsurarea exactă a punctului de fierbere. Un aparat foarte simplu este descris în standardul ASTM D 1120-72 (vezi apendicele). Lichidul se încălzește în acest aparat în condiții de echilibru la presiune atmosferică, până la fierbere. 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de fierbere, alte două se bazează pe analiza termică. 1.4.1. Determinarea prin folosirea ebuliometrului Ebuliometrele au fost create inițial pentru determinarea masei moleculare prin creșterea punctului de fierbere, dar sunt adecvate și pentru măsurarea exactă a punctului de fierbere. Un aparat foarte simplu este descris în standardul ASTM D 1120-72 (vezi apendicele). Lichidul se încălzește în acest aparat în condiții de echilibru la presiune atmosferică, până la fierbere. 1.4.2. Metoda dinamică Această metodă prevede măsurarea temperaturii de recondensare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]