5,324 matches
-
Warhol, care a supraviețuit atentatului. E o anumită ironie în asta, că Solanas voia să-l ucidă tocmai pe asexuatul Warhol. Că e vorba de protagoniștii undergroundului, care făceau „anularea egoului“ responsabilă pentru suferința lumii burgheze, sau de apărătorii teoriei frustrării sexuale, care vedeau în atentatul lui Solanas un atac îndreptățit asupra masculinității lui Warhol - Warhol nu le-a supraviețuit doar admiratorilor și tovarășilor de drum, ci și criticilor săi. Inexorabilul marș triumfal al culturii pop, care reorganizează radical viața în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
care s-a instalat surditatea. În consecință, rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
o funcție de barieră. Femeile stau picior peste picior în poziție strânsă și dacă simultan, țin și brațele încrucișate dezvăluie faptul că nu doresc să converseze. Împletirea gambelor este semn de timiditate și poate arăta că se încearcă un semn de frustrare. La bărbați un înțeles asemănător îl are încrucișarea gleznelor, gest de reprimare a unei atitudini negative. După cum s-a putut ușor constata, marea majoritate a manifestărilor mimico-gestuale trecute sumar în revistă în cele de mai sus nu sunt semnale, ci
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
de auz la alta; - dă sentimentul de outsider, de observador al realității niciodată parte a sa; - nu permite înțelegerea cu majoritarii în lumea cărora are doar o implicare fizică; - întărește sentimentul ,,anormalului” a ,,ciudatului” în raport cu ceilalți membri ai societății; - accentuează frustrarea dată de dizabilitatea auditivă; - scade capacitatea de integrare socială prin comoditatea pe care o instaurează față de învățarea unor alte limbaje care presupun un efort mai mare; - conduce la ceea ce spunea un deficient de auz: „fericirea o simt mai mult între
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest context, am elaborat un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, care cuprinde elemente curriculare ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere și să nu încrucișeze mâinile la piept, deoarece acest gest reflectă închidere, ostilitate și frustrare. Direcția de orientare a mâinilor profesorului poate transmite elevilor tipul său de personalitate: dacă gesturile sale sunt îndreptate mai mult spre elevi, atunci este extravertit, iar când gesturile sale sunt îndreptate mai mult înspre propriul corp, este introvertit. Mișcările mâinilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului pentru elevul indicat: ,,orientarea corpului" și ,,concentrarea privirii" către acesta. Dintre toate gesturile menționate la această categorie din grila de observare, profesorii, indiferent de reactivitatea la stres, deseori
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor, faptul că gestica fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale profesorilor (de echilibrul emoțional, de rezistența la stres sau frustrare) și nu de numărul anilor petrecuți la catedră sau de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și psihopedagogice. De asemenea, indiferent de profilul liceului (în cazul de față: pedagogic, artă, industrial), gesturile profesorilor îndeplinesc funcții și disfuncții în comunicarea didactică. Transferul unui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la colegul din spatele băncii, cum merge până la tablă, cum își dă capul pe spate, cum manipulează rechizitele școlare etc. 10. Hiperkinezia afectează 2% dintre copiii de vârstă școlară și se asociază cu o instabilitate psihomotorie, cu o slabă toleranță la frustrare și cu dificultăți de atenție. Subliniați care din următoarele gesturi îl definesc pe elevul hiperkinetic și motivați alegerea: își încrucișează mâinile sau picioarele, bate din picior, merge cu mâinile în buzunare, se uită frecvent la ceas, manipulează obiecte, se deplasează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
solicită permanent atenția profesorului; - își deranjează colegii cu atitudinea și neștiința sa; - este dezinteresat să învețe ceva nou; Elevul depresiv - nimic nu-i stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Elevul depresiv - nimic nu-i stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
susține un discurs în memoria îngrozitorului eveniment"70. În Coatesville, însă, Chapman a întâlnit o lume plină de suspiciune în ce privește "rațiunea" din spatele actului comemorativ în care se angajase, publicând un anunț în ziarul local, lucru care a condus, desigur, la "frustrarea"71 pe care pastorul a resimțit-o atunci când a întâmpinat tot felul de obstacole, în încercarea de a găsi atât un loc, cât și un public pentru discursul său. Edwin Black încheie prezentarea lui Chapman spunând că "discursul acestuia a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
starea psihică din perspectiva căreia înțeleg că li s-au făcut nedreptăți suficiente (ei pun valoare pe pace, însă orice încercări publice, private și secrete de a negocia, cu umilință, pacea, au fost sortite eșecului), vor resimți, cu siguranță, și frustrarea, necesară ca și condiție de posibilitate a furiei, pentru a își îndrepta privirile, cu deplină convingere, înspre alte alternative decât cea a înaintării superflue pe un drum care nu duce nicăieri. Iată cum, explică Hill, Nixon îmbină armonios factorii logici
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
îndelung, la propriile responsabilități: "responsabilitatea sa de a alege calea corectă și de a conduce națiunea pe calea respectivă devine iresponsabilitatea cetățeanului individual"307. Criticul invită publicul său academic la identificarea cu "(sentimentul de adăugirea mea) lipsă de putere și frustrare"308 care trebuie să fi animat opozanții președintelui și nu numai pe aceștia "în fața retoricii lui Nixon"309, care, în esență, spune tuturor americanilor că "nu pot face nimic"310 în privința unei chestiuni de asemenea anvergură, care le afectează cât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un proiect sortit eșecului, în Statele Unite, grație, mai degrabă, "conflictului dintre viciile"337 cetățenilor americani. Aceste vicii naționale par imposibil de unit într-un "front de prejudecăți"338 similar celui care a condiționat holocaustul și, adaugă Burke, ironic, "efectul acestei frustrări, dacă sau până când va fi depășită, vorbește, cum spune Biblia, "în numele" democrației"339. Hitler, pe de altă parte, a găsit un panaceum care a "făcut posibilă o astfel de unificare sinistră înlăuntrul propriei națiuni"340. Mai mult decât atât, consemnează
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
gust amar după cel de al Doilea Război Mondial, însă întreaga lume a avut de suferit de pe urma conflictului internațional: "defectele acumulate ale ordinii capitaliste și-au sporit accelerația, în mișcarea lor înspre confuzie"491. Astfel, au apărut tot felul de frustrări, constată Burke, în speță de partea celor care doresc să muncească și să câștige. La un moment dat, poate apărea vreun "deținător de monopol industrial sau financiar (care adăugirea mea), iritat de vocile contradictorii din parlament, să dorească pacea provizorie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
evreului, de fiecare dată când cineva ne-a "încolțit", ținând morțiș să aibe dreptate? Este acesta un motiv să devenim obiectul unui sentiment de ură? Sau poate că, dimpotrivă, ne putem identifica chiar cu autorul textului, de ce nu, resimțind aceeași frustrare? Întrebarea rămâne: vom genera, oare, acel sentiment de ură, cu care să vizăm persoana în cauză? Răspunsul fiecăruia dintre noi la aceste întrebări sunt indicatorul nostru al propriei ieșiri din "criza" menționată chiar adineauri. Pentru a echilibra cele două texte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
au schimbat cu adevărat sistemul, iar acum au o problemă cu fundamentaliștii. Nici nu știu ce-i costă mai mult, să-i plătească pe fundamentaliști sau să-i plătească pe americani. Dar ceea ce e îngrijorător este că lumea islamică trăiește într-o frustrare generală. O cultură foarte mare, globală, care a dat câteva imperii mondiale. Toate miturile astea cu Saladin, care inspiră și ecuația pe care o auzeam la Ierusalim tot timpul - Arafat XE "Arafat" = Saladin -, toată această mitologie istorică are desigur o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
câteva imperii mondiale. Toate miturile astea cu Saladin, care inspiră și ecuația pe care o auzeam la Ierusalim tot timpul - Arafat XE "Arafat" = Saladin -, toată această mitologie istorică are desigur o bază reală într-un trecut glorios, dar alimentează o frustrare profundă și crescândă. Cum citesc eu ce s-a întâmplat în ultimii ani? Ani în care dezvoltarea științifică și tehnologică a ajuns la un nivel fără precedent, căpătând un loc central în dezvoltarea globală. Ce s-a întâmplat pe Wall
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dezvoltarea globală. Ce s-a întâmplat pe Wall Street în 1999-2000 cu acțiunile high-tech, de la boom la bust, e tot fără precedent. Pe plan global, se trece destul de greu de la un monopol occidental asupra înaltei tehnologii, care generează inegalități și frustrări, la un regim nou al proprietății intelectuale și al capacității de producție și comercializare. Acest proces dificil, accelerat și conflictual, va fi problema omenirii în următoarea perioadă. De exemplu, Intifada a apărut imediat după o perioadă de creștere extraordinară a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
încep să intre în noua civilizație high-tech, de la achiziția bunurilor de consum la accesul la Internet și la producția de software. Decalajul în raport cu Vestul, chiar cu unele țări foste comuniste, este deopotrivă cantitativ și calitativ. Dar parcă nu detectez atâta frustrare și atât pesimism, fiindcă oamenii văd în revoluția high-tech o șansă, o speranță. În schimb, mi se pare că în țările musulmane oamenii cred că fenomenul este doar negativ. Așa că ei percep un impas, nu o problemă de timp, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fiindcă tinerii descendenți din medii imigrante nu au făcut ei înșiși destul pentru propria lor integrare, alegând minimul efort, adică boicotul și ura. În plus, tinerii musulmani occidentalizați - și, astfel, cu mari șanse de a deveni fundamentaliști din resentiment și frustrare, nu din credință - au avut un vehicul: vechea-nouă dogmă a martiriului. A apărut deci un mod de a reacționa la frustrare paroxistic, exploziv - la figurat, dar și la propriu -, un mod folosit în situații-limită, de criză terminală, reală sau percepută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]