5,270 matches
-
sunt considerate monumente de for public bustul generalului Alexandru Averescu aflat în incinta mausoleului, și monumentul frăției de arme româno-franceze aflat în incinta școlii generale din Varnița, ridicat în 1930. Un al patrulea monument este clasificat ca monument memorial sau funerar. Este vorba despre monumentul eroilor Regimentului 2 Grăniceri ce a luptat în războiul de independență a României, monument aflat în incinta căminului cultural din Răcoasa.
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
cules balada MIORIȚA de la niște localnici și a trimis-o prietenului sau Vasile Alecsandri la Iași pentru publicare Un alt monument de interes național din comuna este mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, datând din 1929 și clasificat că monument funerar sau memorial. În rest, în comuna mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este clasificat că monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
Război Mondial, datând din 1929 și clasificat că monument funerar sau memorial. În rest, în comuna mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este clasificat că monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni fază A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultură geto-dacă). "Mănăstirea Soveja"
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
satului Anghelești datează din anii 1757-1758 și este clasificată drept monument de arhitectură, iar monumentul eroilor din Primul Război Mondial și din războiul de independență a României, aflat în incinta grădiniței din satul Ruginești, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
arhitectură. Ansamblul memorial și de arhitectură Sihleanu-Grădișteanu-Ghica din satul Sihlea, datând din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Grădișteanu-Ghica (1830), biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1860-1866) și bustul poetului Alexandru Sihleanu (1914); ansamblul este clasificat ca monument memorial sau funerar. Un al cincilea monument, tot din categoria monumentelor memoriale sau funerare, este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, monument ridicat în 1937 și aflat în curtea școlii generale din Voetin.
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Grădișteanu-Ghica (1830), biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1860-1866) și bustul poetului Alexandru Sihleanu (1914); ansamblul este clasificat ca monument memorial sau funerar. Un al cincilea monument, tot din categoria monumentelor memoriale sau funerare, este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, monument ridicat în 1937 și aflat în curtea școlii generale din Voetin.
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772-1773) din centrul satului Valea Sării. În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) și din Primul Război Mondial, obiectiv ridicat în 1941 și aflat în incinta bisericii din satul Prisaca.
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
precum și o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) atribuită culturii Cerneahov. Al șaselea monument istoric, monumentul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878), ridicat în incinta școlii din satul Vârteșcoiu în anul 1909, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
cele mai semnificative de boieri sînt Sturdza, Docan și Ivanciu. Numai aceștia au deținut adevărate latifundii, de ordinul a mii de hectare de teren arabil, vita-de-vie și păduri. Chiar lîngă biserică din Pogana se află mormîntul și un mic monument funerar al uneia dintre descendentele familiei Sturdza, Smaranda Sturdza. Potrivit spuselor localnicilor, statuia o reprezintă pe Smaranda Sturdza fără brațul drept, întrucît femeia chiar și-a pierdut mîna la un moment dat (din motive nemaistiute). Unul dintre cei mai celebri boieri
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
La răscoala din martie 1907 au participat efectiv având în frunte pe Spiridon, preotul satului, și cei doi învățători Alex. Voinescu și Andrei Nicolaescu. Primul și al doilea război mondial au primit tributul comunității Brastavățu. Specific pentru Brastavățu sunt riturile funerare. ""Oamenii din Brastavățu continua să trăiască după reperele mentalității tradiționale, continuă în același timp să trăiască după sistemul valorilor sentimentale"". (Cristina Mihaila - ""toate sunt cu rostul lor"" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavățu.). Personalități plecate din rândul brastăvicenilor
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
tributul comunității Brastavățu. Specific pentru Brastavățu sunt riturile funerare. ""Oamenii din Brastavățu continua să trăiască după reperele mentalității tradiționale, continuă în același timp să trăiască după sistemul valorilor sentimentale"". (Cristina Mihaila - ""toate sunt cu rostul lor"" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavățu.). Personalități plecate din rândul brastăvicenilor și cu care se mândresc aceștia sunt: George Stancu Predețeanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Stefan Oprescu, Crăciun Pătru, Gheorghe Dachin, medic și scriitor, al cărui nume îl poartă biblioteca din comună. Intrarea în
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui Petru Rareș. În pridvorul bisericii se află, în arcosoliul de sub tabloul votiv, lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu, Anastasia, lespede ce a fost adusă aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râșca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
pentru prima dată în 1275 cu numele de "Sacerdos de villa Monostor". Vestigii ale epocii dacice nu au fost descoperite până acum. Puținele vestigii romane păstrate la Mănăstireni sunt încastrate în zidurile vechii biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii de hotar din Transilvania Evului Mediu timpuriu erau situate pe cumpenele de ape. Pe aceste limite dintre
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius. Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului din Oradea, sub denumirea de "terra Hasadat" (în română, "Pământul crăpăturii", cu referire la Cheile Turzii). Ulterior localitatea apare menționată ca
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
format din 1303 monede de argint, emise în perioada 1611-1648 în mai multe zone din Europa. De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, respectiv un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
zone din Europa. De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, respectiv un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o fată doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, care indică o locuire sporadica în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară.În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
sporadica în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară.În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
este susținută de agricultură (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole. Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are o colecție de mașini agricole prcum și una de sobe din fontă.
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
alcătuit din trei corpuri dreptunghiulare, cu un paralelipiped deasupra pe care este aplicată o placă cu numele eroilor. Lateral sunt doi stâlpi în formă torsionata, iar deasupra monumentului se află o cruce treflata. La baza monumentului se găsesc două urne funerare. După 1848, înregistrările de stare civilă se făceau la biserică în Sita Buzăului de care satul aparținea. La Arhivele Naționale din Sf. Gheorghe se află registrele parohiale de stare civilă ale parohiei ortodoxe din Barcani între anii 1874-1897. Localitatea Barcani
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
învățătorul George Român din Aruncuta, respectiv Teodor Giurgiu, preot în perioada 1867-1910 și fiul său, dascălul Romul Giurgiu. . Datorită calităților sale, în anul 1900, preotul Teodor Giurgiu a făcut parte din "Forul protopopesc de I-a Instanță ",în calitate de asesor. Piatră funerară a preotului Teodor Giurgiu se afla lângă biserică din sat, într-o zonă împrejmuita. De asemenea, un alt preot ce trebuie amintit este Vincențiiu Pandrea (n. 1888 - d. 1970), patriot, preot greco-catolic în Aruncuta, protopiatul Cojocna - Cluj, perioada 1911 - 15
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1865) din Neajlovu; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1850-1902); hanul maiorului Mișa Anastasievici (1859), astăzi bibliotecă; biserica „Sfântul Arhanghel Mihail” (1864); și ruinele Școlii de Meserii (1834, refăcută în 1853), ultimele patru din satul Clejani. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare, ambele aflate în Clejani: cripta maiorului Mișa Anastasievici (1885) și monumentele funerare ale unor familii de sârbi, aflate în curtea bisericii „Sfântul Mihail”.
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
1859), astăzi bibliotecă; biserica „Sfântul Arhanghel Mihail” (1864); și ruinele Școlii de Meserii (1834, refăcută în 1853), ultimele patru din satul Clejani. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare, ambele aflate în Clejani: cripta maiorului Mișa Anastasievici (1885) și monumentele funerare ale unor familii de sârbi, aflate în curtea bisericii „Sfântul Mihail”.
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste Neajlov” (mijlocul secolului al XX-lea), și monumentele memoriale sau funerare: „crucea lui Mihai Viteazul” (1912-1913) aflat la circa 1 km est de DN5 în zona satului Crucea de Piatră; și ansamblul comemorativ Șerban Cantacuzino, aflat tot la Crucea de Piatră, pe DN5, vis-a-vis de biserică, și alcătuit din capelă (1845
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]