KorAP: Find »[drukola/base=fiziologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...171 172 173 ...378 >

9,441 matches

Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322

ca hexozele, de aceea nu pot fi fermentate și nu sunt utilizate și transformate de organismul animal, ci sunt eliminate în urină (pentozurie). Unele pentoze se întâlnesc în structura acizilor nucleici, iar altele în procesul de fotosinteză. Riboza are rol fiziologic, fiind o componentă a acizilor ribonucleici ,a unor enzime și vitamine. Deoxiriboza (2-dezoxiDriboza) este o aldopentoză componentă a acizilor dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
regnul vegetal și animal atât libere, cât și sub formă de derivați. În general, ele sunt substanțe incolore, cristalizate, cu gust dulce și ușor solubile în apă. Aldohexozele principale sunt: D (+) Glucoza (dextroza) este cea mai răspândită glucidă având rol fiziologic important. I se mai spune și zahăr de struguri și zahăr de amidon. Glucoza reprezintă o sursă importantă de energie având o mare putere calorică, de aceea este socotită indispensabilă organismului animal. În stare liberă se află în unele țesuturi

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
D(+)glucoză și D()fructoză. Combinată, glucoza se află în glucide (maltoză, lactoză, zaharoză, celobioza), în numeroase glicozide și în poliglucide (amidon, glicogen și celuloză). Din combinațiile sale, glucoza rezultă prin hidroliză cu acizi sau pe cale enzimatică. În sânge, concentrația fiziologică a glucozei variază între 0,8 1,2 g%. În cazuri patologice, ea apare în urină (diabet). În cantități mici se află în toate umorile și țesuturile animale. În soluție, glucoza prezintă fenomenul de mutarotație. Este optic activă și are

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
predomină în organismul animal unde intră în alcătuirea lipidelor de constituție din membranele celulare, având un rol important în reglarea permeabilității acestora din urmă. În organismele vii lipidele complexe apar asociate cu proteinele sub formă de complexe lipoproteice cu rol fiziologic important. Lipidele complexe sunt insolubile în acetonă; cu apa formează emulsii, au o consistență ceroasă, cu indice de refracție ridicat. În cantități mari, lipidele complexe se găsesc în creier (30%), inimă (7%), ficat (1%), țesut nervos. Compoziția chimică a lipidelor

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
și din esterii aminoacizilor cu un exces de amoniac d) Decarboxilarea aminoacizilor Aminoacizii formează prin decarboxilare amine primare: În organismele vii decarboxilarea este un proces enzimatic care decurge sub acțiunea decarboxilazelor cu formare de amine biogene, substanțe cu puternică activitate fiziologică. Dintre aminele biogene menționăm tiramina, 122 histamina, triptamina obținute prin decarboxilarea tirozinei, histidinei și respectiv triptofanului: În mod asemănător acidul aspartic se transformă în betaalanină, acidul glutamic în acid gama-aminoabutiric, cisteina în cisteamină: În timpul proceselor de putrefacție a substanțelor proteice

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are loc sub acțiunea peptidazelor. Multe din peptidele cunoscute manifestă proprietăți fiziologice deosebite. 4.2.5. Peptide animale Peptidele animale, în ceea mai mare parte, sunt substanțe active din punct de vedere fiziologic și biochimic. Multe din ele posedă proprietăți hormonale sau îndeplinesc diferite roluri metabolice. 128 Dipeptide animale. Carnozina și anserina

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are loc sub acțiunea peptidazelor. Multe din peptidele cunoscute manifestă proprietăți fiziologice deosebite. 4.2.5. Peptide animale Peptidele animale, în ceea mai mare parte, sunt substanțe active din punct de vedere fiziologic și biochimic. Multe din ele posedă proprietăți hormonale sau îndeplinesc diferite roluri metabolice. 128 Dipeptide animale. Carnozina și anserina Principalele dipeptide animale sunt carnozina și anserina cu structuri chimice asemănătoare: Carnozina a fost identificată în mușchii mamiferelor, iar anserina în

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
ADN monocatenar. Lungimea macromoleculei ADN este proporțională cu complexitatea organismului, mai ales la bacterii și virusuri. Denaturarea și renaturarea ADN. Hibridarea Structura helicoidală a ADN nu se menține în orice condiții; prin încălzirea acestuia la 800 900C în soluție salină fiziologică are loc o denaturare ca rezultat al ruperii legăturilor de H intercaternare cu desfacerea spiralei în cele 2 lanțuri monocatenare. La aceasta temperatură numită de tranziție lanțurile sunt desfăcute în proporție de 50%; peste temperatura de tranziție spirala este desfăcută

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
anumite limite a produsului final F în celule, determină printr-un mecanism alosteric inhibiția enzimei E1 care catalizează prima reacție din secvența metabolică. Inhibiția enzimei E1 are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
În natură există două vitamine K cu activitate antihemoragică: vitamina K1 sau filochinina, care este 2-metil-3-fitil-naftochinona, răspândită în plantele verzi lucernă, spanac, urzici, varză; vitamina K2 sau farnochinona, care este 2-metil-3 difarnezil-1,4-naftochinona, obținută din făina de pește putrezit. Rolul fiziologic al vitaminelor K este legat de mecanismul de coagulare a sângelui: aceste vitamine intervin în procesul de formare și eliberare în sânge a protrombinei, care sub acțiunea trombokinazei și în prezența altor factori din sistemul de coagulare, se transformă în

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375

eu, prin recuperarea dimensiunii mitice și a implicațiilor profund umane care îi sunt prop rii, est e exemplară în temeritatea ei. Aicea trebuie vorbit de râ s, care are drept rost să nege tristețea și spaima omului. Când nu e fiziologic sau patologic, râsul este un refuz al terorii exi stențial e și o sfidare a inevitabilului. Pofta, setea, apetitul vital al lumii nu sunt decât o presimțire tulbure a sfârșitului. Lumea moare râzând, sfidând implacabilul, dar moare, cum moare și

Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

transferate și legate la o membrană care poate fi analizată cu ajutorul unui anticorp marcat radioactiv. Studiile histologice clasice nu pot furniza detalii asupra localizării tisulare și celulare a proteinelor. Întrucât localizarea celulară a proteinelor poate furniza detalii despre rolurile lor fiziologice, iar modificarea poziției unor proteine poate duce la elucidarea unor mecanisme patologice, au fost dezvoltate metode de vizualizare prin microscopie optică sau electronică, după marcarea fluorescentă a proteinelor. Hibridizarea in situ reprezintă un instrument de detectare și de evaluare a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
D. este distinctă de necroză prin faptul că necesită exprimarea de noi gene. Inițial, termenul s-a referit la moartea celulară apărută într-un anumit moment și într-un anumit context al dezvoltării celulare, ca răspuns la un anumit stimul fiziologic. Mai recent, a fost inclusă în P. C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și spațială predictibilă, care este indusă de semnale fiziologice și care survine ca o componentă a dezvoltării normale a unui organism. Imunologii definesc P. C. D. ca fiind orice moarte celulară care este dependentă de expresia genică de novo, natura stimulului declanșator neavând importanță, deci nefiind neapărat vorba de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
survine ca o componentă a dezvoltării normale a unui organism. Imunologii definesc P. C. D. ca fiind orice moarte celulară care este dependentă de expresia genică de novo, natura stimulului declanșator neavând importanță, deci nefiind neapărat vorba de un stimul fiziologic. Stimulii care inițiază P. C. D. sunt, în multe cazuri, semnale fizio logice, care prin ele însele nu sunt letale. Celulele fiecărui țesut răspund diferit, în maniera programată caracteristică fiecăreia și în funcție de o anumită etapă a programului de dezvoltare. Pentru

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tip celular. Nu toți vor fi acceptați în categoria de „programați”. Definiția procesului de apoptoză poate fi lărgită pentru a include și acele celule care, suferind o serie de alterări diferite sub acțiunea stimulilor specifici, își pot activa în mod fiziologic programul care va duce în final la moarte. Această alterare nu trebuie să fie prea severă tocmai pentru ca programul să se poată desfășura. Corelații morfologice și funcționale în apoptoză În apoptoză apar numeroase modificări morfologice, dar nu este foarte clar

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
să se poată desfășura. Corelații morfologice și funcționale în apoptoză În apoptoză apar numeroase modificări morfologice, dar nu este foarte clar care din ele sunt direct asociate cu moartea celulară și care sunt cele mai importante din punct de vedere fiziologic. Membrana celulară devine încrețită și apar o serie de de vezicule (bule) mici într-o manieră mai accentuată decât în necroză. Ulterior celula se va fragmenta în corpi apoptotici și, important de menționat, aceștia sunt „sigilați” și își mențin gradientul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Explicația ar fi dată pe de o parte de insuficiența experimentelor, pe de altă parte de posibilitatea ca genele ucigașe să nu fie utilizate în cursul dezvoltării, ci să fie gene care în mod natural sunt utilizate în alte procese fiziologice. Moartea poate surveni ca urmare a hiperexpresiei lor, fie ca urmare a coexprimării cu alte gene. Ciclul celular și apoptoza Ciclul celular implică o serie complexă de etape care trebuie coordonate cu precizie. Pe parcursul ciclului celular există puncte de control

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
10 cm. Și cu G2 sau T de 5 cm. Și G3. Capitolul 5 IMUNOHISTOCHIMIE Studiile histologice clasice nu pot furniza detalii asupra localizării tisulare și celulare a proteinelor. Întrucât localizarea celulară a proteinelor poate da informații asupra rolurilor lor fiziologice, iar modificarea poziției unei proteine în unele afecțiuni poate duce la elucidarea mecanismelor patologice, au fost dezvoltate metode de vizualizare prin microscopie optică sau electronică a proteinelor, după marcarea fluorescentă a acestora. În prezent, marcarea proteinelor se bazează pe reacții

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
oprirea activităților celulelor, fără alterarea morfologiei normale sau degradarea proteinelor componente. Agenții chimici utilizați pentru fixarea celulelor sunt variați, dar cel mai des se folosește paraformaldehida (1-4%), în soluție de fosfat de sodiu și clorură de sodiu (PBS), la pH fiziologic (7,4). Perioada de fixare depinde de mărimea speci menului, iar pentru mai bune rezultate, fixarea se realizeaza la 4 o C. Țesuturile fixate pot fi stocate în azot lichid până la secționarea cu un criomicrotom. Secțiunile sunt plasate pe lame

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
transferate și legate la o membrană care poate fi analizată cu ajutorul unui anticorp marcat radioactiv. Studiile histologice clasice nu pot furniza detalii asupra localizării tisulare și celulare a proteinelor. Întrucât localizarea celulară a proteinelor poate furniza detalii despre rolurile lor fiziologice, iar modificarea poziției unor proteine poate duce la elucidarea unor mecanisme patologice, au fost dezvoltate metode de vizualizare prin microscopie optică sau electronică, după marcarea fluorescentă a proteinelor. Hibridizarea in situ reprezintă un instrument de detectare și de evaluare a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
D. este distinctă de necroză prin faptul că necesită exprimarea de noi gene. Inițial, termenul s-a referit la moartea celulară apărută într-un anumit moment și într-un anumit context al dezvoltării celulare, ca răspuns la un anumit stimul fiziologic. Mai recent, a fost inclusă în P. C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și spațială predictibilă, care este indusă de semnale fiziologice și care survine ca o componentă a dezvoltării normale a unui organism. Imunologii definesc P. C. D. ca fiind orice moarte celulară care este dependentă de expresia genică de novo, natura stimulului declanșator neavând importanță, deci nefiind neapărat vorba de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
survine ca o componentă a dezvoltării normale a unui organism. Imunologii definesc P. C. D. ca fiind orice moarte celulară care este dependentă de expresia genică de novo, natura stimulului declanșator neavând importanță, deci nefiind neapărat vorba de un stimul fiziologic. Stimulii care inițiază P. C. D. sunt, în multe cazuri, semnale fizio logice, care prin ele însele nu sunt letale. Celulele fiecărui țesut răspund diferit, în maniera programată caracteristică fiecăreia și în funcție de o anumită etapă a programului de dezvoltare. Pentru

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tip celular. Nu toți vor fi acceptați în categoria de „programați”. Definiția procesului de apoptoză poate fi lărgită pentru a include și acele celule care, suferind o serie de alterări diferite sub acțiunea stimulilor specifici, își pot activa în mod fiziologic programul care va duce în final la moarte. Această alterare nu trebuie să fie prea severă tocmai pentru ca programul să se poată desfășura. Corelații morfologice și funcționale în apoptoză În apoptoză apar numeroase modificări morfologice, dar nu este foarte clar

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]